Cristina Frolov, expertă în vinificație, președinta Fundației „Constantin Mimi”, despre piața vinurilor afectată de COVID, de război și de lipsă de creativitate
Încălzirea globală mai periculoasă decât COVID
Până la pandemie, circa 150 de vinării din R. Moldova exportau vinurile produse de ele în peste 70 de țări ale lumii. La începutul pandemiei de COVID-19, industria vitivinicolă constituia circa 17% din valoarea totală a industriei agroalimentare din R. Moldova. COVID nu a avut efecte majore asupra industriei vinicole, aceasta fiind afectată mai mult de consecințele încălzirii globale. Seceta din ultimii ani nu avea cum să nu se răsfrângă asupra volumului recoltei.
Războiul din Ucraina vs exporturile vinicole
Impactul războiului din Ucraina asupra producției vitivinicole ar putea fi unul de durată. Estimez că, din cauza acestui război, care a făcut tot mai complicate și mai scumpe căile logistice de export, în 2022, volumul exportului s-ar putea reduce cu 20-30%. Totodată, piețele tradiționale sunt tot mai greu de accesat, iar noi nu ne putem lăuda că avem exporturi importante către cele două piețe emergente – SUA și China. De altfel, această situație ar putea genera și reducerea ponderii produselor vinicole în valoarea totală a industriei agro alimentare.
Piețele istorice – greu de accesat
Până nu demult, R. Moldova exporta un volum de 5% din toate vinurile îmbuteliate și 2,5% din vinurile vrac în Ucraina, 15% din vinurile îmbuteliate – în Rusia, 46% din tot vinul vrac era transportat în Belarus. În acest an, contextul regional va modifica considerabil aceste date. Pe de altă parte, cresc exporturile către România, au fost accesate piețe noi cum sunt Olanda sau Marea Britanie, dar creșterile sunt insuficiente pentru a compensa pierderile producătorilor suportate din cauza accesului dificil al acestora la piețele CSI.
Eroii sectorului vitivinicol
Vinificatorii de la noi sunt adevărați eroi, care rezistă în pofida crizelor care se perindă. Chiar și fiind ignorați de autorități, în condițiile unei piețe interne practic inexistente, ei nu cedează. Industria vinicolă din R. Moldova este singura din lume cu un model de business atât de dificil, unde 95% din tot ce se produce e pentru export. Aceste condiții fac vinificatorii mai sensibili la orice fluctuație regională sau globală. Deoarece materia primă e tot mai puțină, e nevoie urgent de a identifica resurse pentru a finanța plantarea unor podgorii noi, dar și pentru a găsi soluții ce ar permite ca viticultorii să facă față anilor secetoși. Colegii mei sunt niște eroi. Chiar și în aceste condiții, producătorii de vin sunt cei mai mari angajatori din zona rurală. Noi suntem cei care încercăm să-i determinăm pe oameni să nu plece din satele noastre, chiar dacă avem și noi războiul nostru, în care luptăm pentru un loc sub soare pe piața globală a vinurilor.
Fonduri pentru susținerea viticultorilor
Țările vinicole susțin mult producătorii săi. De exemplu, în România, din fonduri europene s-au acoperit până la 14000 de euro pentru plantarea unui hectar de viță de vie și câte 5000 de euro pentru defrișarea podgoriilor depășite. Rusia finanțează până la 15000 de dolari pentru un hectar de viță de vie, pe când R. Moldova doar câte 2500 de dolari. La ce ajung acești bani, dacă pentru plantarea și menținerea unui hectar de viță de vie ai nevoie de circa 20000 de euro.
Un puternic brand vinicol de țară
În R. Moldova, vinul şi produsele derivate reprezintă cea de-a doua sursă de generare a veniturilor în valută străină, după transferurile făcute de migranți de peste hotare, care reprezintă prima și cea mai importantă sursă de remitențe. Creșterea exporturilor, susținerea acordată de stat în scopul plantării și dezvoltării unor noi podgorii, pentru a obține suficientă materie primă, crearea și consolidarea unui puternic brand vinicol de țară. Amintim aici că, atunci când a fost lansat, proiectul Wine of Moldova, era unul ambițios, care își propunea să răstoarne munți. În prezent, acest brand este deja depășit, iar din această cauză e și neinteresant. E nevoie de adoptarea unor politici mai curajoase de promovare, astfel încât R. Moldova să fie poziționată adecvat printre producătorii de vinuri de calitate. Pe de altă parte, e important să concordăm brandul vinicol cu cel al țării… Sunt multe lucruri de făcut, dar, regretabil, sunt puțini oameni capabili să o facă. În lipsa unei strategii ce ar permite omiterea din acest domeniu a celor plictisiți, fără idei avansate, și fără implicarea unor experți creativi, reformatori, Wine of Moldova va fi un proiect eșuat. În prezent, potrivit modelului de business practicat, peste 90-95% din tot ce este produs – pleacă la export, restul e depus la maturare, iar 2-3% se vinde pe piața locală. Cineva ar trebui să se gândească cum anume ar trebui gestionate și rezolvate aceste probleme.
Vinul poate fi Ambasador pentru atragerea investițiilor
Vinul poate fi un adevărat ambasador pentru atragerea investițiilor. În lume există modele bune de urmat. Milioane se investesc anual în podgoriile din Franța, Italia, Argentina, dar și în piețe noi, precum Slovenia sau Macedonia… Vinul este un produs de lux, atunci când este promovat cu inteligență și poate atrage investiții esențiale. Totodată, apar șanse noi de creștere a exportului de servicii turistice, de creștere a investițiilor în infrastructura turistică, pentru dezvoltarea rurală și nu în ultimul rând – dezvoltarea socială. Un exemplu în acest sens este regiunea Bordeaux care, în 2017, avea deja la activ investiții de peste 5,5 miliarde de Euro. În acest caz este vorba despre proiecte majore de investiții, inclusiv în infrastructură. Astăzi, acest oraș a devenit arhicunoscut în întreaga lume, în special printre cei mai bogați oameni ai planetei. Bordeaux beneficiază în special pe seama numelui creat și edificat de companiile vinicole din regiune. Experiența Bordeaux pentru R. Moldova ar fi bună de urmat.