Cazul camionului cu armament de la vamă. Inculpații, eliberați din arest în tăcere. Unul și-a recunoscut vina și a fost condamnat la închisoare cu suspendare. Detalii din sentință despre operațiune (DOC)

Inculpații din dosarul de contrabandă cu muniții din Ucraina, depistate într-un camion la punctul de trecere a frontierei Leușeni-Albița, au fost eliberați din arest. Doi dintre ei, Alexei Piankovski și Maxim Darii, au fost plasați în arest la domiciliu, iar alții doi – Veaceslav Pîrvu și Valeriu Braga – sub control judiciar. Decizia a fost luată la 16 iulie de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, fără a fi anunțată public de autorități. Al cincilea inculpat a fost condamnat la închisoare cu suspendare, tot în tăcere, încă în luna iunie, iar sentința a fost publicată abia după ce ZdG a solicitat acest lucru. 

În documentul analizat de ZdG se regăsesc mai multe detalii despre operațiune: inculpații susțin că nu ar fi cunoscut că obiectele transportate erau militare; este menționat numele rabinului principal al comunității evreiești din R. Moldova ca fiind comanditarul livrărilor din Ucraina spre R. Moldova și din R. Moldova spre Israel. 

Eliberați din arest

Informația privind eliberarea din arest a inculpaților din dosarul contrabandei cu armament de la vama Leușeni-Albița a fost confirmată la solicitarea Ziarului de Gardă de către Emil Gaitur, purtătorul de cuvânt al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). Potrivit lui, „procurorii PCCOCS au contestat la Curtea de Apel. Vom anunța rezultatul”. Apelul va fi examinat joi, 23 iulie. 

Informațiile despre eliberarea tuturor inculpaților din arest au fost confirmate pentru ZdG și de către Sergiu Russ, avocatul lui Alexei Piankovski, unul dintre inculpați. Potrivit apărătorului, clientul lui pledează în continuare nevinovat. 

Dosarul de contrabandă a fost expediat în judecată la 29 mai. Până în prezent au avut loc opt ședințe de judecată, potrivit datelor de pe portalul instanțelor. În dosar figurează doar patru din cei cinci inculpați trimiși inițial în judecată: Alexei Piankovski, Maxim Darii, Veaceslav Pîrvu și Valeriu Braga. 

Cine sunt inculpații

Alexei Piankovski ar fi fost organizatorul tentativei de contrabandă, potrivit procurorilor. El ar fi și cetățean al Israelului, și reprezentantul unei companii israeliene la care urma să ajungă muniția din camion, potrivit unei investigații anterioare publicate de proiectul media „CU SENS”. 

Maxim Darii ar fi închiriat garajul în care a depozitat armamentul și munițiile. Veaceslav Pîrvu este proprietarul companiei care ar fi gestionat tranzitul spre Israel, „S.P.-SOLAR SISTEM” SRL. Valeriu Braga este proprietarul firmei de brokeraj care a perfectat declarația vamală în cazul camionului. 

Un inculpat și-a recunoscut vina și a fost condamnat cu suspendare. Sentința – publicată la solicitarea ZdG

A cincea persoană vizată în dosar, Eugeniu Pralea, și-a recunoscut vina și cazul lui a fost examinat în procedură separată. Potrivit lui Emil Gaitur, acesta a fost deja condamnat. Reprezentantul PCCOCS nu a oferit detalii. Instituția nu a informat anterior public despre această decizie a instanței de judecată.

Potrivit datelor de pe portalul instanțelor de judecată, rubrica agenda ședințelor, pe numele lui Pralea a fost pronunțată sentința încă la 24 iunie 2026, la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, de către judecătorul Radu Grecu. Decizia a fost publicată pe portalul instanțelor de judecată doar după ce acest lucru a fost solicitat de ZdG. 

Potrivit sentinței, lui Pralea i-a fost stabilită o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de cinci ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Dar pedeapsa a fost suspendată pentru un termen de trei ani. 

Eugeniu Pralea ar fi avut rolul de cărăuș și, potrivit procurorilor, ar fi adus armamentul și munițiile din Ucraina. 

Ce era în camion

Din sentință aflăm ce se afla mai exact în camionul care a încercat să treacă în România  armament și muniții, elemente active în stare de funcționare: un tub de lansare a sistemului portabil de rachete antiaeriene „Verba”, opt aruncătoare portabile de grenade antitanc „RPG-30”, 18 sisteme antitanc cu rachetă ghidată laser „Kornet” și o dronă tip Geran 2, formată din mai multe elemente dezmembrate, cu motorul defectat. 

Sentința camion arme Eugeniu Pralea by Ziarul de Gardă

A transportat obiecte militare camuflate

Potrivit sentinței, în perioada anilor 2023 – 19 noiembrie 2025, Eugeniu Pralea, acționând la indicația membrilor unui grup criminal organizat, a preluat, transportat și introdus clandestin pe teritoriul Republicii Moldova obiecte și componente cu caracter militar, arme și muniții, provenite din orașul Odesa, Ucraina, precum și din alte regiuni ale acestui stat.

La recepționarea obiectelor militare, acestea erau camuflate, ambalate în material textil și înfășurate cu bandă adezivă, fiind transportate, de regulă, în cantități de două–trei unități per cursă, ascunse în spații special amenajate ale autocamionului, inclusiv sub spoilerul amplasat pe acoperișul cabinei și în alte compartimente adaptate, în scopul disimulării și evitării depistării la controlul vamal de frontieră, se arată în sentință.

În document se mai stipulează că în perioada de referință au fost introduse ilegal pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv prin postul vamal Palanca PVFI rutier, armament și muniții, precum: lansator portabil de rachete sol-aer (MANPADS) „Verba”, model 9K333; 8 aruncătoare portabile de grenade antitanc RPG-30 „Kriuk”, tip K-728 (V-728); 18 sisteme antitanc cu rachetă ghidată laser 9M133 „Kornet”, cod NATO AT-14 „Spriggan”; o dronă cu urme vizibile de avariere în urma impactului cu solul (miezul termic deteriorat, elicea ruptă, fuzelaj fisurat și deformat), pe elice fiind inscripționat, lângă ax, marcajul „30 25 97657”. 

Mai apoi, aceste obiecte militare au fost depistate în camionul care a încercat să traverseze hotarul cu România la 20 noiembrie 2025, prin punctul de trecere a frontierei Leușeni-Albița.

Pralea: solicitarea de a transporta a venit de la brokerul Braga

În instanță, Eugeniu Pralea a declarat că cel care i-a solicitat să aducă obiectele respective din Ucraina în Republica Moldova a fost brokerul Valeriu Braga, la cererea căruia transportase în 2022 un ajutor umanitar în orașul Umani, Ucraina.

Un prim transport din Ucraina în R. Moldova Pralea l-a făcut în februarie 2023, la cererea lui Braga: „două obiecte lungi, cilindrice, învelite în plapumă și lipite cu bandă adezivă”. Acestea au fost depuse la sediul companiei „Multibrok-Com” SRL a lui Valeriu Braga. 

„Inculpatul a acceptat să le transporte, cu condiția ca acestea să nu conțină droguri sau armament, iar Braga Valeriu l-a asigurat că este vorba doar despre microscheme și piese din plastic”, se arată în sentință. 

Ulterior, Pralea a făcut mai multe transporturi cu încărcături similare din Ucraina în R. Moldova. El a menționat că în acest scop a fost utilizat un depozit din Odesa și că un bărbat pe nume Maxim Darii, și el inculpat în acest dosar, „i-a predat aproximativ șase-opt obiecte similare  ambalate”. Pralea a precizat că Darii era vorbitor de limbă rusă. 

La intrarea în R. Moldova, bunurile nu erau scanate

„Inculpatul a menționat că la introducerea bunurilor în R. Moldova acestea nu au fost supuse scanării și că nu a primit instrucțiuni speciale privind manipularea lor.”

Întrebat la faza de urmărire penală dacă a avut vreo înțelegere cu funcționari din cadrul Serviciului Vamal, al Poliției de Frontieră sau din alte instituții în vederea facilitării trecerii peste frontiera vamală a acelor obiecte, Pralea a declarat că nu s-a înțeles cu nimeni, întrucât nu știa că sunt obiecte interzise. Iar în instanță a declarat că Braga nu i-a dat indicații directe să ascundă încărcătura transportată, dar i-a sugerat să o plaseze așa încât să nu fie vizibilă.

Eugeniu Pralea a mai declarat că nu-i cunoaște pe Alexei Piankovski și pe Veaceslav Pîrvu. 

Declarațiile lui Braga: indicații de la Piankovski; de la transport umanitar la „trofee” și „gunoi”

În sentință sunt publicate și declarațiile celorlalți inculpați. Astfel, Valeriu Braga a declarat că, la rândul lui, ar fi primit indicații de a aduce obiectele respective din Ucraina de la Alexei Piankovski, și el inculpat în acest dosar. Și Braga a spus că nu știa că era vorba de obiecte militare. 

Acesta a declarat că îl cunoștea pe Piankovski pentru că i-a oferit servicii de brokeraj în perioada anilor 2022–2023, pentru „transportul ajutorului umanitar care venea la Aeroportul Internațional Chișinău”, destinația mărfurilor fiind regiunea Umani din Ucraina.

Potrivit brokerului, „în primăvara anului 2024 a fost contactat telefonic de către Alexei Piankovski, care l-a întrebat dacă poate să-i aducă la Chișinău din Odesa, Ucraina, niște trofee folosite, pe care le numea gunoi și care nu prezintă careva pericol.” Iar ulterior, l-a pus în contact cu Eugeniu Pralea, șofer de TIR, pe care îl cunoștea de mai mult timp. 

„Un obiect zburător (…) cu aripile tăiate.” 3000 de dolari pentru livrare

Braga a mai declarat că a recepționat la biroul său până la zece livrări de acest fel „în primăvara anului 2023 sau 2024 până la sfârșit de an”. Obiectele erau „în formă cilindrică, cu dimensiunea de aproximativ 1,20 – 1,30 m, cu un diametru de până la 20 cm, erau ambalate în peliculă cu bule de aer și nu cunoaște numărul acestora, presupune că puteau fi în total până la 15 unități, el nu e sigur.” 

Brokerul a mai spus că în oficiul său a fost lăsat odată „un obiect zburător, după cum i-a explicat Alexei, acesta era defectat, cu aripile tăiate, și prezenta interes pentru a analiza partea electronică a acestuia”. 

Ulterior, obiectele erau ridicate de la el de către „două persoane care erau trimise de către Alexei”. Braga a mai mărturisit că pentru livrarea a două obiecte, Piankovski îl plătea cu 3000 de dolari în numerar, din care îl plătea pe șoferul Pralea, despre care a mai spus că nu știa cum introducea obiectele respective pe teritoriul R. Moldova. 

„Exportul” spre Israel. „Lăzi în peliculă anti scanner”

Valeriu Braga a mai spus că ulterior Piankovski l-a rugat să-l ajute să exporte obiectele aduse din Ucraina în Israel. Braga a declarat că i-ar fi atras atenția lui Alexei „că este foarte periculos transportarea acestui lot de marfă, din motiv că este metalic, întrucât va fi detectat la frontieră de către scanner, la care el l-a asigurat că elementele date vor fi în lăzi în peliculă anti scanner.” 

Braga a mai spus că a căutat o companie care să ajute la export și la transportarea mărfii prin portul Constanța în portul Haifa din Israel. 

„Indus în eroare și utilizat în această schemă”

Veaceslav Pîrvu, proprietarul companiei „S.P. Solar Sistem SRL”, care a gestionat exportul spre Israel, a declarat în instanță că a fost rugat de Maxim Darii „să efectueze un transport pentru Israel, constând în transportul unor articole din metal”, însă nu i-a fost descrisă încărcătura. El a mai spus că nu a semnat toate actele necesare pentru export și că ar fi fost „indus în eroare și utilizat în această schemă de către Darii Maxim”.

Maxim Darii a cerut să fie audiat altădată, „în legătură cu potențialele riscuri la adresa lui și a familiei”, se mai arată în sentință. Darii s-a făcut anterior cunoscut public, după ce a participat la emisiunea Chefi la Cuțite de la un post de televiziune din România.

Noaptea în care a fost interceptat camionul. „Vameșa a insistat să fie deschis containerul”

El a mai relatat că în noaptea de 20 noiembrie 2025 a fost sunat de șoferul care transporta marfa, care i-a spus că aceasta a fost supusă scanării de două ori, dar „scannerul nu a depistat nimic”. Apoi, șoferul l-a sunat din nou și i-a spus că „vameșa a insistat să fie deschis containerul”. Șoferul i-ar mai fi spus că „într-o ladă s-au depistat două trube care le pui pe umăr și împuști”, iar în a doua ladă ar fi fost „metal prelucrat cu laser”.

Braga  a mai spus că l-a sunat pe Alexei Piankovski și i-a spus „că sunt probleme cu marfa la vama Albița, deoarece aceasta a fost verificată, și a solicitat să-i explice ce fel de gunoi este în lăzile respective”. Piankovski i-ar fi spus că sunt mărfuri „uzate” și a adăugat: „Надеюсь, иглу не загрузили” („sper că nu a fost încărcată „Igla”, traducere din l. rusă; „Igla” este un sistem rusesc portabil de rachete sol-aer). Potrivit lui Braga, „în cadrul acelei discuții, acesta a mai făcut afirmația că aceștia, fără a menționa cine anume, au primit bani pentru aceasta, așa că nu au decât să se clarifice.”

Piankovski: comanditarul ar fi rabinul principal al comunității evreiești din R. Moldova

Pe de altă parte, Alexei Piankovski a declarat că cel care i-ar fi solicitat ajutor pentru aducerea obiectelor respective din Ucraina și apoi pentru exportarea lor în Israel ar fi Pinchas Zaltzman, despre care a spus că „deține în Republica Moldova o companie de construcție și gestionează o sinagogă pe str. Șciusev 5, mun. Chișinău, prin intermediul căreia administrează ajutoare umanitare care vin în Republica Moldova”. 

Datele publice arată că Pinchas Zaltzman este rabinul-șef al comunității evreiești din Republica Moldova. 

Piankovski a declarat că „în luna martie – aprilie 2024, Pinchas Zaltzman i-a solicitat să ia din Umani, Ucraina, ceea ce a mai rămas din acele bunuri care făceau parte din ajutorul umanitar expediat în perioada anilor 2022 – 2023 și pe care l-a numit gunoi, deoarece era utilizat.” 

Și tot Pinchas Zaltzman, în vara anului 2025, i-ar fi cerut ajutor „să expedieze din R. Moldova pe teritoriul Israelului, pentru reparație tehnică medicală, fără să menționeze ce tehnică anume, solicitând în acest sens să organizeze o întâlnire cu brokerul care anterior s-a ocupat de perfectarea documentelor pentru export, adică cu care a lucrat.” 

Întrebat de procuror dacă în dimineața zilei de 20 noiembrie, când a aflat de la Valeriu Braga că obiectele pe care la numea „gunoi” erau, de fapt, armament, a discutat cu Pinchas Zaltzman. Piankovski a declarat că a vorbit cu el la telefon în jurul orei nouă. L-ar fi întrebat „de ce a procedat în felul acesta, la care i-a comunicat, că el se va clarifica și totul va fi bine”.

Fotografii din telefoane și conversații

În sentință sunt menționate date din telefoanele inculpaților în care apar conversații și fotografii ale obiectelor transportate. 

Datele din telefonul lui Maxim Darii arată că în ziua de 20 noiembrie 2025, la ora 18:56, înainte ca acesta să fie reținut, a avut o conversație de 3 minute și 12 secunde cu Pinchas Zaltzman. În telefonul lui a fost găsită și o fotografie cu o dronă. 

Iar în telefonul lui Braga, în discuțiile cu Piankovski, au fost găsite fotografii cu „obiecte de formă cilindrică și triunghiulară înfășurate în material de culoare deschisă” și „poze cu drone și discuții referitoare la perfectarea actelor pentru exportul containerului în care a fost depistat armamentul din Moldova în Israel”, după cum se arată în sentință.

Și în telefonul lui Pinchas Zaltzman au fost identificate „poze cu rachete antitanc de tip РПГ-30 cu caracteristici exterioare celor reținute la 20.11.2025, inclusiv poze cu acte de identitate eliberate pe numele cet. Zaltzman Pinchas”, se mai arată în sentință. 

Pinchas Zaltzman: „Încercările de a asocia numele meu cu această afacere de trafic sunt nefondate și nu au nicio probă”

Solicitat de ZdG pentru un comentariu, Pinchas Zaltzman a declarat că nu ar avea nicio legătură cu acest caz. 

„Încercările de a asocia numele meu cu această afacere de trafic sunt nefondate și nu au nicio probă. Rămân pe deplin încrezător că viitoarea hotărâre a instanței va aduce claritate absolută în această chestiune. În calitate de rabin-șef al Republicii Moldova, angajamentul nostru este de a ajuta și sprijini toți membrii comunității în momente dificile. Un astfel de sprijin reflectă dedicarea noastră față de compasiune și solidaritate, indiferent de profunda noastră repulsie față de orice activitate ilegală”, se arată în răspunsul lui Pinchas Zaltzman pentru ZdG. 

Unul dintre martorii citați în sentință, care este director tehnic la sinagoga în care activează Pinchas Zaltzman, a declarat că „la moment, Pinchas Zaltzman se află în Israel, ultima oară au  discutat pe data de 30.03.2026”. 

PCCOCS: investigațiile continuă în privința mai multor persoane

Întrebat de ZdG dacă Pinchas Zaltzman are vreun statut în dosarul privind camionul cu armament, purtătorul de cuvânt al PCCOCS, Emil Gaitur, a declarat că „investigațiile penale continuă în privința mai multor persoane, fără ca să le fie dezvăluită public identitatea, așa cum prevede legea. Prin urmare, nu vă putem confirma sau infirma dacă anumite persoane figurează sau nu în dosarul penal investigat.” 

Șoferul camionului, judecat în România

La 15 iulie, Serghei Prelipcean, șoferul care conducea camionul în care se afla un adevărat arsenal de război și care a fost  oprit la intrarea în România, în vama Leușeni-Albița, fiind reținut de autoritățile române la 20 noiembrie 2025, a fost trimis în judecată în România. El este acuzat de contrabandă calificată și folosirea actelor false. Dacă va fi găsit vinovat, bărbatul riscă până la 12 ani de închisoare. El a negat acuzațiile și a declarat că nu știa ce transportă. Prelipcean este judecat în libertate, sub control judiciar.

Camionul cu armament a fost oprit pe 20 noiembrie 2025 la vama Leușeni-Albița. Despre caz a scris mai întâi presa din România. Ulterior, Serviciul Vamal din R. Moldova a informat că un vameș moldovean a semnalat suspiciunile și a alertat partea română, fiind dispusă efectuarea scanării mijlocului de transport. Camionul ar fi urmat să ajungă în Israel, iar la volan era un cetățean al R. Moldova. Ulterior, acest caz a devenit unul de rezonanță, fiind discutat și analizat în spațiul public, dar și în Parlamentul de la Chișinău.