Analiză DW Noile sancțiuni ale lui Donald Trump: va ceda Putin?

Președintele american Donald Trump a anunțat noi livrări de armament către Ucraina și a amenințat că va sancționa țările care cumpără exporturi rusești, dacă Rusia nu acceptă un acord de pace în 50 de zile, notează Deutsche Welle.

Trump le-a mărturisit jurnaliștilor acreditați la Casa Albă că este dezamăgit de președintele rus Vladimir Putin și a vorbit despre „miliarde de dolari” trimiși Ucrainei sub formă de armament, inclusiv sisteme de apărare antiaeriană Patriot, pe care Kievul le-a cerut pentru a-și apăra orașele de atacurile rusești. Anunțul a fost făcut luni în Biroul Oval, în fața jurnaliștilor, cu ocazia întâlnirii președintelui american cu secretarul general al NATO Mark Rutte.

Șeful administrației de la Washington a mers mai departe, chiar, și a amenințat Moscova cu sancțiuni secundare: „Dacă nu avem un acord în 50 de zile, e foarte simplu – vor fi la 100%”. Un oficial de la Casa Albă a precizat ulterior că Trump se referea la sancțiuni aplicate țărilor terțe care cumpără exporturi rusești.

Astfel de sancțiuni secundare sunt considerate ca având un potențial mult mai puternic de a lovi economia Rusiei decât cele impuse anterior, care au permis Moscovei să continue să vândă petrol unor cumpărători precum China și India.

Condiții dificile pentru economia de război a Rusiei

De mai bine de trei ani, observatorii occidentali încearcă să descifreze adevărata stare a economiei rusești. Uneori pare să cedeze sub presiunea sancțiunilor, alteori dă dovadă de o rezistență neașteptată. În 2023, produsul intern brut (PIB) al Rusiei a crescut cu 4,1%, iar în 2024, cu 4,3%.

Totuși, avântul, alimentat în principal de trecerea la o economie de război, pare acum să se diminueze. Mulți economiști estimează că ritmul de creștere se va înjumătăți, ajungând la doar 2%. Chiar și Banca Centrală a Rusiei prognozează o încetinire, cu o creștere între 1% și 2% pentru 2025 și între 0,5% și 1,5% pentru anul următor, potrivit agenției de știri Interfax. Institutul ifo din München prevede un ușor reviriment în 2025 pentru economia Rusiei, înainte de o viitoare contracție de până la 0,8% în 2026.

Unul din principalele obstacole este dobânda de referință extrem de ridicată – în prezent 21% – care sufocă investițiile private. Industria auto și cea de inginerie mecanică sunt printre cele mai afectate, urmate de construcții și siderurgie.

În același timp, aprecierea rublei cu aproximativ 40% față de dolarul american de la începutul anului i-a surprins pe mulți analiști. Potrivit lui Vasili Astrov, expert în economie rusă la Institutul de Studii Economice Internaționale din Viena (WIIW), fenomenul a fost, în mare parte, o reacție la atitudinea conciliantă a președintelui american Donald Trump față de Rusia, la începutul anului.

„Când și-a preluat mandatul, președintele Trump a spus că va adopta o abordare radical diferită față de Rusia, comparativ cu predecesorul său Joe Biden”, explică Astrov. Trump a sugerat o cooperare mai strânsă și chiar relaxarea sau anularea sancțiunilor impuse de SUA, ceea ce a declanșat o „euforie” pe piețele financiare rusești, acolo unde acțiunile și rubla au cunoscut o „apreciere semnificativă”, amintește economistul de la Viena, într-o discuție du DW.

Va dispărea „euforia” odată cu înăsprirea sancțiunilor?

În noiembrie 2024, SUA au înăsprit sancțiunile împotriva Gazprombank, o bancă rusească majoră deținută de gigantul energetic de stat Gazprom, excluzând-o din sistemul financiar american. Măsura a dus la înghețarea activelor din SUA ale acestei instituții bancare și la întreruperea legăturilor comerciale cu firmele americane. Gazprombank are un rol esențial în procesarea plăților pentru gaz și în finanțarea proiectelor legate de domeniul militar.

În timp ce Uniunea Europeană a exceptat Gazprombank de la sancțiuni până la finalul lui 2024, pentru a permite continuarea plăților pentru gazul rusesc, acțiunea SUA a avut efecte imediate. Rubla a pierdut un sfert din valoarea sa față de dolar, iar piața bursieră s-a prăbușit, mai ales în sectoarele financiar și energetic.

Nu a fost, așadar, o surpriză că autoritățile ruse au urmărit cu atenție momentul în care Donald Trump, după o întâlnire la sfârșitul lunii aprilie cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Roma, a sugerat că poate a venit timpul „să trateze altfel” relația cu Putin.

Senatul SUA pregătește o nouă legislație privind sancțiunile

Amenințarea lui Trump cu sancțiuni secundare se referă la penalități impuse țărilor terțe, companiilor sau indivizilor care continuă să facă afaceri cu Rusia. Între timp, aliatul lui Trump din Senat, Lindsey Graham, împreună cu un grup bipartizan de colegi, au elaborat un proiect de lege care extinde sancțiunile asupra oricărei țări care importă produse energetice rusești.

Măsura părea că a fost pusă în așteptare în ultimele săptămâni, din cauza altor priorități în Congres și pe fondul dorinței Casei Albe de a aduce modificări care să-i ofere președintelui SUA o mai mare flexibilitate în aplicarea sancțiunilor. Liderul majorității din Senat, John Thune, a declarat săptămâna trecută că au fost făcute „progrese substanțiale” în privința legislației și a prognozat că proiectul ar putea fi supus votului în Senat chiar în această sesiune, care se încheie pe 1 august.

Economistul Vasili Astrov afirmă că noul proiect de lege privind sancțiunile ar putea viza în principal China și India. „China este acum cel mai important partener comercial al Rusiei, asigurându-i în 2024 aproximativ 40% din importuri și 30% din exporturi. Importurile cruciale pentru industria militară sunt dirijate prin China și Hong Kong”, a explicat Astrov.

India a jucat, de asemenea, un rol esențial în susținerea economiei ruse, a adăugat economistul, deoarece, alături de China, absoarbe „mai mult de jumătate din totalul exporturilor de petrol ale Rusiei”.

În timp ce refuzul Chinei de a se alătura sancțiunilor occidentale era de așteptat, iar neutralitatea Indiei nu a surprins prea mult, actorul neașteptat în acest joc al sancțiunilor a fost Ankara, a mai spus Astrov: Turcia a refuzat sancțiunile în ciuda faptului că este membră NATO și parte a unei uniuni vamale cu Uniunea Europeană.

Canalele de plată ale Rusiei riscă să fie închise

Sub președinția lui Biden, sancțiunile secundare au fost aplicate strict, iar încălcările au fost sancționate. Astrov observă că în special băncile chineze și turcești care au acceptat plăți din partea Rusiei au fost supuse unei presiuni puternice din partea administrației Biden.

Administrația Trump, însă, a schimbat această politică, desființând, de exemplu, departamentul din cadrul Trezoreriei SUA responsabil cu identificarea activelor oligarhilor ruși și relaxând „masiv” aplicarea sancțiunilor secundare.

Astrov crede că, în prezent, este „dificil de prezis” cât de profund ar putea afecta noile sancțiuni secundare partenerii economici ai Rusiei. Un motiv în acest sens a fost relatat recent de agenția Reuters, care a dezvăluit că marile bănci rusești au creat un sistem de compensare a plăților, denumit „Calea Chinei” („The China Track”), pentru tranzacțiile cu China, cu scopul de a „reduce vizibilitatea în fața autorităților de reglementare occidentale și de a atenua riscul de sancțiuni secundare”.

Surse bancare au declarat pentru Reuters că sistemul funcționează de ceva timp și este folosit de mai multe bănci rusești aflate sub sancțiuni. Acesta se bazează pe intermediari din țări care încă sunt dispuse să facă afaceri cu Rusia și „nu a suferit până acum nicio întrerupere majoră”, potrivit sursei citate.

„Nu exclud ca partenerii chinezi să nu se mai teamă de sancțiunile secundare”, a declarat pentru Reuters Alexander Șohin, șeful influentei organizații rusești de lobby RSPP, care participă la negocierile comerciale cu China.