Adrian Lupușor, despre reforma administrativ-teritorială anunțată de Guvern: „Cu o populație sub 1000 de locuitori nu poți rezolva probleme complexe” 

Reforma administrativ-teritorială nu vizează dispariția serviciilor publice și nici economii bugetare, ci crearea unor primării mai puternice și mai autonome, capabile să investească în infrastructură și servicii de calitate, susține expertul Adrian Lupușor, director executiv al Centrului Analitic Independent, „Expert Grup”. Solicitat de Ziarul de Gardă, acesta a demontat principalele narațiuni false care circulă online despre amalgamarea primăriilor.

„Nu este despre lichidare, ci despre primării mai puternice”

Expertul explică faptul că reforma urmărește consolidarea capacității administrațiilor locale, nu desființarea lor. 

„Este vorba despre o reformă care fortifică primăriile, nu este despre lichidarea primăriilor”, a declarat Lupușor, subliniind că scopul este crearea unor unități administrative mai mari, mai eficiente, cu resurse mai consistente.

Potrivit acestuia, o treime din primăriile din R. Moldova au sub 1000 de locuitori, iar în cazul acestora, până la 80% din buget provine din transferuri de la bugetul de stat. 

Accesul la servicii nu va fi redus

Una dintre cele mai frecvente temeri este că oamenii vor trebui să parcurgă distanțe mai mari pentru a obține servicii. Lupușor respinge această idee și afirmă că reforma nu prevede eliminarea serviciilor locale sau distanțarea acestora de cetățeni. 

„Accesul cetățeanului la servicii publice rămâne o prioritate și în niciun caz reforma nu va duce la eliminarea acestora”, a precizat expertul.

Mai mult, autoritățile intenționează să extindă rețelele de centre unificate pentru servicii sociale și să investească în digitalizare, ceea ce ar putea reduce și mai mult distanța dintre cetățean și instituții, spune Lupușor. 

„Serviciile de calitate costă”

Lupușor subliniază că problema actuală nu este existența prea multor instituții, ci lipsa resurselor. Potrivit lui, primăriile mici nu dispun nici de bani, nici de personal calificat pentru a implementa proiecte de infrastructură sau pentru a gestiona granturi.

„Drumurile nu se fac de la sine. Sunt necesari oameni, ingineri, manageri de proiect”, a explicat acesta.

În plus, cooperarea între mai multe primării mici pentru proiecte comune este dificilă din cauza intereselor divergente și a lipsei de coordonare, iar amalgamarea primăriilor ar simplifica acest proces. 

Falsul despre „economii bugetare”

O altă narațiune răspândită în mediul online este că reforma ar avea scopul de a reduce cheltuielile publice. Expertul o califică drept falsă. 

Dimpotrivă, Guvernul oferă fonduri suplimentare pentru primăriile care aleg amalgamarea voluntară, iar viziunea reformei presupune gestionarea unor bugete mai mari, nu mai mici, precizează directorul Expert Grup.

Mai puțină dependență politică de centru

Potrivit expertului, actualul sistem menține primăriile mici dependente de guvernul central, ceea ce creează vulnerabilități politice. 

„Primăriile mici sunt mult mai dependente de transferuri de la bugetul de stat, iar aceasta înseamnă control de la centru”, a explicat el.

Prin creșterea bazei impozabile și a veniturilor proprii, primăriile mai mari ar deveni mai autonome și mai puțin expuse presiunilor politice, consideră expertul.

Pragul critic: sub 1000 de locuitori

Analizele arată că există un prag minim sub care o primărie nu poate funcționa eficient. 

„Despre primăriile sub 1000 de locuitori nici nu are sens să discutăm”, a spus Lupușor, adăugând că pragul de 3000 propus de guvern este adecvat în contextul declinului demografic.

În același timp, expertul avertizează că nici primăriile foarte mari nu sunt automat mai eficiente și pot genera riscuri de ineficiență sau corupție.

Reforma, nepopulară pe termen scurt

Lupușor recunoaște că reforma este dificil de acceptat inițial, deoarece oamenii percep imediat dispariția unei primării, în timp ce beneficiile apar în timp. 

„Cetățeanul vede imediat că dispare o primărie, în timp ce beneficiile vor veni peste un an sau doi, în funcție de perioada de implementare a proiectelor de dezvoltare a localităților”, a explicat expertul.