„70% dintre pacienții cu cancer pulmonar sunt fumători înrăiți”. Ziua mondială fără tutun: care sunt riscurile fumatului

În fiecare an, pe 31 mai, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și partenerii săi globali sărbătoresc Ziua mondială fără tutun. Fumatul este responsabil pentru 80-90% dintre bronhopneumopatiile cronice, 85% dintre cancerele bronhopulmonare, 30% dintre decesele cauzate de boli cardiovasculare. 70% dintre pacienții cu cancer pulmonar sunt fumători înrăiți.

Ludmila Margine, medic pneumolog din cadrul Spitalului Clinic Municipal „Sfântul Arhanghel Mihail”, ne explică efectele nocive ale fumatului, în ce mod afectează fumatul pacienții infectați cu COVID-19, dar și care sunt riscurile fumatului pasiv.

Câte procente dintre persoanele care au probleme pulmonare sunt fumătoare?

Ultimii doi ani, secția noastră s-a axat pe pacienții cu COVID. De aceea, nu putem spune cifre exacte referitor la această perioadă. Până la apariția acestui virus la noi, peste 60% dintre pacienții cu probleme pulmonare erau fumători.

Întrucât ați menționat de COVID-19, ce efect poate avea infecția asupra fumătorilor?

La fumători este afectată mucoasa bronhiilor. Astfel, mulți fumători au bronșite și, în cazul lor, are loc atrofia mucoasei. Din acest motiv, imunitatea lor este mai scăzută și ei sunt mai predispuși la infecții atât virale, cât și bacteriene. Respectiv, fumătorii sunt mai predispuși să se infecteze cu COVID-19, deoarece aceștia au schimbări ireversibile pulmonare și orice infecție, orice viroză provoacă acutizări de bronșită cronică.

Care sunt efectele fumatului pe termen scurt?

Cu cât mai devreme persoana începe a fuma, cu atât consecințele sunt mai severe. La câteva minute după primul fum:

• ritmul inimii se accelerează;
• țesutul laringelui devine iritat;
• oxidul de carbon intră în sânge;
• aerul se poluează;
• ochii devin iritați;
• temperatura pielii scade.

Dar pe termen mediu și lung?

Fumatul provoacă bronhopneumopatiile cronice, cancerele bronhopulmonare, decesele cauzate de boli cardiovasculare, cancerul gastric, cancerul de vezică urinară, infarctul miocardic. Totodată, fumatul și nicotina pot produce disfuncționalități la nivelul hormonilor implicați în funcția reproducerii.

Sângele, la fumători, se coagulează mai repede, ceea ce poate duce la formarea unor cheaguri care, ulterior, pot provoca apariția infarctului.

La femeile care fumează este crescut riscul de apariție a osteoporozei, iar la bărbații care fumează este scăzută mobilitatea spermatozoizilor.

Cum afectează fumatul plămânii?

Fumul de țigară elimină diferiți compuși chimici. Dacă, anterior, se considera că era vorba doar de nicotină sau acizi aromatizanți care afectează, astăzi s-a constat că sunt circa 4.000 de compuși chimici eliminați de fumul de țigară care afectează mucoasa bronhiilor. Astfel, prin diminuarea funcțiilor de secreție a glandelor bronșice, are loc atrofia mucoasei, ceea ce duce la obstrucție, adică la sindromul bronhoobstructiv. Dintre pacienții cu cancer pulmonar, 70% sunt fumători înrăiți.

Care sunt riscurile fumatului pasiv?

Fumatul pasiv este la fel de agresiv ca și fumatul activ. De cele mai multe ori, persoanele fumează la bucătărie sau într-o altă încăpere, iar copiii lor devin fumători pasivi. Fumul de țigară conține mulți vapori și particule, astfel încât, inhalate, acestea sunt dăunătoare atât pentru fumător, cât și pentru persoanele din apropierea acestuia. Copiii și sugarii au țesuturi delicate și fragile și pot fi foarte ușor afectate de către fumatul pasiv. Ei pot să dezvolte alergii, astm, bronșite cronice, boli cardiovasculare.

Ce mijloace terapeutice există?

În primul rând, trebuie să fie dorința pacientului. Dar sunt și remedii, precum guma cu nicotină, pastilele, plasturele cu nicotină, spray-uri nazale cu nicotină, hipnoza, acupunctura, fitoterapia.

Cum ar putea fi motivați fumătorii să se lase de acest obicei nociv?

De cele mai multe ori, o motivație este să vadă ce efecte negative a avut fumatul asupra altor fumători, care au bronșite acute, boli pulmonare, cancer. Avem și pacienți care necesită oxigenoterapie. Acest lucru îi pune în gardă pe fumători și-i stimulează să se debaraseze de acest obicei.

Conform datelor provizorii ale Agenției Naționale pentru Sănătate Publică a Ministerului Sănătății, structura mortalității pe principalele clase ale cauzelor de deces este prezentată în felul următor: 53,2% din decesele înregistrate au fost determinate de bolile aparatului circulator, 12,6% de tumorile maligne, 6,3% de bolile aparatului digestiv, 4,2% de accidente, intoxicații și traume, 4,4% de bolile aparatului respirator și 19,3% de alte cauze (preponderent decese cauzate de COVID-19).

Pentru conformitate, Olga BULAT