5 motive pentru care Ucraina va continua să lupte chiar dacă Trump pleacă

Dacă administrația americană își retrage armele americane, pentru Ucraina continuarea luptei ar fi dificilă, dar nu imposibilă, scrie POLITICO.

Președintele american Donald Trump a șocat liderii europeni săptămâna trecută cu un ultimatum adresat Kievului: acceptați planul surpriză al Washingtonului de a pune capăt războiului din Ucraina sau riscați să pierdeți armele și serviciile de informații americane.

Planul respectiv a fost modificat ulterior, cu contribuții ucrainene și europene, pentru a fi mai puțin pro-rus în mod evident, dar amenințarea încă planează asupra Kievului.

Aceasta ridică două întrebări: dacă Europa are capacitatea de a interveni fără probleme și de a înlocui armele furnizate de SUA și dacă Ucraina poate continua să lupte fără arme americane. Răspunsuri scurte: Nu și da.

POLITICO a analizat cinci probleme cheie ridicate de ultimatumul lui Trump și ce înseamnă acestea pentru efortul de război al Ucrainei.

1. Poate Europa pur și simplu să înlocuiască Statele Unite?

Nu, nu pe termen scurt și nu la nivelul de care are nevoie Ucraina.

Christian Mölling, consilier senior la Centrul European de Politici, a declarat că Europa poate sprijini Ucraina fără SUA, dar numai „cu mai multe riscuri”. Orice ar înceta Washingtonul să ofere ar trebui „compensat prin pierderi sau prin schimbarea modului în care Ucraina luptă”. Și chiar și atunci, egalarea nivelului actual de sprijin este „greu posibilă”.

Europa furnizează Ucrainei muniții, tancuri, avioane de vânătoare și multe altele — dar armele americane sunt în continuare vitale.

Cea mai critică lacună este apărarea aeriană și antirachetă. O mare parte din capacitatea Ucrainei de a opri rachetele balistice ale Rusiei se bazează pe sistemele Patriot fabricate în SUA și pe rachetele lor PAC-3, pe care doar Statele Unite le produc.

„Mi-ar plăcea să spun că ne-am putea descurca fără Statele Unite… dar numai pentru o perioadă”, a declarat Mykola Bielieskov, cercetător la Institutul Național pentru Studii Strategice din Ucraina. „Doar Statele Unite pot produce rachete interceptoare PAC-3 MSE.”

Departamentul de Stat al SUA a aprobat luna aceasta o vânzare de rachete de interceptare Patriot către Ucraina în valoare de 105 milioane de dolari.

Europa furnizează Ucrainei sistemul franco-italian de apărare aeriană SAMP/T, care are capacități similare cu cele ale sistemului Patriot, și va primi anul viitor sistemul SAMP/NG modernizat, dar având în vedere că Kremlinul declanșează atacuri devastatoare împotriva orașelor ucrainene aproape zilnic, Ucraina are nevoie de toate sistemele posibile.

2. Cât de important este schimbul de informații?

Mölling a menționat că detectarea timpurie de către Ucraina a rachetelor care se apropie se bazează pe rețele dense de sateliți și senzori din SUA, rețele pe care Europa pur și simplu nu le are. Resursele europene ar putea ajuta „cu lacunele”, dar „nu vor fi niciodată la fel de bune”.

Trump a oprit pentru scurt timp schimbul de informații cu Ucraina în martie, într-un efort anterior de a forța Kievul să se așeze la masa negocierilor.

Ucraina are acces la sateliți spion datorită companiei spațiale finlandeze ICEYE, iar Europa are propriile capacități de informații – doar că nu de același calibru ca SUA.

Fără ajutorul SUA, atât detectarea atacurilor rusești care se apropie, cât și pregătirea contraatacurilor, cum ar fi lovirea bateriilor de apărare aeriană și a rafinăriilor rusești, ar fi mai dificile.

„Fără ajutorul SUA, capacitatea noastră de a lansa atacuri de la distanță lungă asupra Rusiei va fi redusă critic. Va fi foarte greu pentru noi. Dar pot spune cu mândrie că am parcurs cu toții un drum lung și nu vom pierde această capacitate”, a declarat vineri, la o conferință de la Kiev, un soldat ucrainean din cadrul Forțelor Sistemelor fără Pilot ale țării, identificat doar prin indicativul său de apel Linch.

Dacă SUA ar înceta să mai împărtășească informații, acest lucru „ar duce de fapt la mai multe morți de ucraineni”, a declarat Maksym Skrypchenko, președintele Centrului de Dialog Transatlantic cu sediul la Kiev.

Europa ar putea, în timp, să construiască mai mulți sateliți și aeronave de recunoaștere. Dar ar dura ani de zile doar pentru a îndeplini obiectivele de capabilitate ale națiunilor europene, darămite pentru a ajuta Ucraina. 

3. Nu cheltuiește deja Europa mai mult decât SUA?

Europa cheltuiește acum în mod clar mai mult decât Statele Unite pentru Ucraina, dar asta nu înseamnă că deține controlul. 

Datele Institutului Kiel arată că, între 2022 și 2024, Washingtonul și Europa au avut, în medie, aproximativ același nivel de angajamente militare lunare față de Kiev. Când Trump a preluat mandatul, acest lucru s-a schimbat dramatic: ajutorul militar lunar al SUA a scăzut aproape de zero, în timp ce guvernele europene au crescut la aproape 4 miliarde de euro pe lună în prima jumătate a anului și, chiar și după o scădere, încă furnizau de câteva ori mai mult decât SUA pe parcursul verii.

În loc să ofere arme, SUA le vând – și își obligă aliații să achite costurile conform Listei de cerințe prioritare pentru Ucraina. 

PURL este o listă de cumpărături convenită cu NATO, care prevede transferul direct de fonduri către companiile americane de apărare pentru arme pe care Ucraina nu le poate obține în altă parte a țării. Este o modalitate de a asigura că armele americane cruciale continuă să circule către Ucraina – și un mijloc politic de a împiedica un Trump tranzacțional să abandoneze Kievul.

„Americanii vând Ucrainei ceea ce este imposibil de înlocuit”, a spus Skrypchenko, argumentând că industria americană are nevoie de piața europeană și va dori să continue să vândă sisteme Patriot și alte sisteme unice.

Însă asta nu oferă Europei un control real. Mölling a spus că problema mai profundă este că Washingtonul nu mai tratează acordurile de apărare ca pe niște contracte fiabile. Statele Unite, a susținut el, „se comportă din ce în ce mai mult ca un partener care se simte liber să rescrie termenii ori de câte ori se schimbă starea de spirit politică”, lăsându-i pe europeni expuși. 

4. Chiar vor înceta SUA să mai vândă arme Ucrainei?

Skrypchenko a susținut că logica comercială se opune unei opriri totale; PURL are promisiuni de 3,5 miliarde de dolari, iar companiile americane de apărare ar trebui să renunțe la mulți bani. „Nu cred că SUA vor înceta să ne vândă arme la un preț european”, a spus el.

Totuși, Mölling a avertizat că autoritatea politică este mai importantă decât stimulentele comerciale. 

„Guvernul SUA poate opri exporturile printr-o singură decizie”, a spus el, referindu-se la fazele în care administrația Trump a oprit livrările sau schimbul de informații în trecut. De asemenea, Washingtonul poate, dacă dorește, să blocheze sau să înghețe reexporturile sau să încetinească livrările peste noapte pentru a pune presiune pe Kiev sau Europa.

Asta e deja starea de spirit la Washington.

„Președintele Trump a oprit finanțarea acestui război, dar Statele Unite încă trimit sau vând o cantitate mare de arme către NATO. Nu putem face asta la nesfârșit”, a declarat  luni, pentru Fox News, secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt.

5. Ar putea Ucraina să continue să lupte fără Statele Unite?

Ucraina ar putea continua lupta, dar războiul ar intra imediat într-o fază mult mai vulnerabilă și imprevizibilă.

Rusia pierde mii de oameni pe săptămână în ofensiva sa lentă, iar armata ucraineană a reușit să obțină un bilanț sângeros datorită tehnologiei sale cu drone și numărului sporit de obuze de artilerie pe care le are acum.

Ucraina are în prezent una dintre cele mai mari industrii de apărare din Europa, producând propriile drone, rachete cu rază medie și lungă de acțiune, sisteme de artilerie și muniții. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luna trecută că țara produce acum aproximativ 60% din ceea ce are nevoie pe frontul de luptă.

 „În trei ani, am transformat un sector mic într-o industrie dinamică care a devenit fundamentul capacității noastre de apărare”, a declarat luni, Hanna Gvozdiar, ministrul adjunct al Apărării.

Nu toate acele 40% lipsă provin din SUA, dar există suficiente surse încât lipsa lor ar afecta capacitatea Ucrainei de a purta război.

Deși produce contra-drone ieftine, Ucraina încă nu are capacitatea internă de a intercepta rachete balistice. Și pentru a menține ritmul, Kievul are nevoie de parteneri care să continue să finanțeze sectorul său intern de apărare.

„Sprijinul din partea partenerilor este esențial pentru ca industria să își mențină avântul și să își extindă capacitatea”, a declarat Gvozdiar.

Mölling a avertizat, de asemenea, că pierderea sprijinului SUA ar obliga Kievul să improvizeze, ceea ce ar costa vieți omenești. Ucraina ar putea continua să opereze, a spus el, dar numai acceptând „mai multe riscuri” și adaptând tacticile în moduri care implică un cost mai mare.

Reziliența Ucrainei, însă, nu este pusă la îndoială. Skrypchenko a subliniat modul în care Ucraina a rămas în luptă chiar și în perioadele de lipsă severă de interceptoare de apărare aeriană, muniții și alte arme și în ciuda barajelor susținute de rachete, bombe și drone rusești.

„Țara „nu a capitulat și nici nu a căzut”, a spus el, semn că forțele ucrainene vor continua să reziste chiar dacă Trump pleacă.”