Vârstnicii alungaţi de familii şi ajutaţi de voluntari

Părăsiţi de apropiaţi şi cu o pensie mizeră, vârstnicii sunt supuşi diferitor forme de abuz. Uneori, se găsesc vecini sau cunoscuţi care să le aducă o bucăţică de pâine. Alteori, situaţia poate fi soluţionată doar prin implicarea unei echipe de specialişti.

Mătuşa Larisa locuieşte la Bălţi şi are doi fii. Unul dintre, care a fost eliberat recent din detenţie, o terorizează să-i dea bani. Dacă femeia nu are, îi cere să caute, să cerşească, să facă orice, doar să-i aducă suma pretinsă. Nici celălalt fiu nu-i este de folos, deoarece este influenţat de fratele său.

Nu-şi denunţă abuzatorii pentru că le este ruşine

Mătuşa Larisa este vârstnică, dar nu se bucură de drepturi protejate la bătrâneţe. Cei care ar fi trebuit să o ajute, fiii săi, dimpotrivă, îi cauzează suferinţe. A cerut ajutor de la voluntarii din localitatea sa. „Îi explicăm că tot ce putem face este să-i responsabilizăm pe fiii săi, dar, pentru aceasta, trebuie să anunţe poliţia”, explică Maria Stupalova, voluntară. „Ei deja o obligă să vândă apartamentul. Sunt cazuri când o mint că au fost reţinuţi de poliţie şi o sună să le aducă de urgenţă 1500 de lei, ca să fie eliberaţi”, adaugă aceasta. Măcinată de incertitudini, mătuşa Larisa căuta pe cineva să se consulte. Din fericire, în localitatea ei funcţionează una dintre echipele multidisciplinare din sistemul naţional de referire create de Ministerul Muncii, care întruneşte voluntari instruiţi de HelpAge International în domeniul abuzului şi violenţei asupra vârstnicilor. Aşa a ajuns mătuşa Larisa să ceară ajutorul voluntarei Maria Stupalova. Intuind că fiii se folosesc de naivitatea mamei, Stupalova a decis să meargă împreună cu aceasta. Când au ajuns la locul cu pricina, nu era nici urmă de poliţist. „Îl întreb: unde e poliţistul? Sau ţi s-a adus heroină şi ai nevoie de bani?”, relatează voluntara indignată.

Deşi astfel de cazuri sunt frecvente nu doar în această familie, bătrânii, deseori, nu vor să-şi destăinuie problemele, dar mai ales să-şi denunţe familia. „Sunt cazuri când oamenii nu se vor destăinui nici juriştilor, nici psihologilor, pentru că le este ruşine că au crescut aşa copii”, remarcă Irina Baicalov, directoare a organizaţiei „Respiraţia a doua” din Bălţi. Ea îşi aminteşte de cazul unei profesoare cu deficienţă motorie, care avea probleme cu fiul său. Acesta i-a luat, practic, toţi banii din casă, după care a plecat peste hotare. Atunci nepotul bătrânei a început să se comporte la fel ca şi taică-său, cerându-i nu doar să-i dea banii din pensie, ci chiar să înregistreze locuinţa pe numele lui. Deşi femeia recunoaşte că nu mai are forţe să lupte, nu vrea să-şi denunţe apropiaţii, pentru că-i este ruşine.

Lumea nu vrea să scoată gunoiul din casă

Moş Chiril din satul Manta, Cahul, este şi el abuzat de fecior. După decesul soţiei, cei doi locuiesc împreună. Dar moş Chiril se simte alungat din casă. Bărbatul s-a adresat după ajutor la echipa multidisciplinară din localitate. „Am decis să discutăm cu poliţistul de sector şi, respectiv, cu primarul, însă în ultima clipă moş Chiril a renunţat. Lumea nu vrea să scoată gunoiul din casă. Ce putem noi să facem, dacă ei nu vor să-i denunţe?”, spune cu regret Constantin Olteanu, director al organizaţiei „Artizana” din Manta. Aceste, dar şi alte probleme au fost puse în discuţie la cea de-a V-a ediţie a grupului consultativ din cadrul proiectului „Tăcerea nu e o soluţie: Abuzul asupra vârstnicilor în R. Moldova”, implementat de HelpAge şi Gender-Centru.

Până în prezent, au fost efectuate instruiri pentru echipe multidisciplinare în opt raioane-pilot. „Trebuie să ne gândim cum să ne extindem, să instruim şi echipe din alte raioane”, spune Tatiana Sorocan, directoare HelpAge. În localităţile-pilot se desfăşoară diverse activităţi, precum „Casa caldă”, clubul de discuţii, şezători etc., care au loc o dată pe lună sau o dată la trei luni, în funcţie de necesităţi. Aici se discută problemele din localitate, în primul rând, probleme ce vizează persoanele în etate, dar şi modalităţi de soluţionare a acestor probleme. În cadrul seminarelor organizate de HelpAge, sunt implicate de fiecare dată în jur de 170 de persoane din toate cele 8 raioane-pilot.

Prin discuţie, afli totul

Problemele cu care se confruntă persoanele în etate sunt diverse, de la indiferenţă şi până la abuzul fizic. „Mulţi au menţionat că există dificultăţi privind angajarea vârstnicilor în câmpul muncii sau a persoanelor cărora le-a rămas un an înainte de a atinge vârsta de pensionare. Când persoana nu are resurse suficiente, acest fapt duce la escaladarea violenţei”, spune Valentina Bodrug-Lungu, preşedinta Gender-Centru. „În majoritatea cazurilor de violenţă, în relaţia dintre părinte şi copil, este şi abuz fizic, şi abuz psihologic, dar şi abuz economic, care, deseori, nu este privit ca o formă de abuz”, declară Ghenadie Neamţu, specialist principal al Direcţiei securitate publică în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei al MAI.

Multe probleme, însă, încep de la indiferenţa unor asistenţi sociali şi chiar a poliţiei atunci când se confruntă cu cazuri de violenţă fizică sau, mai ales, psihologică. În acest sens, „ar fi bine ca, în fiecare raion separat, să fie implicaţi anume asistenţii sociali, pentru că ei sunt puntea de intrare în sistem. Când este identificat un caz de abuz, echipa îl referă, în primul rând, la asistentul social comunitar, care face evaluare şi ia legătura cu specialiştii din teritoriu”, declară Galina Bujor, consultantă principală în cadrul MMPSF. Totodată, voluntarii trebuie „să fie şi buni psihologi, ca să ştie cum să discute cu persoana, cum s-o ia cu binişorul, ca să spună ce are pe suflet. Prin discuţie, afli totul”, semnalează Vera Ciobanu, voluntară din Satul Nou, Cimişlia.

Bătrânul înnegrit de sărăcie

„Seminarele au o importanţă deosebită pentru echipele multidisciplinare, deoarece, în timpul studiului, sunt implicaţi toţi participanţii”, susţine Irina Baicalov, directoare „Respiraţia a doua”. O soluţie ar fi crearea imaginii pozitive a persoanelor în etate, subliniind importanţa lor în societate. „Peste tot oamenii vârstnici sunt alungaţi cu şuturi. Ei sunt, practic, expulzaţi din societate. De aceea, crearea unei imagini pozitive este foarte importantă pentru toate proiectele dedicate persoanelor în etate”, subliniază Irina Baicalov. „Dacă vârstnicii sunt susţinuţi de societate, ei îşi recapătă încrederea în sine şi pot fi cu adevărat de folos societăţii, dar, pentru aceasta, societatea însăşi trebuie să-şi modifice atitudinea faţă de aceste persoane”, declară Maria Stupalova, voluntară.

„Violenţa apare odată cu vârsta, în primul rând, din lipsă de bani”, remarcă Zinaida Carabet,  coordonatoare „Avante”, Cazangic, Leova. Ea remarcă faptul că, anume datorită unei colaborări intense între membrii echipei disciplinare, au fost soluţionate multe probleme ale localităţii, inclusiv ale persoanelor în etate. Galina Şcedrova, secretara consiliului orăşenesc din Leova, relatează despre moş Vasile, care umbla pe stradă cu faţa înnegrită. „Ne-am dus cu echipa la el acasă, să vedem ce se întâmplă”, povesteşte aceasta. „Când am aprins lumina, ne-am pus mâinile în cap. În cameră totul era de aşa culoare (arată spre puloverul negru, n.r.). Chiar şi păianjenii, oricât de mari, tot negri erau. Deci el, de mai mulţi ani, face focul cu ruberoid, aruncat de cei care-şi repară acoperişurile”, relatează Şcedrova. Bărbatul avea probleme financiare, iar cu fiul său nu reuşise să găsească limbaj comun. Echipa multidisciplinară l-a înscris la cantina socială, cel puţin să aibă ce mânca, iar în prezent monitorizează situaţia bărbatului.

Inspiraţi de echipele multidisciplinare şi de activitatea voluntarilor, liceenii din Leova merg în vizită la persoanele în etate. Aceştia fac curăţenie, cumpără produse alimentare, procură medicamente, achită facturile pentru cei care nu se pot deplasa. Echipele multidisciplinare existau şi anterior, doar că fiecare specialist îşi făcea datoria separat, fără să lucreze în colaborare cu alţii. „Aici, ne-am mobilizat toate structurile şi facem un lucru comun. Fiecare structură îşi cunoaşte procedurile şi activitatea echipelor multidisciplinare se desfăşoară tot mai ritmic”, spune Lilia Cozma, coordonatoare a echipelor multidisciplinare din Leova. „Sunt cazuri complicate, când, bunăoară, locuinţa îi aparţine abuzatorului, trebuie să găsim soluţii. Putem să-l reţinem pentru 24 de ore, dar pe urmă ce facem? Aici, e nevoie de implicarea mai multor specialişti, unul singur nu se descurcă. De aceea şi există echipele multidisciplinare”, punctează Sergiu Postică, şeful Direcţiei Asistenţă Socială Leova.