Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Turul II: fără buletine, fără…

Turul II: fără buletine, fără lumină şi fără „ruşine”

Cu un avantaj de circa 70 de mii de voturi în raport cu Maia Sandu, liderul socialist, Igor Dodon, câştigă alegerile prezidenţiale, cel puţin despre asta vorbesc datele preliminare prezentate de Comisia Electorală Centrală. Victoria a fost sărbătorită de candidatul pro-rus când multe secţii de votare din diasporă mai rămâneau deschise. Potrivit observatorilor, la acest rezultat s-a ajuns după o campanie murdară, caracterizată de lansarea falsurilor în spaţiul public, de minciuni şi acţiuni de denigrare a imaginii, dar şi după un scrutin marcat de tentative de fraudare, transportare organizată şi chiar corupere a alegătorilor, de încălcare a dreptului la vot a mii de cetăţeni plecaţi peste hotare.

La nici trei ore de la închiderea secţiilor de votare în R. Moldova, CEC informa că a procesat deja peste 95% din procesele-verbale, iar decalajul dintre cei doi candidaţi era de aproape 10%. Până miercuri, 16 noiembrie, diferenţa s-a redus la 67 488 de voturi, în condiţiile în care sute de tineri au protestat în Chişinău pentru a declara rezultatele nevalabile şi a cere alegeri repetate, diaspora din Italia, România a ieşit în stradă cu mesajul „vreau să votez”, au apărut imagini cu locuitori din stânga Nistrului aduşi gratis cu „transport organizat de Şevciuk” la alegeri, în care unii observatori spun că Guvernului de la Chişinău ar trebui „să-i fie ruşine” pentru votul din diasporă.

Floreşti—Rezina—Dubăsari—Ştefan-Vodă

La secţiile de votare din Rezina, alegătorii din stânga Nistrului au fost aduşi cu transport organizat şi au fost remuneraţi cu 300 de lei, după ce prezentau buletinul de identitate şi fişa de însoţire pe care este aplicată ştampila de vot. Mai mulţi martori oculari au publicat pe paginile de socializare zeci de fotografii şi mesaje în care semnalizează despre numărul masiv al automobilelor şi microbuzelor care transportă cetăţenii din or. Rîbniţa la secţia de votare nr. 42 din Rezina. Mai mult, internauţii spun că sunt distribuite anunţuri prin care cetăţenii din stânga Nistrului sunt informaţi că este organizat, la ore fixe, transport tur-retur pe traseul Rîbniţa-Rezina pentru doritorii de a merge la vot. Un internaut a semnalat că buletinele de identitate şi fişele de însoţire erau fotografiate, iar oamenii – remuneraţi în lei sau ruble. Mai mult, observatorii Promo-Lex au reuşit să filmeze în timp ce o persoană fotografia actele de identitate ale unor alegători, după ce aceştia votaseră. Rezultatele „mobilizării” în Rezina nu s-au lăsat aşteptate: la 13 noiembrie, a venit un număr aproape triplu de cetăţeni din stânga Nistrului, comparativ cu primul tur de scrutin, iar votul majoritar l-a obţinut Igor Dodon, 91%.

Situaţii similare cu zeci de autobuze şi sute de oameni care se îmbulzesc şi se ceartă la intrarea în secţiile de votare au fost surprinse de camere video în localităţi precum Sănătăuca, Floreşti, Răscăieţi, Ştefan-Vodă, sau Cocieri, Dubăsari. În timp ce unii alegători au declarat că au văzut anunţuri despre organizarea transportului gratuit şi au decis să meargă la vot, fără a întreba cine plăteşte, şoferii au evitat să răspundă la întrebări. Observatorii Promo-Lex au raportat 32 de cazuri în care alegătorii au fost duşi organizat, dar şi şase situaţii în care aceştia erau recompensaţi pentru votul în favoarea unui candidat. Şi dacă în Chişinău, Floreşti sau Dubăsari oamenii primeau bani, atunci în UTA Găgăuzia unii erau serviţi cu vin (!). Reprezentanţii Promo-Lex au spus pentru ZdG că, pe statut de observatori, ei pot doar informa publicul despre nereguli, dar nu se pot adresa Poliţiei, lucru pe care ar trebui să-l facă alegătorii sau concurenţii electorali. Pe de altă parte, cei de la CEC afirmă că nu au primit vreo contestaţie, dar şi că nu e o problemă dacă oamenii vin organizat la alegeri.

„Ştiu că reprezentanţii unui concurent electoral au sesizat organele de poliţie, dar aşa fiind zis, nu ştiu cât de mare încălcare este să aduci oamenii la vot. E încălcare să-i constrângi sau să-i corupi, dar că ei s-au mobilizat… Da, au fost autocare şi peste hotare, dar poliţia trebuie să se ocupe”, ne-a spus Veaceslav Agrigoroae, secretarul CEC.

Numărare pe întuneric

Registrul electronic al alegătorilor SIAS „Alegeri”, care vine să asigure excluderea votului dublu, potrivit CEC, a funcţionat cu deficienţe. În mai multe secţii s-au înregistrat suspendări ale sistemului până la jumătate de oră, unii alegători nu s-au regăsit în Registru, iar în circa 20 de localităţi a fost sistat curentul electric: 13 secţii de votare din Hânceşti, trei – din Cantemir şi o secţie din or. Codru. Imediat după aceste cazuri, Maxim Lebedinschi, membru CEC, declara că procesul de vot nu a fost afectat. „Resursa energetică de la baterii le permite operatorilor să proceseze datele în continuare, respectiv, procesul electoral nu este afectat”, a precizat Lebedinschi. La fel ca şi în primul tur, alegătorii au comunicat despre faptul că, în liste, erau incluse persoane decedate sau că la domiciliul lor erau înscrise nume false. Nu au lipsit şi cazuri de vot multiplu. CEC vorbeşte despre trei incidente, care sunt investigate de poliţie. Maria Carpovici, din Sănătăuca, Floreşti, aflată de trei luni în SUA, a publicat un video în care susţine că la secţia de votare din Washington a fost anunţată că deja a votat de trei ori în localitatea sa de baştină. În legătură cu astfel de cazuri, apar suspiciuni referitoare la funcţionalitatea semnalului sonor care ar fi trebuit să anunţe observatorii din secţii despre tentativele de vot dublu. La fel ca şi în turul întâi, multe calculatoare nu au fost dotate cu boxe. E şi cazul secţiei nr. 129 din Chişinău. Vladimir Carp, preşedintele secţiei, susţine că nu a auzit de această prevedere, deşi a participat la şedinţele de lucru ale CEC privind organizarea procesului electoral.

Şi performanţa numărării operative a voturilor a adus surprize. La trei secţii, rezultatele votului au fost inversate. Mai mult sau mai puţin întâmplător, la toate trei, Maia Sandu câştiga teren în faţa contracandidatului, doar că voturile erau atribuite candidatului PSRM. Respectiv, în procesele-verbale întocmite la o secţie din Copceac, Ştefan-Vodă, la una din Leuşeni, Hânceşti, şi la alta din Nisporeni, figurau unele cifre, iar pe www.cec.md acestea erau prezentate invers.

CEC a explicat prin oboseala sau prin deconectări de curent în unele localităţi. „Dată fiind utilizarea în fiecare secţie de votare a sistemului informaţional ce permite transmiterea online, în regim restrâns, a proceselor-verbale către CEC, admitem că au putut fi comise unele erori de ordin tehnic de către operatorii Sistemului informaţional automatizat de stat”, a replicat CEC.

„Guvernului trebuie să-i fie ruşine”

Cel mai mare val de nemulţumiri a fost generat, însă, de lezarea dreptului la vot a diasporei, unde mii de cetăţeni au rămas în faţa secţiilor fără buletine, deşi mai erau câteva ore până la închidere. Drept răspuns la întrebările diasporei, CEC a declarat că decizia de a organiza o sută de secţii peste hotare a fost luată în baza a doi indici: numărul de cetăţeni care s-au înscris în listele prealabile (3559) şi prezenţa la urne în 2014. Revoltaţi de modul de organizare a scrutinului, alegători din mai multe oraşe italiene au organizat flash-mob-uri, au aprins lumânări şi au transmis autorităţii electorale peste trei mii de contestaţii, cerându-şi dreptul la vot, alte 42 mii de persoane au semnat o petiţie online prin care cer anularea rezultatelor şi organizarea unui nou scrutin. Despre numărul insuficient al secţiilor de peste hotare a vorbit, încă înainte de primul tur de scrutin, europarlamentarul român Siegfried Mureşan. Într-o scrisoare adresată preşedintei CEC, Alina Russu, acesta îi cerea să facă public algoritmul de calcul în funcţie de care CEC a stabilit organizarea secţiilor de votare în străinătate şi să-i răspundă dacă crede că cele o sută de secţii sunt în măsură să ofere toate condiţiile ce le-ar asigura cetăţenilor moldoveni posibilitatea de a-şi exercita dreptul la vot. Imediat după scrutin, europarlamentarul a declarat: „Guvernului trebuie să-i fie ruşine că a lăsat cetăţenii în frig în stradă fără buletine de vot. Şi trebuie să-şi asume răspunderea. Obligaţia Guvernului e să asigure tuturor cetăţenilor posibilitatea de a vota. Am anticipat problema, dar autorităţile nu au făcut nimic”.

Între timp, preşedinta CEC a declarat că nu va demisiona, deoarece această solicitare este una politică, dar şi că la instituţie nu a fost depusă nicio contestaţie privind nereguli în scrutinul din 13 noiembrie.