Principală  —  IMPORTANTE   —   Ghid practic: cum ne protejăm…

Ghid practic: cum ne protejăm de fraude, abuzuri și furt de identitate în mediul online

Imagine generată cu ajutorul IA

Escrocheriile digitale, furtul de identitate și hărțuirea online devin tot mai frecvente. Experții avertizează că infractorii cibernetici își perfecționează constant metodele — de la fraude financiare și șantaj online până la manipulări sofisticate realizate cu ajutorul imaginilor, înregistrărilor audio și videoclipurilor generate de inteligența artificială.

În martie 2026, Asociația Media-Guard a organizat o masă rotundă dedicată abuzului digital și furtului de identitate, reunind experți în securitate cibernetică, jurnaliști, reprezentanți ai societății civile și funcționari publici.

Discuțiile au evidențiat mai multe probleme importante: nivelul redus de informare al populației despre riscurile din mediul online, dificultatea de a recunoaște escrocheriile și lipsa unor cunoștințe clare despre cum trebuie reacționat atunci când au loc astfel de incidente.

Ca răspuns la aceste provocări, a fost elaborat acest ghid practic, menit să îi ajute pe cetățeni să recunoască mai ușor amenințările online, să își protejeze datele personale și să știe ce pași concreți pot urma dacă devin victime ale unor abuzuri digitale.

1. Cum recunoaștem principalele tipuri de fraude și manipulări online

În ultimii ani, amenințările din mediul online au devenit tot mai sofisticate, profitând adesea de încrederea oamenilor și de nivelul redus de educație digitală.

Escrocherii cu investiții false

Una dintre cele mai răspândite scheme este cea a așa-ziselor „investiții miraculoase”.

Caracteristicile tipice includ:

  • reclame pe Facebook sau pe alte rețele sociale;
  • utilizarea imaginilor unor politicieni sau persoane publice;
  • promisiuni de câștiguri rapide și garantate;
  • solicitarea unei plăți inițiale pentru „activarea contului”.

De multe ori, infractorii fabrică interviuri sau materiale promoționale în care apar personalități cunoscute, pentru a face schema să pară credibilă și legitimă.

Exemplu: O reclamă pe Facebook, în care apare o persoană publică cunoscută, promite câștiguri mari printr-o „platformă de investiții susținută de stat”. După înregistrare, victima este contactată de un „consultant” care o convinge să depună o sumă inițială (de exemplu, 250 de euro). După efectuarea plății, platforma poate simula profituri pentru a încuraja noi transferuri de bani, iar ulterior comunicarea se oprește brusc.

Ce se întâmplă cu victimele?

În majoritatea cazurilor, victimele pierd investiția inițială și orice alte sume transferate ulterior. În unele situații, datele lor personale și financiare sunt reutilizate în alte tentative de fraudă.

Semnale de alarmă

  1. promisiuni de profit garantat sau fără riscuri;
  2. presiuni pentru a lua rapid o decizie;
  3. solicitarea unor plăți în avans;
  4. folosirea imaginilor unor celebrități sau oficiali fără surse verificabile.

Mesaje de tip phishing

Phishingul este o metodă prin care atacatorii încearcă să obțină informații personale prin intermediul unor mesaje frauduloase.

Exemplu: Primești un email care pare să vină de la banca ta și în care ți se cere să „îți verifici contul”. Mesajul conține un link care duce către un site fals, construit să arate identic cu pagina oficială a băncii.

Ce se întâmplă cu victimele

  • parolele și datele de autentificare sunt furate;
  • conturile pot fi accesate fără permisiune;
  • victimele pot suferi pierderi financiare.

De ce este important?

  • Peste 90% dintre atacurile cibernetice încep prin phishing;
  • La nivel global sunt trimise zilnic miliarde de mesaje de tip phishing.

Semnale de alarmă

  • mesaje urgente de tipul „contul dumneavoastră va fi blocat”;
  • linkuri suspecte;
  • greșeli de ortografie sau formatare;
  • adrese de expeditor necunoscute sau neobișnuite.

Ce trebuie să faci imediat

  1. nu accesa linkurile suspecte;
  2. nu introduce date personale sau bancare;
  3. șterge mesajul;
  4. raportează mesajul furnizorului de email sau platformei pe care l-ai primit.

Escrocherii bancare și fraude financiare

Exemplu: O persoană primește un apel telefonic de la cineva care pretinde că este angajat al unei bănci și susține că există un risc de securitate legat de contul victimei. Apelantul cere un cod de securitate sau convinge victima să transfere bani într-un „cont sigur”.

Metode frecvent utilizate

  • solicitarea codurilor de securitate sau a datelor cardului bancar;
  • transmiterea unor linkuri false care imită site-urile băncilor;
  • presiuni pentru a acționa rapid „pentru protejarea contului”.

Ce se întâmplă cu victimele

  • pierderi financiare directe;
  • tranzacții neautorizate;
  • compromiterea datelor și credențialelor bancare.

Ce trebuie să faci imediat

  • nu divulga niciodată coduri de securitate sau datele cardului;
  • contactează banca dacă primești apeluri suspecte;
  • verifică orice solicitare folosind exclusiv datele oficiale de contact ale băncii.

Furtul de identitate

Furtul de identitate apare atunci când cineva folosește fără permisiune numele tău, fotografiile tale sau alte date personale.

Exemple frecvente

  • crearea unor conturi false pe rețelele sociale folosind identitatea ta;
  • utilizarea identității tale pentru desfășurarea unor escrocherii;
  • manipularea sau folosirea imaginilor tale pentru șantaj.

Victimele pot fi:

  • cetățeni obișnuiți;
  • jurnaliști;
  • politicieni;
  • instituții publice.

Ce se întâmplă cu victimele

  • afectarea reputației;
  • pierderea încrederii din partea contactelor și apropiaților;
  • implicarea fără știre în fraude sau escrocherii;
  • stres emoțional și senzația de pierdere a controlului asupra propriei identități.

Deepfake-uri și conținut manipulat

Tehnologiile bazate pe inteligență artificială pot genera:

  • videoclipuri false în care apar persoane reale;
  • înregistrări audio care imită vocea unei persoane;
  • imagini manipulate.

Exemplu: Pe internet apare un videoclip în care o persoană publică promovează o investiție sau face declarații controversate. În realitate, videoclipul este generat cu ajutorul inteligenței artificiale.

Ce se întâmplă cu victimele

  • pierderi financiare, dacă materialul este folosit în escrocherii;
  • afectarea reputației;
  • manipularea opiniei publice.

Astfel de materiale pot fi utilizate pentru:

  • manipulare politică;
  • șantaj;
  • discreditarea persoanelor publice;
  • fraude financiare.

Semne că un conținut ar putea fi manipulat

  • mișcări faciale nenaturale;
  • sincronizare imperfectă între voce și mișcarea buzelor;
  • calitate neuniformă a imaginii;
  • surse anonime sau neverificate.

Experții avertizează că identificarea unor astfel de materiale devine tot mai dificilă.

Cum verifici un conținut suspect

  • utilizează instrumente de căutare inversă a imaginilor, precum Google Images;
  • verifică videoclipurile cu instrumente precum InVID;
  • verifică dacă informația este relatată și de instituții media credibile;
  • caută același videoclip sau aceeași imagine în mai multe surse.

Escrocherii romantice (Romance scams)

Aceste escrocherii se bazează pe manipulare emoțională pentru a convinge victimele să trimită bani.

Exemplu: O persoană cunoaște pe internet pe cineva care construiește treptat o relație emoțională, timp de săptămâni sau luni. Ulterior, persoana respectivă cere bani invocând o „urgență” sau o situație dramatică.

Potrivit Arina Țurcanu, astfel de cazuri sunt întâlnite frecvent inclusiv în rândul comunităților din diasporă.

Metode frecvent utilizate

  • identificarea persoanelor vulnerabile emoțional;
  • construirea unei relații romantice fictive;
  • solicitarea de bani sub diferite pretexte.

În unele cazuri, autorii stabilesc mai întâi o relație online, iar ulterior cer bani în schimbul promisiunii că nu vor publica imagini intime.

În alte situații, imaginile respective pot fi fabricate cu ajutorul inteligenței artificiale.

2. Cum ne protejăm identitatea digitală și datele personale

Cum ne protejăm în mediul online

Experții în securitate cibernetică recomandă câteva măsuri simple care pot preveni majoritatea fraudelor online.

Protejează-ți conturile

Exemplu: În loc să folosești aceeași parolă pentru mai multe platforme, utilizează un manager de parole care poate genera și stoca parole puternice și unice.

Recomandări:

  • folosește parole lungi și diferite pentru fiecare cont;
  • activează autentificarea în doi pași (2FA);
  • nu divulga niciodată codurile de securitate primite prin SMS.

Protejează-ți datele personale

Evită să publici sau să distribui online informații sensibile, precum:

  • adresa exactă de domiciliu;
  • numărul de telefon;
  • documente de identitate;
  • numere de card bancar sau fotografii ale cardului.

Verifică informațiile înainte de a le distribui

Înainte să ai încredere într-o informație sau să o distribui:

  • verifică site-ul care a publicat-o;
  • caută confirmări în alte surse credibile;
  • verifică data publicării.

Fii atent la linkurile suspecte

Exemplu: Dacă primești un mesaj aparent trimis de bancă, nu accesa linkul din mesaj. Intră manual pe site-ul oficial sau contactează direct banca.

Evită să deschizi linkuri primite prin:

  • SMS-uri necunoscute;
  • emailuri suspecte;
  • mesaje pe rețele sociale de la persoane necunoscute.

3. Cum îi protejăm pe copii și adolescenți online

Copiii se numără printre cei mai vulnerabili utilizatori ai internetului.

Principalele riscuri pentru copii

  • grooming — situații în care un adult câștigă încrederea unui copil online pentru a-l exploata sexual;
  • cyberbullying — hărțuire repetată, amenințări sau umilire prin platforme digitale;
  • furtul conturilor — acces neautorizat la conturile de social media sau jocuri;
  • manipulare sau radicalizare online — expunerea la conținut sau grupuri care pot influența periculos convingerile și comportamentul copiilor.

Potrivit Daniela Sâmboteanu, multe cazuri de abuz sexual încep în mediul digital, acolo unde copiii intră pentru prima dată în contact cu agresorii.

Recomandări pentru părinți

  • discutați regulat cu copiii despre experiențele lor online;
  • explicați riscurile interacțiunii cu persoane necunoscute;
  • utilizați setările de siguranță și instrumentele de control parental, precum:
    • Google Family Link
    • Qustodio
    • Microsoft Family Safety
    • controalele integrate pe platforme precum YouTube sau TikTok;
  • încurajați copiii să raporteze mesajele suspecte.

Reguli de bază de siguranță digitală pentru copii

Copiii trebuie să știe că:

  • nu trebuie să accepte cereri de prietenie de la persoane necunoscute;
  • nu trebuie să trimită fotografii personale unor necunoscuți;
  • nu trebuie să distribuie date personale online.

4. Ce faci dacă devii victima unui abuz digital

Important

Primele ore după un incident sunt esențiale. O reacție rapidă poate preveni pierderile financiare, limita expunerea datelor și crește șansele de recuperare.

1. Păstrează dovezile

Înainte de orice altă acțiune, colectează și salvează toate informațiile relevante.

Salvează:

  • capturi de ecran ale mesajelor, profilurilor sau tranzacțiilor;
  • linkuri (URL-uri) către conturi sau conținut suspect;
  • emailuri, conversații sau numere de telefon;
  • confirmări de plată sau extrase bancare.

Aceste materiale sunt importante dacă decizi să raportezi cazul autorităților sau platformelor online.

2. Oprește comunicarea și securizează-ți conturile

  • nu continua conversația cu atacatorul;
  • nu trimite bani sau date personale;
  • blochează contul respectiv pe platformă;
  • schimbă imediat parolele conturilor afectate;
  • activează autentificarea în doi pași (2FA);
  • verifică dacă adresa ta de email a fost compromisă, deoarece aceasta poate fi folosită pentru resetarea altor conturi.

3. Raportează incidentul pe platformă

Majoritatea rețelelor sociale și serviciilor online au mecanisme de raportare.

Poți:

  • raporta conturi false, comportamente abuzive sau escrocherii;
  • solicita eliminarea conținutului dăunător (profiluri false, imagini manipulate etc.);
  • raporta cazurile de uzurpare de identitate.

În unele situații, platformele pot solicita dovada identității.

4. Acționează în funcție de tipul incidentului

Dacă ai accesat un link de phishing sau ai divulgat date de autentificare:

  • schimbă imediat parolele, în special pentru email și conturile bancare;
  • activează 2FA;
  • verifică activitatea conturilor pentru autentificări suspecte.

Dacă ai oferit date bancare sau ai transferat bani:

  • contactează imediat banca;
  • solicită blocarea cardului sau anularea tranzacției;
  • cere recomandări pentru securizarea contului;
  • monitorizează tranzacțiile neautorizate.

Dacă ți-a fost compromis contul:

  • utilizează opțiunile de recuperare oferite de platformă;
  • securizează contul de email;
  • informează contactele că profilul a fost compromis, pentru a preveni alte fraude.

Dacă ești șantajat(ă), inclusiv cu imagini sau videoclipuri:

  • nu trimite bani și nu accepta cererile agresorului;
  • păstrează toate mesajele ca dovezi;
  • raportează cazul poliției;
  • solicită sprijin psihologic sau juridic, dacă este necesar.

Dacă ți-a fost furată identitatea:

  • raportează conturile false și utilizarea abuzivă a datelor;
  • informează instituțiile relevante (banca, angajatorul, autoritățile);
  • monitorizează utilizarea conturilor și datelor personale.

5. Raportează cazul autorităților

Chiar dacă incidentul pare minor, raportarea poate ajuta la prevenirea altor cazuri și la susținerea investigațiilor.

Poți contacta:

  • autoritățile de aplicare a legii;
  • instituțiile naționale de securitate cibernetică;
  • autoritățile pentru protecția datelor cu caracter personal.

6. Caută sprijin

Abuzul digital poate avea efecte emoționale și psihologice importante.

  • vorbește cu o persoană de încredere;
  • contactează organizații de suport, mai ales în cazurile de hărțuire sau exploatare;
  • nu încerca să gestionezi situația de unul singur.

7. Învață și previno incidentele viitoare

După soluționarea situației:

  • actualizează periodic parolele;
  • verifică setările de confidențialitate ale conturilor de social media;
  • evită distribuirea informațiilor sensibile online;
  • informează-te despre noile tipuri de amenințări digitale.

Important

Multe victime ezită să raporteze incidentele din frică, rușine sau nesiguranță. Totuși, fraudele și abuzurile online sunt foarte răspândite, iar raportarea lor este un pas important pentru protejarea ta și a altor persoane.

5. Unde poți raporta incidente cibernetice în Republica Moldova

Victimele abuzurilor digitale pot contacta următoarele instituții:

Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova / Poliția

Pentru:

  • fraude online;
  • șantaj;
  • furt de identitate;
  • hărțuire online;
  • escrocherii digitale.

Email pentru petiții: [email protected]
Email general: [email protected]
Telefon: +373 22 255 648
Adresa: bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 75, Chișinău
Urgențe: 112

Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal

Pentru cazuri ce implică:

  • utilizarea ilegală a datelor personale;
  • publicarea neautorizată a informațiilor personale.

Email: [email protected]
Telefon: +373 22 820 801
Adresa: str. Serghei Lazo 48, Chișinău

Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică – CERT-Gov-MD

STISC coordonează răspunsul național la incidentele de securitate cibernetică. În cadrul instituției activează CERT-Gov-MD, echipa națională de răspuns la incidente cibernetice.

Cum poți raporta un incident

Tipuri de incidente care pot fi raportate

  • atacuri cibernetice asupra sistemelor sau site-urilor;
  • phishing, malware sau ransomware;
  • compromiterea conturilor sau infrastructurii IT;
  • tentative de atac asupra instituțiilor sau infrastructurii digitale.

CERT-Gov-MD analizează incidentele și oferă suport tehnic și recomandări pentru limitarea sau prevenirea atacurilor cibernetice.

Centrul Național pentru Prevenirea Abuzului față de Copii (CNPAC)

CNPAC oferă:

  • consiliere;
  • sprijin psihologic;
  • asistență pentru copiii victime ale abuzului.

Adresa: str. Tricolorului 37/B, Chișinău
Telefon: (+373) 22 758 806 | (+373) 78 000 480
Email: [email protected], [email protected]

Ghidul poate fi descărcat în format pdf:

Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea rezilienței de sus în jos și de jos în sus în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.

Tag-uri:
Distribuie articolul: