La răscrucea zilei de 9 mai: între comemorarea victimelor și „sărbătoare” după șablonul Rusiei. Istoricii explică
Într-o societate divizată ca cea din R. Moldova, ziua de 9 mai a devenit și ea, an de an, un subiect de dispută între cetățeni. Cineva „sărbătorește Ziua Victoriei” în „Războiul pentru Apărarea Patriei”, promovând simbolica comunistă și narațiunile rusești, iar alții „comemorează victimele celui de-al Doilea Război Mondial” de „Ziua Europei”.
Doi istorici explică valabilitatea celor două perspective din societate și cum, din punct de vedere civic și istoric, poate fi motivată divizarea populației în ziua de 9 mai.
„9 mai – sărbătoarea noastră, și nimeni nu o poate anula”
Odată cu apropierea zilei de 9 mai, mai mulți politicieni și exponenți politici s-au activizat în spațiul public, chemând cetățenii la evenimentele pe care le organizează.
Fostul președinte al R. Moldova și liderul PSRM, Igor Dodon, a scris că „pe 9 mai vom fi mai mulți ca oricând. E aniversarea unei victorii care a salvat întreaga lume și Europa de la nimicire. Ne întâlnim cu toții la marele eveniment.”
La fel, Blocul „Victorie”, afiliat oligarhului fugar și condamnat penal Ilan Șor, a declarat că este „este de datoria sa să se alăture manifestației Regimentului Nemuritor și Marșului Victoriei pe 9 mai la Chișinău. 80 de ani de la Victorie – un prilej de a fi solidari cu toți care prețuiesc memoria eroismului soldatului sovietic. Aceasta este o zi sfântă pentru noi toți. Pentru fiecare om care onorează memoria milioanelor de morți din cauza fascismului. Pentru fiecare om care își amintește istoria țării și a familiei sale. Aceasta este istoria poporului – învingător. 9 mai – sărbătoarea noastră, și nimeni nu o poate anula”, se arată în comunicatul blocului.
În paralel, delegația Uniunii Europene în R. Moldova a chemat cetățenii la Ziua Europei.
„De Ziua Europei, celebrăm unitatea, pacea și prosperitatea – valori fundamentale care ne unesc în timp ce construim împreună un viitor comun în marea noastră familie europeană. O țară care alege războiul, distrugerea și opresiunea este sortită corupției și fărădelegii. Războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei este o amintire dureroasă a ceea ce este cu adevărat important. Moldova a resimțit impactul presiunii Rusiei – prin intimidare economică, șantaj energetic și campanii de dezinformare menite să divizeze societatea. Și totuși, Moldova a rezistat. Moldova rămâne puternică. Pentru că nu este singură. Uniunea Europeană este alături de voi”, a declarat ambasadorul UE, Janis Mazeiks.
În acest context, ZdG a întrebat istoricii despre semnificațiile civice și istorice ale zilei de 9 mai și de ce unii oameni celebrează, iar alții comemorează.
„Folosirea simbolisticii comuniste, drapelelor unui stat străin, ale Rusiei cu precădere, este trădare de patrie”
Ludmila Tihonov, doctor în istorie și conferențiar universitar, a declarat pentru ZdG că „adevărul istoric este că sfârșitul războiului în Europa s-a produs la 8 mai 1945, actul de capitulare a Germaniei fiind semnat repetat, în aceeași zi, seara târziu. Europa de Vest și Rusia au fus orar diferit, ceea ce i-a permis lui Stalin să insiste că după ora Moscovei, momentul s-a produs în prima oră a zilei de 9 mai. Astfel, Europa de Vest comemorează sfârșitul conflagrației mondiale în Europa la 8 mai, iar Europa de Est și Rusia – pe 9 mai”, a punctat Tihonov.
Am întrebat experta cum explică faptul că o parte din societate „sărbătorește Ziua Victoriei” în „Războiul pentru Apărarea Patriei”, iar altă parte „comemorează victimele celui de-al „Doilea Război Mondial” de „Ziua Europei”.
„«Ziua Victoriei» și «Războiul de Apărare a Patriei» fac parte din terminologia istoriografiei sovietice și sunt componente indispensabile ale ideologiei și propagandei sovietice comuniste, iar astăzi, a propagandei ruse. Pentru noi, românii de la est de Prut, această zi ar trebui să aibă o altă semnificație: în realitate, armata sovietică ne-a ocupat, nu eliberat. Cred că în această zi suntem în drept să-i comemorăm pe toți cei care au luptat în acest război sângeros, or, soldatul, indiferent în ce tabără a luptat, a fost o jertfă a regimurilor politice. Majoritatea lor nu au mers de bună voie pe front, ci au fost forțați de autorități să ia arma în mâini. Am convingerea că aceasta zi trebuie să fie una de comemorare și, în niciun caz, o zi a victoriei. Cu atât mai mult, cu cât pentru noi tragedia este dublă: conaționalii noștri au fost înrolați în armata sovietică și în cea română, aflându-se adesea pe poziții militare diametral opuse, frate trăgând în frate, tată în fiu etc. Noi, în rezultatul acestei «victorii», am fost rupți de la patria-mamă România, ne-am ales cu un regim de ocupație, cu foamete organizată, cu deportări, cu închiderea bisericilor și mănăstirilor, ne-a fost schilodită limba, falsificată istoria. Folosirea simbolisticii comuniste, drapelelor unui stat străin, ale Rusiei cu precădere, este trădare de patrie”, a precizat doctorul în istorie.
„Ziua în care a luat sfârșit un groaznic carnagiu, soldat cu 66 de milioane de morți, poate fi sărbătoare?”
Ludmila Tihonov consideră că societatea din R. Moldova este divizată, în special din cauza influenței propagandei rusești, a dezinformării intenționate și a considerării poporului rus drept „frate mai mare”.
„Ziua de 9 mai, în conceptul propagandei rusești, a socialiștilor și comuniștilor actuali, mai degrabă dezbină decât unește, instigă la ură și confruntare. Această zi trebuie să fie de comemorare, pomenirea la biserică și în cimitire a celor căzuți în lupte, indiferent de care parte au luptat, fără parade și concerte. Majoritatea soldaților din toate taberele au fost obligați să meargă pe front. Ziua în care a luat sfârșit un groaznic carnagiu, soldat cu 66 de milioane de morți, poate fi sărbătoare? Un detaliu important: în cel de-al Doilea Război Mondial, în Europa, cel mai mult a suferit Ucraina, iar printre ostașii morți, cei mai mulți au fost ucraineni. Și acum, Rusia învinuiește Ucraina de fascism. Lucru știut, Rusia, în toate perioadele istorice, indiferent de regimul politic, forma de guvernare, a fost și rămâne un stat expansionist. Încă o dată ne convingem de faptul că Rusia niciodată nu a fost și nu va fi stat eliberator. Războiul din Ucraina este încă o lecție dură care trebuie învățată. Altfel, riscăm să pierdem identitatea și demnitatea noastră de neam”, a menționat Ludmila Tihonov.
„Societatea moldovenească este puternic divizată în ceea ce privește aprecierea zilei de 9 mai”
Doctorul în istorie Sergiu Musteață a declarat pentru ZdG că ziua de 9 mai are mai multe semnificații istorice: ziua independenței României (1877), ziua Victoriei asupra nazismului – în special în URSS și unele țări ex-sovietice, și ziua Europei, începând cu 9 mai 1950, când Robert Schuman, ministrul afacerilor externe al Franței, a propus controlul european comun al extragerii cărbunelui și producerii de oțel, care a stat la baza Comunității Europene a Cărbunelui şi Oţelului, transformată treptat în Uniunea Europeană.
„Societatea moldovenească este puternic divizată în ceea ce privește aprecierea zilei de 9 mai: o parte a ei rămâne dominată de discursul sovietic, alimentat în ultimele două decenii de propaganda rusă, susținând victoria URSS/Rusiei în «Războiul pentru Apărarea Patriei». Altă parte consideră că este o zi a comemorării victimelor celui de-al Doilea Război Mondial, cu atât mai mult cu cât basarabenii au participat în război atât în cadrul armatei Roșii, cât și a armatei Române. O a treia parte, mai recent, optează pentru Ziua Europei, care ar trebui să devină o zi a unirii europene și comemorării victimelor celui de-al Doilea Război Mondial. Atât nostalgia față de URSS, cât și propaganda rusă, alimentează și mențin abordarea unilaterală a zilei de 9 mai și insistă asupra abordării victorioase a acestei zile. Ziua de 9 mai, în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, arată la ce poate conduce abordarea promovată de Rusia și impactul acestei propagande asupra statelor ex-sovietice și integrării europene”, a precizat Sergiu Musteață pentru ZdG.
