Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   CSM - Consiliul Salvator al…

CSM – Consiliul Salvator al Magistraților

Cinci judecători au scăpat de sancţiuni disciplinare după şedinţa din această săptămână a Consiliului Superior al Magistraturii. În cazul a patru magistraţi de la Curtea Supremă de Justiţie, Consiliul a anulat hotărârea Colegiului Disciplinar prin care aceştia erau pedepsiţi cu „mustrare” după ce au decis să acorde unei companii private 14 milioane de lei din bugetul statului pentru demolarea Stadionului Republican.

La 22 aprilie 2016, Colegiul Disciplinar (CD) de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) aplica judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) Ion Druţă, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Iulia Sârcu sancţiunea disciplinară „mustrare”, cei patru fiind găsiţi vinovaţi pentru încălcarea art. 4 din legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor: „încălcarea normelor imperative ale legislaţiei în procesul de înfăptuire a justiţiei” şi „utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti ori motivarea în mod vădit contrară raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de judecător”. Tot atunci, CD decidea să înceteze procedura disciplinară pe numele judecătorului Judecătoriei Centru, Garri Bivol, care a examinat dosarul în prima instanţă, în legătură cu expirarea termenului de prescripţie.

Dosar pentru 14 milioane, examinat după şase ani

Membrii CD au reţinut că, la 29 iulie 2013, SRL „Basconslux” s-a adresat la Judecătoria Centru cu o cerere de chemare în judecată către SA „Stadionul Republican”, Agenţia Sportului, Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului (MCDT) şi Ministerul Finanţelor (MF), prin care solicita recunoaşterea valabilităţii contractului de antrepriză încheiat între ea şi MCDT, dar şi încasarea de la părţi a sumei de 8,044 milioane de lei, plus alte 6,15 milioane, dobânda de întârziere. Toate astea pentru că, în 2007, ar fi efectuat lucrările de demolare a Stadionului Republican.

La 16 iulie 2014, judecătorul Garri Bivol, de la Judecătoria Centru, a admis pretenţiile agentului economic şi a dispus încasarea din bugetul de stat a sumei totale de 14,19 milioane de lei. MF şi MCDT au atacat hotărârea la Curtea de Apel (CA) Chişinău, care, la 20 noiembrie 2014, a casat-o, respingând pretenţiile celor de la SRL „Basconslux” ca fiind tardive şi neîntemeiate. Prin decizia CSJ din 22 aprilie 2015, recursul agentului economic a fost admis de către magistraţii Ion Druţă, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Iulia Sârcu, fiind casată decizia CA Chişinău şi menţinută hotărârea Judecătoriei Centru.

CD: „motivarea a fost în mod vădit contrară raţionamentului juridic”

421-druta
Ion Druță

Membrii CD, Valeriu Doagă, Domnica Manole, Elena Covalenco, Victor Boico, Stelian Teleucă, Olesea Plotnic şi Vitalie Gămurari, examinând dosarul, au ajuns la concluzia că judecătorii care au luat deciziile în favoarea celor de la „Basconslux” „au nesocotit cu desăvârşire dispoziţiile Legii privind achiziţiile de mărfuri, lucrări şi servicii pentru necesităţile statului” şi „incorect au determinat natura juridică a raportului dintre cele două părţi”. Membrii CD constatau că „după cum rezultă din hotărârile de judecată, contractul de demolare nici nu a existat în formă scrisă”, iar „hotărârea de recunoaştere a valabilităţii contractului dintre Basconslux şi MCDT este contrară legii. Un judecător nu este în drept să dea „viaţă” unui act juridic care nici nu s-a „născut”, or, el nu a fost înregistrat în modul stabilit de lege”, scriu membrii CD. Mai mult decât atât, aceştia au susţinut că „motivarea judecătorilor a fost în mod vădit contrară raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de judecător”.

Inspecţia Judiciară de pe lângă CSM, dar şi judecătorii vizaţi nu au fost de acord cu hotărârea CD şi au atacat-o la CSM. „Constatările CD, vădit, depăşesc competenţele sale, atribuite prin lege, şi contravin Constituţiei, legislaţiei procesual-civile, Legii cu privire la statutul judecătorului, Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, precum şi tratatelor internaţionale. CD, în afară de faptul că şi-a depăşit în mod evident atribuţiile, atribuindu-şi în mod abuziv un drept de instanţă de judecată, în mod selectiv a aplicat doar unele prevederi din lege, omiţând de a expune şi alte argumente care au stat la baza hotărârilor primei instanţe şi de recurs”, menţiona Inspecţia Judiciară, condusă astăzi de fostul judecător de la CSJ, Nicolae Clima.

Marţi, 5 iulie 2016, în şedinţa CSM a fost examinată solicitarea magistraţilor de la CSJ de a anula pedeapsa aplicată de CD, pedeapsă care, conform legii, le bara drumul judecătorilor vizaţi spre o promovare în următorii doi ani. Chiar dacă, timp de aproape o oră, reprezentantul MF a încercat să le explice membrilor CSM încălcările comise de magistraţi, arâtându-se nedumerit de faptul cum a fost calculată dobânda de întârziere în sumă de 6 milioane de lei în condiţiile în care nu a existat un contract în formă scrisă între părţi, membrii CSM, după ce au votat recuzarea de la examinarea cazului a membrului CSM, Tatiana Răducanu, pe motiv că aceasta s-a pronunțat în presă anterior, au dispus anularea deciziei CD. Astfel, cei patru magistraţi au rămas nesancţionaţi, iar statul urmează să achite companiei, care, printre altele, a construit blocuri pentru judecători şi procurori, 14 milioane de lei.

Ţurcan, arma de vânătoare şi vacanţa din România

543-turcanUn alt judecător căruia CSM-ul i-a făcut o săptămână frumoasă este Ion Ţurcan, fostul preşedinte al Judecătoriei sect. Centru. În cazul său, rolul CSM-ului a fost mai mic, pentru că membrii Consiliului nu au făcut decât să confirme o decizie a CD, prin care Ţurcan, învinuit de Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) că a încălcat legea, era declarat nevinovat. Mai exact, la 5 februarie 2015, SIS a depus la Inspecţia Judiciară o sesizare referitoare la acţiunile judecătorului Ion Ţurcan, prin care se menţiona că magistratul ar fi primit de la Ion Vînaga, „controversatul om de afaceri, cunoscut a fi cu legături în lumea interlopă”, după cum se menţiona în sesizare, pentru pronunţarea ordonanţei judecătoreşti din 4 aprilie 2012, o armă de vânătoare, model „Belelli Crio Comfot”. Tot în sesizare SIS scria că Ţurcan ar fi primit de la Vînaga, drept recompensă, o vacanţă în România, la „Poiana Braşov”, vacanţă în care a plecat cu un automobil Range Rover care ar fi putut aparţine tot lui Vînaga. La fel, SIS făcea referire şi la unele cazuri în care Ţurcan, în perioada în care era preşedintele Judecătoriei sect. Centru, ar fi influenţat anumiţi judecători, dar şi că ar fi angajat persoane aflându-se în conflict de interese.

Deşi demersul SIS-ului a constituit temei pentru preşedintele Nicolae Timofti de a respinge, în luna aprilie 2015, candidatura lui Ţurcan pentru un nou mandat la şefia Judecătoriei Centru, acesta nu a fost suficient pentru Inspecţia Judiciară şi CSM pentru a-i aplica o pedeapsă disciplinară magistratului. După mai multe verificări, venite în urma contestaţiilor depuse de SIS, în luna martie 2016, CD a constatat că nu există abatere disciplinară în acţiunile lui Ion Ţurcan. Membrii CD şi cei ai Inspecţiei Judiciare s-au pus de acord că Ţurcan ar fi cumpărat arma de la Ion Vînaga cu 31 de mii de lei şi că nu ar fi fost niciodată în „Poiana Braşov”, nici cu, dar nici fără Range Rover-ul la care făcea referire SIS. Ţurcan a confirmat că a trecut frontiera cu acea maşină, care era arendată pentru o săptămână de la o companie de leasing, însă, aşa cum declara anterior şi pentru ZdG, nu a fost în „Poiana Braşov”, staţiune montană de lângă Braşov. Mai mult, Ion Ţurcan a declarat că pe marginea acestor fapte s-au pronunțat anterior procurorii anticorupţie, care nu au găsit în acţiunile sale aspecte ilegale. „Ion Vânaga este studentul soţiei mele. Eu nu ştiam că o să am aşa probleme. Am cumpărat-o (arma, n.r.) şi am şi recipisă. Nici prin cap să-mi treacă că este interlop, aşa cum spuneţi dumneavoastră”, a precizat Ţurcan, la şedinţa CSM de marţi, întrebat de un membru despre caz. În urma deliberărilor, s-a decis că decizia CD în acest caz este cea corectă, iar magistratul Ţurcan a scăpat fără pedeapsă. Funcţia de preşedinte al Judecătoriei Centru a rămas vacantă încă de acum un an şi jumătate, nefiind organizat un alt concurs în perioada în care Ion Ţurcan a avut probleme cu SIS-ul.

Cârnaţ: Deciziile CSM sunt corecte

458-csm2223Membrul CSM Teo Cârnaţ susţine că decizia instituţiei de a anula hotărârea CD în cazul celor patru magistraţi de la CSJ a fost una corectă, pentru că, spune el, „pe acel dosar era o hotărâre definitivă şi irevocabilă a CSJ. Este un act care nu poate fi contestat, iar legalitatea lui nu trezeşte dubii. Dacă noi mergeam pe calea pe care a mers CD, pe calea răzbunării, pe care a invocat-o Domnica Manole, noi ne implicam în actul justiţiei. Dar justiţia nu o face CSM, ci CSJ, ca instanţă care finalizează actul de justiţie. În aşa situaţie, s-a discutat aprins. Dacă în acţiunile fiecărui judecător aparte sunt elemente pentru care sunt pasibili pentru a fi traşi la răspundere disciplinară, indiferent de faptul că e de la CSJ, noi putem să-i tragem la răspundere disciplinară, dar pentru actul de justiţie pe care ei l-au făcut, noi nu putem face asta, decât cu o singură excepţie. Dacă CEDO, prin hotărârea sa, arată direct precum că cei de la CSJ au încălcat legea, atunci ei sunt pasibili de a fi traşi la răspundere disciplinară, inclusiv pentru actul de justiţie pe care l-au făcut”, susţine Cârnaţ.

Cu referire la „dosarul Ţurcan”, Teo Cârnaţ a menţionat că CSM nu a putut face nimic pentru că, pe aceleaşi fapte, anterior, s-a pronunțat Procuratura Anticorupţie, iar judecătorul a fost absolvit de răspundere penală. „CSM, neavând informaţii suplimentare la acest capitol din partea SIS, ce hotărâre puteam lua, dacă nu una similară cu cea a Procuraturii?”, se întreabă membrul CSM.

Expert: „CSM a făcut câteva concluzii periculoase”

„Din şedinţa CSM din 5 iulie 2016 am înţeles că dacă un judecător cumpără o armă de vânătoare de la o parte din proces, nu este o problemă. Se pare că nu este îngrijorător nici faptul că judecătorul cu maşina acelei persoane pleacă în vacanţă fără vreo explicaţie. Asta este grav în contextul în care CSM ar trebui să lupte cu corupţia, conflictul de interese…”, remarcă Ion Guzun, de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova. „Cauza Basconslux, prin care statul trebuie să achite suma de 14 milioane de lei, ne priveşte pe toţi! CSM a transmis un mesaj îngrijorător – judecătorii CSJ nu pot fi pedepsiţi, indiferent de greşelile pe care le-ar comite la adoptarea deciziilor. Eu nu cred că pot fi pedepsiţi, inclusiv disciplinar, doar judecătorii curţilor de apel şi judecătoriilor. Cred că judecătorii care au emis orice hotărâre, chiar şi irevocabilă, trebuie să răspundă în faţa legii, dacă este cazul”, menţionează acesta.

„În acest caz, CSM a făcut câteva concluzii periculoase. Prima, că poţi încasa o datorie după depunerea cererii de chemare în judecată, chiar şi după 6 ani, deşi legea prescrie 3 ani. A doua. Că judecătorii nu trebuie să motiveze şi să scrie în hotărâre calculul detaliat pentru dobânda pe care o încasează o parte, dar şi că nu este nevoie de licitaţii publice şi respectarea legii cu privire la achiziţiile publice, deoarece o „ţâdulă” cu semnătura firmei şi ulterior a judecătorilor rezolvă toate ecuaţiile”, conchide Guzun.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea Statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul Civil Rights Defenders şi National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.