Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Contestarea actelor executorului judecătoresc

Contestarea actelor executorului judecătoresc

Aţi primit o înştiinţare (o somaţie) de plată? Sau poate vi s-a aplicat sechestru pe conturile bancare sau pe bunurile pe care le aveţi? Ei bine, este important să cunoaşteţi că aceste măsuri de asigurare aplicate de către executorul judecătoresc pot fi contestate. Şi cu puţin noroc, şi multe argumente şi probe convingătoare, coerente, dar cel mai important adevărate, le puteţi anula.

Aşadar, contestarea actelor executorului judecătoresc este mijlocul procedural prin intermediul căruia puteţi obţine desfiinţarea măsurilor ilegale de urmărire silită. Asta înseamnă că aveţi posibilitatea de a înainta o contestaţie împotriva executării silite, precum şi împotriva oricărui act de executare, în calitate de persoană interesată sau vătămată prin executare.

Cine sunt persoanele cu drept de contestare?

Actele de executare întocmite de executorul judecătoresc pot fi contestate de către:

  • părţi;
  • de alţi participanţi la procesul de executare;
  • de terţii care consideră că prin actele de executare le-a fost încălcat un drept recunoscut de lege.

Care este termenul de contestare?

Actul de executare întocmit de executorul judecătoresc poate fi contestat de participanţii la procesul de executare în termen de 15 zile de la data săvârşirii lui ori a refuzului de a săvârşi anumite acte.

Terţii care nu au participat la procesul de executare pot contesta actele de executare, întocmite de executorul judecătoresc, în termen de 15 zile de la data la care au aflat ori trebuie să afle despre aceste acte.

Persoana poate fi repusă în termenul de contestare în condiţiile Codului de procedură civilă. Persoana nu poate fi repusă în termen dacă din data emiterii sau a refuzului emiterii actului contestat au trecut mai mult de 6 luni.

Care trebuie să fie obiectul unei contestaţii?

Contestaţia actului executoriu poate avea ca obiect orice abatere procedurală săvârşită cu prilejul activităţii de urmărire silită, precum:

  • nerespectarea formelor prevăzute de lege pentru înştiinţarea debitorului despre declanşarea urmăririi silite (somaţia de plată);
  • alegerea formei de executare;
  • prescripţia dreptului de a cere executarea silită;
  • modul de realizare a publicităţii prevăzute de lege pentru realizarea licitaţiei;
  • timpul în care se putea face urmărirea silită (conform Codului de Executare silită, art. 69, alin. (1) actele de executare pot fi efectuate în zile lucrătoare, între orele 06:00 şi 22:00);
  • contestaţie la titlu (dacă nu cunoaşteţi întinderea, înţelesul sau aplicarea titlului executoriu);
  • dacă executorul refuză să îndeplinească actele de executare;
  • dacă contestaţi modalitatea împărţirii bunurilor comune;
  • anularea încheierii prin care s-a dispus investirea cu formula executorie a titlului executoriu etc.

Unde se depune cererea privind contestarea actelor executorului judecătoresc?

Cererea privind contestarea actelor de executare se înaintează instanţei de judecată în a cărei rază teritorială se află biroul executorului judecătoresc sau, în cazul municipiului Chişinău,  instanţei de judecată în a cărei circumscripţie camera teritorială a executorilor judecătoreşti a stabilit competenţa teritorială a executorului judecătoresc.

Cum se „judecă” contestaţia?

Reclamaţiile din cererea privind contestarea actelor de executare întocmite de executorul judecătoresc se înaintează împotriva creditorului sau debitorului. Cererea se judecă în condiţiile Codului de procedură civilă şi se examinează în instanţa de judecată (inclusiv în cea ierarhic superioară)  în cel mult 30 de zile. Executorul judecătoresc poate fi invitat să dea explicaţii referitoare la actele  contestate.

Până la soluţionarea contestaţiei sau a altei cereri privind executarea silită, puteţi formula în faţa instanţei competente o cerere de suspendare a executării silite. Instanţa poate suspenda executarea dacă depuneţi o cauţiune în cuantumul fixat de instanţă, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Potrivit art. 81 din Codul de Executare – cauţiunea se depune în cuantum de  120% din suma bănească ce urmează a fi încasată de la debitor sau din valoarea bunurilor pe care acesta este obligat să le transmită în temeiul hotărârii judecătoreşti, cu includerea cheltuielilor de judecată.

Reguli cu privire la cauţiune

În cazul acţiunilor cu caracter patrimonial,

  • când debitorul atacă hotărârea judecătorească pentru suspendarea executării hotărârii atacate cu recurs el depune o cauţiune la contul executorului judecătoresc unde se află documentul executoriu spre executare,

Iar în cazul în care documentul executoriu nu este depus spre executare,

  • debitorul depune cauţiunea la biroul executorului judecătoresc în a cărui competenţă teritorială, stabilită de camera teritorială a executorilor judecătoreşti, se află domiciliul sau sediul debitorului.

Dacă documentul executoriu a fost pus în executare concomitent sau ulterior depunerii cauţiunii, procedura de executare va fi transmisă către executorul judecătoresc la al cărui cont a fost depusă cauţiunea.

În cazul în care:

  • recursul a fost admis cu adoptarea unei noi hotărâri prin care acţiunea creditorului este respinsă, cauţiunea depusă se restituie debitorului. Cheltuielile de executare efectuate până la data depunerii cauţiunii se scad din cauţiune.
  • recursul a fost admis cu casarea hotărârii şi remiterea pricinii la rejudecare, cauţiunea  rămâne la contul pe care a fost depusă până la adoptarea unei noi hotărârii irevocabile.
  • instanţa de recurs menţine hotărârea atacată, suma respectivă se foloseşte în contul executării hotărârii, în modul prevăzut de lege.

Ce puteţi obţine prin contestarea actelor executorului?

Dacă vi se admite contestaţia la executare, instanţa, după caz:

  • va anula actul de executare contestat sau
  • va dispune îndreptarea acestuia,
  • anularea ori încetarea executării înseşi,
  • anularea ori lămurirea titlului executoriu sau
  • efectuarea actului de executare a cărui îndeplinire a fost refuzată.

În cazul în care vi se respinge contestaţia, puteţi fi obligat la cerere la despăgubiri pentru pagubele cauzate prin întârzierea executării, iar dacă aţi exercitat contestaţia cu rea-credinţă, veţi fi obligat şi la plata unei amenzi.

Efectele admiterii contestaţiei la executare: În toate cazurile de anulare a titlului executoriu sau a executării silite, aveţi dreptul la solicitarea executării, prin restabilirea situaţiei iniţiale.

Folosiţi toate mijloacele pe care vi le oferă legea pentru a vă apăra drepturile, iar dacă consideraţi că vi s-au lezat drepturile, nu vă fie frică – contestaţi şi cereţi dreptate!

Corina OPREA, juristă