Principală  —  IMPORTANTE   —   Când ne imunizăm și de…

Când ne imunizăm și de ce?

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), anual, în lume, peste trei milioane de copii mor din cauza maladiilor contagioase. În R. Moldova, acestea reprezintă a doua cea mai frecventă cauză a decesului la copiii de până la 17 ani, după bolile aparatului respirator. Medicii susțin că cea mai eficientă metodă de prevenire a acestor maladii este vaccinarea. Deși în R. Moldova vaccinarea este obligatorie, în ultimii ani părinții s-au divizat în două tabere, în condițiile în care spațiul online abundă în informații pro și contra vaccinării.

Părinții recunosc că refuzul vaccinării este generat și de faptul că mulți nu cunosc de ce anume sunt necesare vaccinurile. Victoria Bucov, doctor habilitat în științe medicale și cercetător principal al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), spune împotriva căror maladii suntem obligați să ne imunizăm și de ce.

În R. Moldova, se respectă un calendar obligatoriu de imunizare, care include 12 maladii.

1. Hep B – Hepatita virală B
În primele 24 de ore de la naștere, copiii sunt vaccinați împotriva Hepatitei B. Acest vaccin se administrează primul, deoarece boala e foarte răspândită la noi și în lume. Totodată, Virusul Hepatitei B se transmite de la mama infectată la făt, din această cauză, vaccinarea se face cât mai curând după naștere. Conform estimărilor, peste 220 de milioane de persoane din lume sunt infectate cu virusul Hepatitei B, anual decedând 800 mii de oameni. Hepatita virală B se transmite de la persoana infectată prin sânge, folosirea instrumentelor nesterile, folosirea în comun a periuței de dinți, dar și prin raport sexual. Virusul Hepatitei B se transmite de la mama infectată la făt, din această cauză, vaccinarea se face cât mai curând după naștere. Boala poate evolua în hepatită cronică, ciroză sau cancer. Vaccinarea previne apariția Hepatitei virale B, precum și infecția cu virusul hepatic delta.

2. BCG – Tuberculoza
În R. Moldova, tuberculoza (TBC) este foarte răspândită. Iată de ce vaccinul BCG se administrează în primele zile de viață, tot la maternitate. Vaccinul nu oprește infecția primară, dar previne apariția meningitei tuberculoase și a tuberculozei diseminate. Acestea sunt mai riscante pentru nou-născuți.

Se estimează că o treime din populația lumii are în corp bacterii de TBC, dar numai o parte din aceste persoane dezvoltă boala, aproximativ o persoană din 10. Persoanele cu un sistem imunitar slăbit au un risc mai mare de îmbolnăvire. Tratamentul este anevoios și îndelungat (luni/ani) și poate duce la invaliditate sau chiar deces.

3. VPO/VPI – Poliomielita
Poliomielita este o boală contagioasă cauzată de virusul poliomielitei care atacă sistemul nervos. Copiii mai mici de cinci ani au cel mai mare risc de a se îmbolnăvi. Infectarea are loc prin consumul apei, produselor alimentare contaminat, care se elimină cu excreția intestinală a persoanei infectate. Acest virus afectează neuronii motori ai sistemului nervos, și provoacă paralizii grave ale mâinilor, picioarelor sau a toracelui. Boala nu se tratează, iar dacă copilul nu este vaccinat, poate avea sechele pe viață, sau chiar poate deceda. Vaccinul VPO/VPI se administrează oral, în picături, la două, patru și șase luni. Revaccinarea se efectuează la doi și la șase ani. Astfel, se creează o imunitate de durată cu eficiență de 90%. Chiar dacă merg într-o țară unde riscul de infectare este mare, copiii vaccinați sunt protejați. Datorită imunizării, R. Moldova este certificată de OMS ca teritoriu liber de poliomielită.

Victoria Bucov, doctor habilitat în științe medicale

4. RV – Infecția cu rotavirus
Infecția rotavirală se manifestă prin vomă și diaree la sugari și la copiii cu vârsta mai mică de trei ani. La sugari, infecția poate dura mai multe zile, cauzând deshidratare severă sau chiar deces. Virusul se transmite pe cale fecal-orală, de la mâini și obiecte murdare. Virusul este rezistent la produsele de igienă, astfel încât toți membrii familiei sau oamenii care au stat într-o încăpere cu un copil bolnav, se pot molipsi. Tratament al infecției nu există și doar vaccinarea o poate preveni. Vaccinul se administrează la vârsta de două luni și repetat, la patru luni.

5. Hib – Infecția Hib
Infecţia cu Haemophilus influenzae tip b (Hib) este răspândită în R. Moldova mai ales printre preșcolari. Bacteria se transmite de la un bolnav prin tuse sau strănut. Virusul poate provoca pneumonii, meningite , otite, sinuzite. Vaccinul împotriva infecției Hib este inclus în vaccinul pentavalent, care conține difteria, tetanosul, tusea convulsivă și Hepatita B. Acest vaccin se administrează pe etape, la două, patru și șase luni.

6. PC – Infecția cu pneumococi
Vaccinul se administrează la vârsta de două, patru și 12 luni pentru a proteja copiii de pneumonii și meningite cauzate de pneumococi. Circa 80% dintre pneumoniile bacteriene sunt provocate de această bacterie, care se transmite prin tuse, strănut, mai ales în instituțiile pentru copii și în spații închise. Unele forme ale infecției, precum meningita și septicemia, sunt dificil de tratat și pot duce la deces și sechele severe, vaccinarea fiind singurul remediu de prevenire a bolii

7. DTP – Difteria, tetanosul și tusea convulsivă
Vaccinul împotriva difteriei, tetanosului și tusei convulsive se administrează la două, patru și șase luni, apoi, la doi ani, are loc revaccinarea. Difteria afectează căile respiratorii, fiind o maladie cu o letalitate sporită. Ea provoacă angine puternice și deseori cauzează complicații grave ale inimii şi sistemului nervos atât la copii, cât și la adulți. Tusea convulsivă („tusea măgărească” în popor) se manifestă prin tuse puternică, de durată. Ea poate crea complicații precum bronșectazii, bronșite şi pneumonii cronice, dar și dereglări psihice. În cazul copiilor de până la un an, tusea convulsivă și complicațiile ei pot cauza decesul. În ultimii ani se întâlnesc multe cazuri la adulți, mai ales vârstnici cu simptome de tuse durabilă.

8. Tetanosul e o infecţie cu risc înalt de infectare. Bacilul este prezent în sol și poate pătrunde în organism în caz de leziuni sau traume deschise, sau în cazul unei nașteri în cadrul căreia se utilizează materiale nesterile. Tetanosul se manifestă prin convulsii dureroase. Tratamentul e dificil și îndelungat. Tetanosul poate afecta persoane de orice vârstă, dacă nu au fost vaccinate.

9. DT/Td – Difteria, tetanosul
La vârsta de 6-7 ani, până a fi admiși la școală, copiii sunt revaccinați împotriva difteriei și tetanosului (DT). Apoi, vaccinul este repetat la 15-16 ani, când se face vaccinul Td (tetanos și difterie). Diferența dintre vaccinul DT și Td o constituie diferența de doză. Contra tetanosului și difteriei se vaccinează și la vârsta de 20, 30, 40, 50 și 60 de ani.

10. ROR – Rujeola, oreionul, rubeola
La vârsta de un an, în aceeași zi, din seringi diferite, copiii sunt vaccinați de rujeolă, oreion și rubeolă. Rujeola (pojarul) este o infecție extrem de contagioasă ce se manifestă prin febră înaltă, conjunctivită, lăcrimare, eliminări din nas, tuse uscată. La a treia, a patra zi de boală pe corp apar pete roşii care, în trei zile se extind. Rujeola poate cauza următoarele complicații: bronșită, pneumonie, encefalită, hipertensiunea intracraniană, sindromul epileptiform, dar și retard mintal. Pot surveni și miocardite. Toți cei nevaccinați se pot infecta cu rujeolă, iar complicațiile survenite pot cauza la deces.

În prezent, în țările din Uniunea Europeană, inclusiv în statele vecine (România și Ucraina) este epidemie de rujeoală din cauza nivelului redus de vaccinare. În 2019, în R. Moldova au fost înregistrate 90 de cazuri importate de rujeolă și cazuri unice secundare.

Oreionul afectează glandele salivare și se manifestă prin inflamarea feţei şi a gâtului. 30% dintre complicațiile provocate de oreion duc la inflamația testiculelor și a ovarelor cu riscul dezvoltării sterilităţii. Tratament specific nu există.

Rubeola se manifestă în forme ușoare cu febră moderată, tumefierea ganglionilor limfatici, erupții roșii pe piele, care inițial apar pe față și se extind. E important ca femeile însărcinate să fie vaccinate, deoarece există riscul de a determina moartea fătului, urmată de avort spontan sau apariția la făt a viciilor cardiace, cataractei oculare sau surdității. Vaccinul ROR se repetă la vârsta de 6-7 ani și la 15-16 ani.

Acum doi ani, în R. Moldova, au început a fi imunizate fetele cu vârsta de 10 ani împotriva infecției cu Papillomavirus uman. Papillomavirusul uman este cauza principală a cancerului de col uterin. Acesta provoacă multiple forme de cancer și maladii genitale.

Mituri și realitate

Subiectul imunizării este unul controversat. Părinții spun că sunt puși în situația de a alege între instituțiile medicale de stat și cele private, deoarece consideră că vaccinurile din instituțiile de stat ar fi necalitative. Unii refuză să-și imunizeze copiii pentru că vaccinurile ar conține substanțe periculoase. Victoria Bucov (ANSP) susține că acestea sunt mituri, iar vaccinurile sunt benefice și inofensive.

Vaccinurile provoacă autism?

Nu. Autismul este o maladie genetică și orice legătură cu vaccinurile este eronată. Acest mit a apărut din cauza că primele semne de autism pot fi observate atunci când copilul începe să socializeze, pe un an, iar atunci, la vârsta de un an, se administrează mai multe vaccinuri. De cele mai multe ori, articolele referitoare la legătura dintre vaccinuri și autism au fost scrise de persoane cu identitate neclară și acestea tot invadează spațiul public.

Vaccinurile din instituțiile private sunt de calitate, iar cele din instituțiile medicale publice – nu?

Vaccinurile procurate de Ministerul Sănătății (MS) sunt precalificate de OMS. Atât cele oferite de stat, cât și cele oferite de clinicile private, sunt de calitate. Se mai spune că clinicile private cumpără vaccinuri de la producători din Belgia și acestea ar fi mai bune, fără reacții adverse, dar este fals. Admitem că producătorul e înregistrat în Belgia. Din cauza forței de muncă ieftine și a pieței de desfacere în state precum China, India, costurile de producere sunt mai mici. Dacă s-ar produce în Europa, vaccinurile ar fi mai scumpe și multe state nu și-ar permite să le cumpere.

R. Moldova cumpără vaccinuri prin UNICEF, la preț preferențial, în raport cu prețul importatorilor privați. Prețul este mai mic pentru că UNICEF cumpără vaccinuri în cantități mari, ulterior distribuindu-le. Transportarea și păstrarea vaccinurilor sunt asigurate de „lanțul rece”, utilajele și temperatura fiind strict monitorizate.

Singura diferență dintre vaccinurile de la instituțiile de stat și cele private este în cazul vaccinului împotriva tusei convulsive. Cei din sectorul privat dispun de vaccin acelular, care conține doar câteva componente necesare. Vaccinul oferit de stat e celular, adică conține bacteria inactivată, dar este mult mai eficient și oferă protecție de durată. În acest caz, reacțiile adverse, febra, durere la locul injectării sunt explicabile. Vaccinul acelular oferă o protecție de durată mai scurtă. Părinții sunt îndemnați să-și imunizeze copiii cu vaccinul celular, oferit de stat.

În ultimii ani, țările care au folosit vaccinul pertusic acelular, trec la cel celular din cauza creșterii morbidității prin tusea convulsivă.

Părinții care refuză să-și imunizeze copiii afirmă că vaccinurile ar conține substanțe periculoase. Ce spun specialiștii?

Vaccinul este inofensiv, componentele fiecărui vaccin fiind supus unui control riguros. Când au fost înregistrate cazuri de rujeolă în străinătate, sau chiar și la noi, s-a depistat că cei infectați cu rujeolă nu erau vaccinați. Astfel, părinții au conștientizat importanța vaccinării.

În R. Moldova, Programul de Imunizări Obligatorii include vaccinuri împotriva a 12 maladii. Specialiștii discută despre oportunitatea introducerii vaccinului contra infecției HPV (Papilomavirusul uman), care provoacă cancer de col uterin. Necesitatea implementării acestui vaccin este abordată reieșind din datele statistice: cancerul de col uterin ocupă locul 3 în patologia cancerului la femei. Anual, în R. Moldova se înregistrează circa 4000 cazuri noi de cancer de col uterin.