Principală  —  Blog  —  Diaspora   —   Dina Izbișciuc Sova: „Am plecat…

Dina Izbișciuc Sova: „Am plecat pentru un viitor mai bun, dar mi-am luat dorul de Moldova în cântec”

A plecat din R. Moldova în 1999 pentru a le asigura celor două fiice un viitor mai bun. A lăsat în urmă o carieră pedagogică și muzicală, dar nu și dragostea pentru cântecul popular și valorile neamului. Astăzi, stabilită în Grecia împreună cu întreaga familie, Dina Izbișciuc Sova îmbină munca într-o instituție internațională de învățământ și  activitatea de dirijoare a corului diasporei „Dor de Doină”, prin care promovează tradițiile și cultura românească. Pentru ea, muzica a devenit o punte între țara în care trăiește și casa de care nu s-a detașat vreodată sufletește.

De la catedră și dirijat coral la o nouă viață în Grecia

Originară din satul Chițcanii Vechi, raionul Telenești, Dina a absolvit cu mențiune Colegiul de Cultură din Soroca, după care și-a continuat studiile la Institutul de Arte din Chișinău, astăzi Academia de Muzică și Arte Plastice.

Timp de 15 ani a activat în domeniul pedagogiei și culturii. În calitate de dirijoare, a condus două coruri distinse cu titlul de colective populare.

În 1999 însă, realitățile economice din R. Moldova au determinat-o să ia una dintre cele mai dificile decizii din viața ei: să plece peste hotare, în căutarea unui trai mai bun pentru familie și, mai ales, pentru cele două fiice.

„Am decis să plec pentru a asigura un viitor mai bun copiilor. Din 1999 mă aflu în Grecia”, povestește Dina.

Cu timpul, și-a adus și fiicele în Grecia. Ambele au studiat acolo la universități, după care și-au găsit locuri de muncă. Fiica mai mică a studiat dreptul, iar cea mare –  relații publice și comunicare. Ambele vorbesc șapte limbi moderne.

Dina recunoaște însă că gândul revenirii în R. Moldova nu a părăsit-o niciodată. „Tot timpul am trăit cu gândul să revin cât mai repede acasă. Dar, după ce fiicele au terminat universitatea și și-au găsit locuri bune de muncă, chiar ele mi-au spus că este mai bine să rămânem aici. Atât timp cât au nevoie de mine, vreau să le fiu alături. Acesta a fost scopul pentru care am plecat din Moldova: un viitor mai bun pentru ele”, spune Dina.

Un drum greu, parcurs prin munți, cu speranța unui nou început

Drumul spre Grecia nu a fost deloc ușor, deși, spre deosebire de alți membri ai diasporei, care au ajuns în această țară după traversări îndelungate și periculoase ale munților, Dina spune că a avut parte de un drum ceva mai ușor.

A plecat din R. Moldova spre Bulgaria cu autobuzul, iar de acolo a traversat munții pe jos până în Grecia. A parcurs până la Salonic o noapte și vreo două zile. De acolo, ajutată de o călăuză, a ajuns la Atena, unde singură și-a căutat un loc de muncă.

Pentru femeile care au făcut acest drum experiența a fost una dură.

„Unele au mers mai multe zile, altele au ajuns mai repede. Conta cum era drumul, dar foarte greu a fost – fără apă, fără mâncare. Unele erau ascunse în munți mai multe zile”, își amintește ea.

Prima experiență de muncă în Grecia a fost într-o familie – avea grijă de două fetițe. A muncit acolo timp de doi ani. A ales acest domeniu pentru că știa că, petrecând timp cu copiii, va putea învăța mai repede limba greacă.

„La început nu cunoșteam limba. Special am ales să am grijă de două fetițe, pentru că alături de copii înveți foarte repede. Am stat doi ani în acea familie, până am învățat limba. Și astăzi păstrăm legătura, ne sunăm”, povestește Dina. 

O diplomă echivalată și activitatea într-o școală internațională

De-a lungul anilor, Dina a reușit să-și construiască o viață profesională în Grecia. Și-a echivalat diploma, a studiat suplimentar, a învățat engleza și greaca. Astăzi cunoaște patru limbi: româna, rusa, engleza și greaca.

Lucrează la American Community Schools, în domeniul securității private. Instituția găzduiește elevi din 52 de țări, inclusiv copii ai funcționarilor ambasadelor străine acreditate la Atena.

Cunoașterea limbilor străine a fost un avantaj important în obținerea acestui loc de muncă. Responsabilitatea sa presupune verificarea și înregistrarea persoanelor care intră în instituție, deoarece în acel mediu siguranța și ordinea sunt prioritare.

„Am fost repartizată aici și pentru că vorbesc mai multe limbi. Munca mea presupune să am grijă ca persoanele care intră în școală să fie documentate și înregistrate corespunzător. În școală învață copii din unele țări care duc războaie între ele, de aceea suntem foarte atenți pentru a menține ordinea și securitatea”, explică Dina.

Dincolo de serviciu, muzica rămâne pasiunea căreia îi dedică timpul liber, în special în zilele de sâmbătă și duminică.

„Dor de Doină” – o punte către casă

Din 2008, Dina conduce corul diasporei R. Moldova „Dor de Doină”, un colectiv care reunește aproximativ 30 de persoane și care a devenit un important promotor al valorilor naționale în Grecia.

Membrele corului sunt moldovence ajunse aici în perioade diferite, multe dintre ele purtând în amintire experiențe similare de migrație și sacrificiu. Le-a unit dragostea pentru muzică, pentru cântecul popular și dorința de a păstra vie legătura cu locurile natale.

„Ce ne-a unit? Dragostea de frumos, dorința de a dărui emoții spirituale. Să împletim într-un bogat tezaur doina noastră, cântecul, amintirile care ne leagă de vatră și de lucrurile valoroase care ne caracterizează și ne reprezintă. Corul a fost și continuă să fie o punte prin artă către casă. Departe de vatră, cu „Dor de Doină” suntem aproape”, spune dirijoarea.

Fiecare membră a colectivului e cu povestea sa. Unele dintre femeile care cântă în cor au traversat munții pentru a ajunge în Grecia, riscându-și siguranța în căutarea unei vieți mai bune. Una dintre coriste păstrează și astăzi un carnet cu versuri de cântece, pe care l-a luat cu ea în timpul călătoriei spre Grecia. În timp ce multe dintre lucrurile personale au fost pierdute, caietul a fost păstrat cu grijă și este adus uneori la repetiții. Din el, membrele corului redescoperă versuri și cântece pe care le interpretează și astăzi.

Și Dina a plecat luând cu ea ceva esențial pentru sufletul său – un caiet cu partituri corale.

„Am luat cu mine caietul de note cu partituri corale. Îl am și acum. Încă de când eram în Moldova cântam piesele compozitorilor Tudor Zgureanu și Constantin Rusnac. Le avem în repertoriul corului și aici”, spune ea.

Prin participarea la evenimente culturale, întâlniri ale diasporei R. Moldova și manifestări organizate de ambasadă, „Dor de Doină” contribuie la promovarea culturii naționale și la consolidarea legăturilor dintre migranți. 

Recent, membrele corului au participat și la Forumul Diasporei, unde au interpretat imnul de stat. Peste 20 de membre ale colectivului au ajuns la Chișinău cu această ocazie.

Moldova, văzută cu ochii celor plecați departe

Vizita din august în R. Moldova a fost pentru Dina un prilej de emoție și redescoperire. A revenit acasă alături de colegii din cor, cu bucuria de a-și revedea rudele, prietenii și locurile de care rămâne legată sufletește. 

Spune că a găsit o Moldovă mai frumoasă, mai îngrijită și mai bogată prin oamenii săi.

„Am văzut Moldova mult mai frumoasă, mult mai bogată – prin oameni frumoși, cu străzi curate și cu zone verzi. Ne-am întors cu lacrimi în ochi, pentru că am văzut cât de frumoasă a devenit Moldova noastră”, mărturisește ea.

Deși părinții ei nu mai sunt în viață, acasă, familia este așteptată de rude și prieteni. Astfel, încearcă să revină cât mai des pentru aceste întâlniri, care rămân foarte importante.

„Nu putem uita rădăcinile. De acolo am porrnit și cred că tot acolo ne vom întoarce”, afirmă Dina.

Deocamdată, viitorul familiei rămâne legat de Grecia, în special datorită fiicelor, care și-au construit acolo propriile drumuri profesionale. 

O Moldovă europeană, cu salarii mai bune și oportunități pentru toți

Dina urmărește cu atenție evoluțiile din R. Moldova și consideră că țara are nevoie de oameni competenți, integri, empatici, indiferent de cine se află la guvernare. În opinia sa, experiența acumulată de membrii diasporei, studiile și cunoașterea limbilor străine ar putea reprezenta un avantaj pentru dezvoltarea țării, dacă această comunitate ar fi implicată mai activ în viața publică.

„Principalul este ca cei care guvernează să fie competenți și să aibă o viziune clară de viitor. E nevoie de integritate morală pentru a câștiga încrederea oamenilor și de empatie pentru a înțelege nevoile cetățenilor. Aceste calități permit depășirea crizelor și unirea societății în jurul unor obiective comune”, consideră ea.

În viziunea sa, integrarea europeană ar trebui să se reflecte, în primul rând, în viața de zi cu zi a oamenilor: locuri de muncă mai bine plătite, infrastructură modernă, drumuri bune, școli și grădinițe renovate, inclusiv în mediul rural.

„Cred că salariile ar trebui să fie mai mari, să existe mai multe locuri de muncă, o Moldovă mai curată, cu drumuri mai bune, cu grădinițe și școli reparate. În sate, unele instituții încă lasă de dorit. Avem pentru ce lupta”, spune ea.

Vorbim și despre războiul din Ucraina, care rămâne un motiv de îngrijorare pentru membrii comunității moldovenești din Grecia. Dina urmărește evenimentele din presă și de pe internet și spune că pacea este dorința tuturor. Ea povestește că membrele corului încearcă să-i ajute pe refugiații ucraineni ajunși în Grecia, inclusiv prin sprijin în găsirea unui loc de muncă și integrarea în societate.

Colindele, o altă formă de a aduce Moldova mai aproape

În ajunul sărbătorilor de iarnă, activitatea corului se intensifică. Colindele și cântecele tradiționale ocupă un loc aparte în repertoriul colectivului, iar invitațiile la manifestările comunităților românești din Grecia au devenit deja o tradiție.

În fiecare an, în a doua duminică din decembrie, membrele corului „Dor de Doină” participă la sărbătoarea colindelor organizată la Biserica Românească, unde se întâlnesc reprezentanți ai comunităților românești și ai misiunilor diplomatice ale României și R. Moldova. Corul este invitat și la manifestarea „Sărbătorile de iarnă în lume”, un eveniment multicultural la care participă reprezentanți ai mai multor țări.

Pentru Dina, aceste întâlniri nu sunt doar spectacole. Sunt momente în care oamenii își regăsesc identitatea, limba, tradițiile, chiar dacă se află la mii de kilometri de casă.

Ea nu pune la îndoială că, atât timp cât vor exista voci dornice să cânte și oameni care împărtășesc același dor, va continua să conducă „Dor de Doină”. Pentru că, dincolo de distanță și de anii petrecuți în străinătate, cântecul rămâne una dintre cele mai puternice legături cu locul de unde a pornit.

La o distanță de 1645 km de R. Moldova, Dina și colegele ei reușesc să păstreze cântecele și tradițiile de acasă. Prin fiecare doină sau colind, ele reușesc să aducă o parte din baștină mai aproape de cei care au plecat, dar nu au uitat de unde vin.