Principală  —  Investigatii  —  Dosar   —   Procuratura Generală: Oameni vechi la…

Procuratura Generală: Oameni vechi la funcţii noi în concursuri cu un singur candidat

Consiliul Superior al Procurorilor a desemnat, în şedinţa de miercuri, 19 iulie 2017, 13 şefi de direcţii şi secţii importante din cadrul Procuraturii Generale. Toate aceste 13 concursuri au avut la bază un numitor comun: s-au desfăşurat cu câte un singur candidat. În doar două cazuri, iniţial, în competiţie s-au înscris câte doi candidaţi, însă aceştia s-au retras cu câteva zile înainte de audierile din faţa membrilor CSP, lăsându-le cale liberă „concurenţilor” spre victorie.

La 24 iunie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a anunţat concurs pentru 13 funcţii vacante de procuror-şef în mai multe subdiviziuni din cadrul Procuraturii Generale (PG). Până la acea dată, conform noii legi a Procuraturii, toţi procurorii care-şi doreau să ajungă în aceste funcţii urma să fie înscrişi într-un Registru, iar ulterior, evaluaţi de Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor. În final, pentru 13 funcţii vacante s-au înscris 15 acuzatori de stat. Doi însă s-au retras pe parcurs, astfel încât pentru cele 13 funcţii au candidat, până la urmă, doar 13 procurori, care au şi câştigat concursurile.

Şefii interimari au câştigat concursurile cu un singur candidat

Adrian Mircos a câştigat concursul pentru numirea în funcţia de procuror-şef al Direcţiei urmărire penală şi criminalistică din cadrul PG. Acesta a fost evaluat de Colegiul de evaluare a performanţelor cu 91,1, fiindu-i atribuit calificativul excelent, iar prin hotărârea Colegiului pentru selecţia şi cariera procurorilor Mircos a acumulat 60,6 puncte. Cu un punctaj final de 151,1 puncte, acesta a câştigat fotoliul de procuror-şef al Direcţiei urmărire penală şi criminalistică, fiind însă singurul candidat care s-a înscris în concurs. Întâmplător sau nu, Mircos a deţinut interimatul acestei funcţii din luna august 2016, el fiind anterior şeful Secţiei control al urmăririi penale a PG.

În acelaşi stil s-a desfăşurat şi concursul pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei cooperare internaţională şi integrare europeană, câştigat de Alexandru Cladco, care, la fel ca şi Adrian Mircos, a deţinut din luna august 2016 interimatul funcţiei. Nici el nu a avut concurent, iar CSP l-a declarat învingător în concurs şi apt pentru a ocupa funcţia rămasă vacantă. Cladco a fost, înainte de reformă, şef al Secţiei analiză şi implementare CEDO a PG.

În funcţia de procuror-şef al Secţiei justiţie juvenilă a fost avansată Mariana Gornea, cea care a condus subdiviziunea ca interimar în ultimele luni. Gornea a fost anterior şefa Secţiei minori şi drepturile omului din cadrul PG. Ghenadie Pârlii, care din luna august 2016 a condus ca interimar Secţia investigarea fraudelor contra mediului şi intereselor publice a PG, a câştigat concursul, pentru a conduce, cu drepturi depline, această secţie în următorii cinci ani. Până la numirea în această funcţie, Pârlii a fost procuror-şef interimar al Secţiei investigaţii financiar-economice a PG.

De la Dubăsari, la combaterea traficului de fiinţe umane

Fără concurenţi au ajuns în funcţii de conducere alţi 9 procurori. Eduard Bulat, fostul şef al Secţiei combaterea traficului de fiinţe umane a PG, a fost numit procuror-şef al Secţiei politici, reforme şi management al proiectelor, iar Sergiu Russu, fostul procuror al r. Dubăsari, a fost desemnat şef al Secţiei combaterea traficului de fiinţe umane a PG, funcţie deţinută anterior de Eduard Bulat. Alexandru Nichita, fostul şef interimar al Direcţiei investigaţii generale, a câştigat concursul pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei politici, reforme şi protecţia intereselor societăţii. Nichita a condus această direcţie, ca interimar, încă din luna august 2016. Marcel Dimitraş, fostul şef al Secţiei judiciar-civilă şi contencios administrativ din cadrul PG, a câştigat concursul pentru ocuparea funcţiei de şef al Secţiei reprezentare în procedurile non-penale şi implementare CEDO, subdiviziune pe care o conduce ca interimar încă de acum un an. Totodată, fostul şef al Secţiei reprezentare a învinuirii în Curtea Supremă de Justiţie, Dumitru Graur, a câştigat concursul pentru a conduce în continuare această secţie, pe care a condus-o şi înainte de reformă, dar şi după, din postura de interimar.

Oleg Afanasii, fostul adjunct al procurorului sect. Centru din Chişinău, a câştigat concursul pentru ocuparea funcţiei de şef al Secţiei controlul activităţii speciale de investigaţii şi asigurarea regimului secret a Procuraturii Generale, iar Diana Rotundu, cea care a fost şef adjunct al Secţiei asistenţă juridică internaţională şi integrare europeană a PG, a câştigat concursul pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al Secţiei protocol, cooperare internaţională şi integrare europeană. Rotundu a condus secţia în ultimul an, din postura de interimar.

Doi concurenţi s-au retras fără a explica motivele

Ion Caracuian şi-a păstrat, şi după reformă, postul de şef al Secţiei combatere tortură, subdiviziune pe care a condus-o şi din postura de interimar în ultimul an, la fel ca şi Veaceslav Soltan, care înainte de reformă a fost şeful Secţiei tehnologii informaţionale şi investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii a PG, iar după a fost numit şef al Secţiei tehnologii informaţionale şi combaterea crimelor cibernetice a Procuraturii Generale. Este, de fapt, aceeaşi secţie, care şi-a modificat, doar parţial, denumirea.

În doar două concursuri s-au înregistrat tentative de a participa câte doi candidaţi. Astfel, într-o primă etapă, Ghenadie Pârlii a decis să-i fie concurent lui Alexandru Nichita în concursul pentru funcţia de şef al Direcţiei politici, reforme şi protecţia intereselor societăţii din cadrul PG, doar că, la 11 iulie, fără a-şi explica motivele, a solicitat retragerea din concurs. În final, Pârlii a devenit şef al Secţiei investigarea fraudelor contra mediului şi intereselor publice. Coincidenţă sau nu, dar şi contracandidatul lui Pârlii, Ion Teţcu, s-a retras din concurs. Cererea acestuia a fost depusă tot pe 11 iulie şi tot fără a fi explicate motivele retragerii.

Roşioru: „Reformarea Procuraturii nu înseamnă doar desemnarea în funcţii”

Cum poate fi explicat faptul că, după reforma Procuraturii, 13 funcţii importante din cadrul PG au fost ocupate în urma unor concursuri fără concurenţă, în mare parte de oameni care au condus aceste subdiviziuni şi înainte de reformă? „Reformarea Procuraturii nu înseamnă doar desemnarea în funcţii a conducătorilor subdiviziunilor. Reforma înseamnă multiple îmbunătăţiri aduse instituţiei: competenţe noi; reguli noi de selectare, promovare şi numire în funcţii”, zice Mircea Roşioru, preşedintele CSP şi unul din adjuncţii procurorului general. „Nu sunt eu în măsură să comentez de ce la concursurile lansate au aplicat puţini procurori. Aţi putea face un sondaj printre potenţialii candidaţi şi să explice ei care sunt motivele pentru care nu au aplicat la aceste concursuri. Sarcina CSP şi a Colegiilor din subordine a fost ca toate aceste concursuri să fie publice şi transparente, iar procedurile să fie respectate. Trebuie să admitem şi faptul că, în cazul potenţialilor şefi ai subdiviziunilor PG, vorbim de procurori care au unele abilităţi şi cunoştinţe specifice funcţiilor, or nu fiecare procuror este un foarte bun acuzator de stat sau un foarte bun cunoscător al legislaţiei ce reglementează cooperarea internaţională sau remediile de contracarare a unor fenomene infracţionale”, argumentează oficialul.

„La momentul dispunerii interimatului acestor funcţii, procurorul general a făcut o evaluare a capacităţilor procurorilor din PG şi interesul dumnealui a fost ca în fruntea subdiviziunilor să aibă, cel puţin până la definitivarea concursurilor, procurori foarte bine pregătiţi şi cu o reputaţie profesională pe măsură. De altfel, faptul că toate măsurile prevăzute de Legea cu privire la Procuratură au fost implementate în termenele prevăzute, acest fapt se datorează şi aportului adus de către cei care au asigurat interimatul funcţiilor. Şi din această din urmă teză puteţi trage anumite concluzii”, menţionează Mircea Roşioru.

Bostan: „Veniţi la concurs joi pentru că postu-i ocupat de marţi”

Galina Bostan, preşedinta Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), are însă o altă părere. „În mod normal, atunci când se organizează un concurs, trebuie să participe mai mulţi candidaţi. În acest caz, fie avem o problemă de cadre, nefiind suficiente persoane pregătite pentru a ocupa aceste funcţii, sau poate fi şi un alt aspect. La concurs au participat doar acele persoane care ştiau din start că vor fi desemnate câştigătoare, iar ceilalţi nici măcar nu au avut curajul să aplice. Veniţi la concurs joi pentru că postu-i ocupat de marţi. Cam aşa. Sigur că e o situaţie anormală şi tot ce s-a întâmplat dă mult de bănuit”, zice experta.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.