Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   VIDEO/ Cetățenia rusă pentru locuitorii…

VIDEO Cetățenia rusă pentru locuitorii din regiunea transnistreană: între „eu primesc pensie rusească” și „e o întrebare controversată, cineva crede că aici se dorește deschiderea celui de-al doilea front”

foto: colaj ZdG

La Rîbnița, decretul semnat de Vladimir Putin prin care simplifică obținerea cetățeniei ruse pentru locuitorii regiunii transnistrene este privit diferit. „Eu primesc pensie rusească”, spune un locuitor de 79 de ani din Rîbnița, care salută simplificarea procedurii pentru obținerea cetățeniei ruse. „Eu nu am nevoie, eu nici nu vreau să-i aud”, spune un alt localnic, care refuză pașaportul rus. Între aceste două poziții se află realitatea unei regiuni în care mulți locuitori dețin mai multe acte de identitate, iar noul decret al Moscovei trezește atât speranțe economice, cât și temeri legate de război.

ZdG a trecut Nistrul și a analizat cum este perceput la Rîbnița decretul lui Vladimir Putin care simplifică obținerea cetățeniei ruse pentru locuitorii regiunii transnistrene.


Decretul Moscovei și cele 50 de mii de cereri anunțate de Tiraspol

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a semnat pe 15 mai un decret care simplifică procedura de obținere a cetățeniei ruse pentru locuitorii regiunii transnistrene. Potrivit documentului, cetățenii străini și apatrizii cu vârsta de peste 18 ani care locuiesc permanent în regiune sunt scutiți de mai multe condiții aplicate în mod obișnuit solicitanților cetățeniei ruse. Printre acestea se numără obligația de a avea domiciliul permanent în Rusia timp de cinci ani, de a demonstra cunoașterea limbii ruse și de a susține examene privind istoria și legislația F. Ruse. 

Potrivit celor mai recente date prezentate de pretinsul minister de externe de la Tiraspol, în doar o lună de la decretul semnat de Putin, aproximativ 50 de mii de locuitori ai regiunii transnistrene ar fi depus cereri pentru obținerea cetățeniei ruse în regim simplificat.

Anterior, ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat că autoritățile constituționale de la Chișinău nu pot confirma informațiile privind numărul persoanelor care solicită cetățenia rusă în cadrul noii proceduri. Oficialul a avertizat totodată că obținerea cetățeniei ruse poate implica riscuri evidente în contextul războiului din Ucraina.

La sfârșitul lunii iunie, jurnaliștii ZdG au mers la Rîbnița să discute cu locuitorii orașului acest aspect. Totuși, nu ne-am prezentat drept jurnaliști, din moment ce pentru reporterii din dreapta Nistrului accesul în regiunea transnistreană în scop profesional este practic imposibil, presupunând riscuri de securitate.

Am ajuns la Rîbnița cu microbuzul care pleacă din Rezina. Pentru nouă ruble transnistrene, echivalentul a aproape nouă lei moldovenești, am ajuns în jurul orei 12:00 la punctul de control de la intrarea în oraș. Imediat după traversarea podului, toți pasagerii au coborât din microbuz pentru a prezenta actele de identitate și a explica scopul vizitei.

După ce s-a asigurat că toți au coborât, așa-zisa vameșă a preluat documentele și s-a retras în cabina de control pentru verificarea datelor. Noi am improvizat. I-am spus că mergem la Rîbnița pentru a cumpăra medicamente care nu s-ar găsi pe malul drept al Nistrului.

„Вы из Кишинева? Вы сегодня уже обратно?” (Sunteți din Chișinău? Tot astăzi vă întoarceți? n.r.), ne-a întrebat ea în rusă. Am încuviințat din cap. 

După câteva minute, timp în care au fost introduse datele din buletinul nostru de identitate, am primit un tichet intitulat „Приднестровская Молдавская Республика. Миграционная карта” (Republica Moldovenească Nistreană. Fișă de migrație, n.r.). Documentul, tipărit în rusă și engleză, conținea datele personale, scopul vizitei și perioada de ședere permisă în regiune – 12 ore. Odată încheiat controlul, pasagerii au urcat din nou în microbuz, iar călătoria spre Rîbnița a continuat.

Fișă de migrație

„Aici, la noi, e așa o bortă și de asta lumea o șterge ba în Europa, dar în special în Rusia”

În centrul Rîbniței, trecutul sovietic pare încă prezent la fiecare pas. Monumentele, arhitectura, denumirile de străzi creează impresia că orașul a rămas ancorat într-o altă epocă.

Statuia lui Lenin, bulevardul Biruinței, or. Rîbnița 

Dacă ajungi la Rîbnița într-o zi toridă fără bani cash și fără un card emis de așa-zisele autorități transnistrene, s-ar putea să nu poți cumpăra nici măcar o sticlă cu apă și nu-ți rămâne decât să aștepți întoarcerea la Rezina. Într-un final, răscolind prin geantă, am dat peste o bancnotă mototolită de 100 de lei. Am schimbat 100 de lei, pentru care am primit 91 de ruble transnistrene. Rubla transnistreană este diferită de rubla rusească – și ca design, și ca valoare monetară. 

100 de lei schimbați în ruble transnistrene

Pe străzile orașului patrulează persoane îmbrăcate în uniforme militare și autovehicule inscripționate cu însemnele așa-zisului minister al afacerilor interne al republicii moldovenești nistrene (МВД). Localnicii, obișnuiți de decenii cu această prezență, își văd nestingheriți de treburile lor, fără să mai pară că observă uniformele din jur.100 de lei schimbați în ruble transnistrene

În schimb, când apar discuții despre politică, oamenii devin rezervați. Mulți aleg cu grijă fiecare cuvânt, iar unii acceptă să vorbească doar cu condiția anonimatului. Din acest motiv, pentru a nu le pune securitatea în pericol, nu le vom publica numele, nu le vom arăta chipurile și nu vom dezvălui alte date care i-ar putea identifica. 

Mulți dintre cei intervievați văd cetățenia rusească drept o soluție economică. Un bărbat, care susține că a lucrat 32 de ani la Uzina Metalurgică Moldovenească, spune că și-a făcut cetățenie rusească încă acum 10 ani. „Mă gândeam că o să merg să trăiesc în Rusia, dar viața s-a întors și eu nu am plecat, de asta viețuiesc aici”, explică acesta. 

„Eu cred că dacă ați întreba zece oameni, o sută de procente că opt dintre ei ar spune că sunt pentru cetățenia rusă”, este convins bărbatul. 

Motivul, explică el, este lipsa perspectivelor în regiune.

„Pentru că Transnistria asta nu e recunoscută de nimeni, aici nici de lucru nu este, viață normală nu este. Aici, la noi, e așa o bortă și de asta lumea o șterge ba în Europa, dar în special în Rusia. Poate că nici nu trebuia la nimeni cetățenia rusească, dar acolo viața e mai bună. Iată, eu lucrez la Uzina Metalurgică Moldovenească. Noi deja din luna decembrie stăm, nu lucrăm. Eu nu am salariu. Bine că am rezervă, că am strâns niște bani. Aici e foarte multă populație rusă. Ei primesc pensii, adaosuri și din contul ăsta poporul îi susține pe ruși, pentru că Rusia trimite câte 150 de ruble (circa 34 de lei, n.r.) în fiecare lună.” 

Frustrarea economică și lipsa perspectivelor îi face pe localnici să privească inclusiv spre opțiuni riscante.

„Știi, îți spun cinstit – cu așa salariu pe care îl primesc aici, eu aș merge și să lupt, sincer, dar acolo poate și să te ucidă, corect?” se întreabă bărbatul. 

„Pensia rusească e 16 mii și un pic”

În parcul aflat vizavi de un magazin al rețelei „Sheriff” întâlnim un senior de 79 de ani. Bărbatul deține pașaport rusesc de ani buni și salută simplificarea procedurii pentru primirea acestuia acum.

Unul dintre magazinele rețelei Sheriff, or. Rîbnița

Reportera ZdG: Iată Putin a semnat un decret care simplifică obținerea cetățeniei ruse pentru locuitorii din Transnistria. Dvs. ce credeți despre aceasta?

Locuitorul or. Rîbnița: De mult trebuia de făcut asta. Eu, când am primit primul pașaport străin rusesc, am așteptat un an întreg, de patru ori am mers încolo. Dar acum, pe cine ai întreba, se vorbește că se face timp de o lună. Deci, asta e bine.

Nu din motive patriotice a obținut pașaportul rusesc și acest vârstnic. 

Reportera ZdG: Dvs pentru ce vă trebuie cetățenia rusească?

Locuitorul or. Rîbnița: Eu primesc pensie rusească. 

Reportera ZdG: Dar cât primiți?

Locuitorul or. Rîbnița: Pensia rusească e 16 și un pic. 

Reportera ZdG: 16 mii (de ruble), da?

Locuitorul or. Rîbnița: Da. 

       *16 mii de ruble reprezintă echivalentul a aproximativ 3600 de lei.

Bărbatul recunoaște că în regiune circulă diverse zvonuri legate de mobilizare la războiul pornit de Rusia în Ucraina, dar recunoaște că acestea deja nu-l vizează. 

„Dacă va zice «trebuie» (de mers la război, n.r.), înseamnă că trebuie. Eu am fost o dată, am fost trimis. Acum sunt prea bătrân pentru ei. Să meargă tineretul”, râde bărbatul. 

Un alt locuitor al regiunii transnistrene spune că el și familia sa dețin atât cetățenia R. Moldova, cât și pe cea transnistreană, iar unele rude au chiar pașaport românesc.

„Am rude care au luat documentele bunicului, au făcut pașaport românesc, au mers în Germania. La noi totul e bine”, ne spune acesta.

Întrebat care ar fi motivul deciziei lui Vladimir Putin de a simplifica procedura de obținere a cetățeniei ruse, bărbatul afirmă că Moscova a sprijinit constant regiunea transnistreană.

„El mereu ne ajută, mereu ajută regiunea transnistreană. Ne ajută cu bani. Jumătate din populația regiunii transnistrene primește pensie din Rusia”, declară acesta.

Referindu-se la posibilitatea unor noi tensiuni în regiune, acesta amintește conflictul armat de pe Nistru din 1992:

„A fost mobilizare în 1992, între ai noștri. Ne putem aștepta la orice. Ce avem noi? Noi suntem poporul.”

Bărbatul spune însă că nu s-ar vedea implicat într-un eventual conflict, invocând probleme de sănătate:

„Eu nu o să fiu trimis să lupt. Eu am dizabilitate de gradul I.” Tinerii însă, potrivit acestuia, ar putea fi obligați să meargă la război dacă situația ar impune-o, dar spune că el nu susține ideea unui nou conflict: „Mie nu-mi trebuie război. Eu sunt împotriva războiului.”

„În Rusia e porcărie”

Mulți dintre cei intervievați spun că se tem că simplificarea procedurii ar putea avea legătură directă cu războiul. Un bărbat vorbitor de limba română susține că locuiește în regiunea transnistreană de peste 40 de ani, dar niciodată nu a luat în calcul faptul de a-și face cetățenie rusească. 

Reportera ZdG: Putin a semnat un decret prin care facilitează obținerea cetățeniei rusești pentru locuitorii din regiunea transnistreană. Ce credeți despre acest fapt?

Locuitorul or. Rîbnița: E un prost. 

Reportera ZdG: Adică?

Locuitorul or. Rîbnița: Iaca așa. 

Reportera ZdG: Nu aveți cetățenie rusească?

Locuitorul or. Rîbnița: Eu am numai cetățenia Moldovei și gata. 

Reportera ZdG: Dar unde locuiți?

Locuitorul or. Rîbnița: Aici. 

Reportera ZdG: De când locuiți aici?

Locuitorul or. Rîbnița: 41 de ani am. 

Reportera ZdG: Și nu aveți nevoie de cetățenie rusească?

Locuitorul or. Rîbnița: Nu am nevoie, eu nici nu vreau să-i aud. 

Reportera ZdG: De ce?

Locuitorul or. Rîbnița: Eu v-am spus de ce. Voi ați fost vreodată prin Rusia?

Reportera ZdG: Nu. 

Locuitorul or. Rîbnița: Eu am fost, am văzut acolo ce-i. 

Reportera ZdG: Și ce-i acolo? Spuneți-ne. 

Locuitorul or. Rîbnița: E porcărie. 

Intervine soția acestuia, care accentuează că „bărbații sunt în pericol”. 

Reportera ZdG: Autoritățile regiunii spun că se formează cozi, e rând mare, îs dornici locuitorii de cetățenie rusească. 

Locuitorul or. Rîbnița: Nu cred. 

Locuitoarea or. Rîbnița: Lasă să le facă la toți. 100 % că nu o să le facă la toți, o să aleagă. Câți au fost și au plătit bani până acum, au vrut cetățenia rusească, ce, le-a dat? Nu le-a dat, i-a întors înapoi – ba greșeli au găsit, ba că au cetățenie moldovenească. El acum vrea, când s-a începe un război, … mai mult bărbații lui îi trebuie. O să fie un război și o să-i trimită pe toți, o să-i vâre. Mai mult pentru bărbați asta merge. 

Reportera ZdG:  Deci, credeți că această decizie este legată de faptul că vor să-i trimită la război? 

Locuitoarea or. Rîbnița: Așa o să fie, iată o să vedeți ce o să facă. Și cine, copiii o să rămână orfani, cum e și în Ucraina. 

Reportera ZdG: Aceștia îs nepoții dvs. (arătând spre copiii care îi însoțeau)? Pentru dânșii ați dori cetățenia Rusiei?

Locuitoarea or. Rîbnița: Ei au cetățenie românească. Ei trăiesc în partea cealaltă. 

„Atâția ani nu au dat cetățenie, era greu de obținut, dar acum așa simplu dau” 

Un bărbat de 33 de ani, care își plimba copilul în cărucior, invocă și el frica de mobilizare. 

Strada Victoriei, 4, or. Rîbnița

„Nu am cetățenie rusească. E o întrebare controversată cu obținerea acestei cetățenii. Circulă diverse zvonuri. Cineva crede că aici se dorește deschiderea celui de-al doilea front. Atâția ani au așteptat și acum, din senin, le dă cetățenie cetățenilor din regiunea transnistreană. E sub semnul întrebării aceasta – de ce și pentru ce”, spune bărbatul.

El afirmă că a optat pentru pașaportul moldovenesc: „Am făcut-o pentru ca să pot merge peste hotare. Singuri înțelegeți că vremurile sunt grele și trebuie să-mi hrănesc familia.”

Totodată, acesta spune că îl surprinde ușurința cu care poate fi obținută în prezent cetățenia rusă: „Atâția ani nu au dat cetățenie, era greu de obținut, dar acum așa simplu dau. Pentru mine e puțin uimitor și straniu.”

Reportera ZdG: Vă este frică? 

Locuitorul or. Rîbnița: Eu doar vă spun – e un moment controversat. 

„Noi locuim pe teritoriul Moldovei, deci trebuie să avem cetățenia Moldovei”

O altă localnică ne spune franc că nu intenționează să obțină cetățenia rusă, afirmând că  pentru ea prioritate este pacea și stabilitatea. 

„Eu am cetățenia Moldovei și nu am de gând să-mi fac cetățenie rusească. Eu nu mă orientez spre Rusia. Nu mai sunt la vârsta ceea când pot să schimb ceva în viață. Mie îmi convine totul aici”, spune aceasta. 

Ea consideră că simplificarea procedurii de acordare a cetățeniei ruse are mai degrabă o miză politică, dar spune că nu urmărește astfel de teme: „Eu sunt departe de asta…, doar să nu fie război.”

Întrebată dacă decizia poate avea legătură cu războiul din Ucraina, femeia recunoaște că apropierea frontului îi face pe oameni să fie mai atenți: „Ucraina e alături și auzim știri… Nu dă Doamne să trăim așa ceva.”

O liniștește faptul că nu are fii sau nepoți care ar putea fi mobilizați la război:

„Slavă Domnului, eu nu am fii și nici nepoți, doar fiice și nepoate. Așa mi-e mai liniștit și mai în siguranță”, conchide femeia. 

O mare parte dintre cei intervievați au spus că nu văd necesitatea obținerii cetățeniei ruse și consideră că oamenii ar trebui să dețină cetățenia statului în care locuiesc.

„Dar pentru ce mi-ar trebui? Eu locuiesc pe teritoriul Moldovei, pentru ce cetățenie rusească?” ne spune un bărbat. 

Un alt bărbat a spus că nu și-ar dori cetățenia rusă nici pentru fiul său: „Eu consider că omul trebuie să aibă cetățenia statului în care locuiește. Noi locuim pe teritoriul Moldovei, deci trebuie să avem cetățenia Moldovei. Aceasta este poziția mea.”

„Dacă Transnistria mea va fi atacată, voi lua arma în mâini și o voi proteja”

În cadrul multitudinii de dialoguri purtate cu locuitorii din regiunea transnistreană, un singur bărbat a declarat că și-ar dori pașaport rusesc. Principalul motiv invocat de acesta este unul practic: accesul la muncă în Rusia și la eventuale beneficii sociale. 

„Eu am pașaport transnistrean. Da, mi-aș dori pașaport rusesc. Ca să am măcar un pașaport, pentru că pentru mine e o întreagă problemă să-l primesc pe cel moldovenesc, dar altă cetățenie nu am”, spune bărbatul de 31 de ani. 

Reportera ZdG: Ce v-ar oferi pașaportul rusesc?

Locuitorul or. Rîbnița: Cel puțin, să merg în aceeași Rusie la muncă. Acolo câștigi mai mult decât la noi. 

Reportera ZdG: Dar acolo tot bombardează deja. 

Locuitorul or. Rîbnița: Peste tot e așa. Nici în Ucraina nu e mai dulce.

Bărbatul spune că un eventual pașaport rusesc ar putea aduce și anumite beneficii sociale, precum pensii sau alte forme de sprijin financiar. „Plus, așa cum promit, capitalul matern, pensie rusească, adică ceva beneficii sociale Rusia va trimite aici pentru pașaportul rusesc”, spune  acesta.

Totodată, el afirmă că ar fi gata să apere regiunea în cazul unui conflict:

„Dacă Transnistria mea va fi atacată, voi lua arma în mâini și o voi proteja. Aici s-au născut strămoșii mei, aici e mormântul tatălui meu, al strămoșilor mei. Eu nu pot să lepăd tot și să plec. Pentru mine e ceva important – familia, patria mea.”

Pe de altă parte, el susține că regiunea nu ar reprezenta o amenințare pentru nimeni:

„Cine va veni la noi cu sabia, de sabie va pieri – este un proverb rus și eu îl împărtășesc. Transnistria nu atacă pe nimeni. Noi trăim pașnic și dorim să trăim liniștit, să muncim în liniște.”

Bărbatul însă a evitat să comenteze faptul că anume Rusia a atacat Ucraina:

„Acestea sunt problemele Rusiei. Noi suntem independenți, nu aparținem nimănui.”

Expert: „În zona de risc se află toți bărbații de la 18 la 50 de ani”

Analistul politic Andrei Curăraru consideră că decretul trebuie analizat nu doar prin prisma interesului individual al celor care solicită cetățenia, ci și prin rolul pe care Rusia încearcă să îl mențină în regiunea transnistreană. „Cred că este o măsură simbolică, îndreptată spre reîntărirea acestui sentiment în Transnistria, care acum s-a șubrezit, că există suport din partea Federației Ruse”, explică expertul.

El atrage atenția că numărul celor care ar putea solicita acum cetățenia rusă trebuie privit cu prudență, deoarece o parte importantă din locuitorii regiunii care și-au dorit acest document l-au obținut deja în anii precedenți. În opinia sa, noua măsură nu schimbă fundamental situația demografică, ci încearcă mai degrabă să atenueze scăderea încrederii în Rusia și în administrația de la Tiraspol.

Decretul, în opinia analistului, poate fi interpretat și ca un mesaj politic adresat Chișinăului și partenerilor occidentali, prin care Moscova transmite că își păstrează interesul față de regiunea transnistreană.

Andrei Curăraru, analist politic

„Este mai degrabă o măsură îndreptată să atenueze această eroziune a încrederii în regimul de la Tiraspol, dar și în Federația Rusă în general. Indirect, amenințând Chișinăul și Bruxelles-ul, spunând că există un interes special al Federației Ruse în Transnistria”, susține expertul.

În același timp, acesta avertizează că cea mai mare zonă de risc ar putea viza bărbații tineri,  care ar putea ajunge să fie înrolați în structurile militare ruse, mai ales pe fondul dificultăților economice din regiune și al atractivității unor beneficii financiare promise.

„Aș spune că în zona de risc se află toți bărbații de la 18 la 50 de ani. Dacă ei acceptă această cetățenie, am putea vedea scenarii în care ei ar putea să fie înrolați în Armata Federației Ruse. Acolo nu mai există termene de înrolare. Oamenii care au fost mobilizați cu mai bine de doi ani în urmă continuă să lupte pe front. Acele beneficii financiare pe care le obțin ei sunt minuscule, dar mi se pare că riscul pentru majoritatea depășește net opțiunile pozitive care ar putea să apară”, afirmă analistul.

La 6 iulie, Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a avertizat repetat că obținerea cetățeniei ruse poate însemna „un bilet spre front”. Declarația a fost făcută într-o postare publicată pe rețelele de socializare, la scurt timp după ce MAE a emis o nouă alertă de călătorie pentru cetățenii R. Moldova care intenționează să meargă în Federația Rusă.

„Cetățenie rusă = bilet spre front. Cei care pun la îndoială acest fapt, ascultați-l pe Alexandr Bastrîkin, Șeful Comitetului de Investigații al Rusiei, care se laudă că a prins 80 000 de migranți. I-a pus pe toți la evidență militară, iar 20 000 de tineri migranți sunt deja pe front. (…) Sunt sigur că moldovenii nu-și doresc asemenea bilete într-o singură direcție. Atenționez toți cetățenii noștri să fie vigilenți pentru a evita situații regretabile, care nu mai pot fi corectate”, a scris Popșoi pe rețele.

Regiunea transnistreană este una dintre puținele zone din Europa unde o mare parte a populației trăiește cu mai multe acte de identitate. Majoritatea locuitorilor dețin documente transnistrene, iar sute de mii au și cetățenia R. Moldova. O parte importantă deține și pașaport rusesc, obținut în ultimele două decenii. Datele oficiale de la Chișinău arată că peste 360 de mii de locuitori ai regiunii au cetățenia R. Moldova. Estimările vehiculate în ultimii ani indică faptul că aproximativ 200–250 de mii de locuitori ai regiunii ar avea și cetățenie rusă, însă cifra exactă este dificil de verificat. Mulți au obținut pașaportul rus după anii 2000, când Moscova a facilitat acordarea cetățeniei pentru locuitorii regiunii.