În R. Moldova: Poliţiştii corupţi nu fac puşcărie
Poliţiştii sunt corupţi. O spun instituţiile statului abilitate cu depistarea lor, sondajele de opinie, oamenii simpli, specialiştii în drept, dar şi faptele. Cu toate acestea, în ultimii trei ani, niciun poliţist moldovean nu a fost condamnat real la puşcărie pentru corupţie, deşi aproape lunar serviciile de presă ale Procuraturii Generale (PG) şi Centrului Pentru Combaterea Infracţiunilor Economice şi Corupţiei (CCIEC) anunţă falnic că oameni ai legii au fost prinşi în flagrant luând mită.
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) este instituţia afectată cel mai tare de fenomenul corupţiei, conform CCIEC. Potrivit unei note informative a Centrului privind activitatea de combatere a actelor de corupţie şi a celor conexe, de la începutul anului şi până în octombrie curent, instituţia a documentat 54 de acte de corupţie cu implicarea angajaţilor MAI, cu 44 de cazuri mai mult decât în perioada analogică a anului trecut.
| Art. 324 Corupere pasiva (1) Fapta persoanei cu functie de raspundere care pretinde ori primeste oferte, bani, titluri de valoare, alte bunuri sau avantaje patrimoniale fie accepta servicii, privilegii sau avantaje, ce nu i se cuvin, pentru a îndeplini sau nu ori pentru a întârzia sau grabi îndeplinirea unei actiuni ce tine de obligatiile ei de serviciu, ori pentru a îndeplini o actiune contrar acestor obligatii, precum si pentru a obtine de la autoritati distinctii, functii, piete de desfacere sau o oarecare decizie favorabila, se pedepseste cu închisoare de la 3 la 7 ani cu amenda în marime de la 1000 la 3000 unitati conventionale si cu privarea de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a exercita o anumita activitate pe un termen de la 2 la 5 ani. Art. 326 Traficul de influenta (1) Primirea sau extorcarea de bani, titluri de valoare, alte bunuri sau avantaje patrimoniale, acceptarea de servicii, bunuri sau avantaje, personal sau prin mijlocitor, pentru sine sau pentru o alta persoana, savârsite intentionat de catre o persoana care are influenta sau care sustine ca are influenta asupra unui functionar, în scopul de a-l face sa îndeplineasca ori sa nu îndeplineasca actiuni ce intra în obligatiile lui de serviciu, indiferent daca asemenea actiuni au fost sau nu savârsite, se pedepsesc cu amenda în marime de la 500 la 1500 unitati conventionale sau cu închisoare de pâna la 3 ani. |
MAI-ul, cea mai coruptă instituţie
PG vine şi ea să confirme afirmaţiile CCIEC-ului. În 2010, pe numele unor angajaţi ai MAI, procurorii au pornit urmărirea penală în 90 de cauze penale privind infracţiuni de corupţie conform art. 324 şi 326 din Codul Penal.
Conform Barometrului Global al Corupţiei 2010, realizat de Transparency International, poliţia este considerată de moldoveni cea mai coruptă instituţie a statului. În R. Moldova sondajele au fost realizate în perioada 9 iulie-25 august pe un eşantion de 1000 de persoane.
Conform sondajelor efectuate de Transparency International – Moldova în 2009, circa o jumătate dintre persoanele chestionate au puţină încredere în poliţie, iar 1/3 – nu au deloc încredere în această instituţie. Conform aceluiaşi sondaj, reprezentanţii gospodăriilor casnice consideră că poliţia este prima în topul instituţiilor în care corupţia este larg răspândită. Totodată, circa 56% dintre respondenţii care au contactat pe parcursul a 12 luni precedente organele/reprezentanţii poliţiei au spus că au dat mită. Mita estimată în poliţie pentru anul 2008 se cifra la 97 mil. lei.
Ultimul corupt – mită de 100 de euro
Pe 17 mai 2010, poliţistul Roman Lazăr a fost condamnat de Judecătoria Bălţi conform articolului 324 din Codul Penal al R. Moldova la închisoare pe un termen de cinci ani, cu o amendă în mărime de 1000 de unităţi convenţionale şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii în MAI pe un termen de trei ani. În baza articolului 90 din Codul Penal, pedeapsa i-a fost suspendată condiţionat, poliţistul fiind scutit astfel de puşcărie. Acum, dosarul acestuia se află la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), unde se aşteaptă ca pedeapsa să-i fie micşorată.
Roman Lazăr a fost reţinut la începutul anului sub acuzaţia de corupere pasivă. Fiind angajat al poliţiei rutiere, acesta a cerut de la un conducător auto 100 de euro pentru a nu-i întocmi proces-verbal. Iniţial, conform spuselor procurorului care s-a ocupat de caz, acesta primise 1200 de lei, iar ulterior trebuia să mai primească încă o mie.
În trei ani, nici un poliţist la puşcărie
Acesta este cel mai recent caz al unui poliţist condamnat pentru acte de corupţie. Ca şi în multe alte situaţii, oamenii legii corupţi din R. Moldova reuşesc să scape de puşcărie. Conform datelor deţinute de Procuratura Anticorupţie, în ultimii trei ani nu au fost înregistrate cazuri de reală condamnare la închisoare pentru poliţişti.
Toate acestea în condiţiile în care, în ultimii 3 ani, de către instanţele judecătoreşti au fost pronunţate sentinţe în privinţa a 111 colaboratori de poliţie învinuiţi de comiterea unor infracţiuni de corupţie şi conexe celor de corupţie.
| V. Gurbulea: „Legislaţia este prea blândă” Deşi am încercat să aflăm şi opinia lui Valeriu Zubco, Procurorul General al R. Moldova, acesta ne-a spus că nu doreşte să discute despre „situaţii ipotetice”. Valeriu Gurbulea (foto), fostul procuror general, este de părere că legislaţia este blândă în acest domeniu, fapt ce aduce pedepse uşoare pentru poliţişti. „Legislaţia aplică sancţiuni în funcţie de gradul de pericol social, de personalitatea acuzatului, de comportamentul său în instanţă, dacă şi-a recunoscut sau nu fapta, dacă e sau nu pentru prima dată condamnat. În general, la poliţişti este pentru prima dată, pentru că prezenţa antecedentelor este un temei care nu permite angajarea în MAI”, remarcă Gurbulea. |
Realitatea din spatele ecranului
Deşi în mass-media apar aproape lunar flagranturi cu implicarea oamenilor legii, iar organele abilitate anunţă că poliţiştii sunt cei mai corupţi, fapte care creează impresia că închisorile sunt pline cu poliţişti, realitatea este puţin alta.
Deşi anunţaţi ca vinovaţi în faţa opiniei publice, după procese îndelungate, poliţiştii reuşesc să scape doar cu o amendă sau, în cel mai rău caz, cu închisoare cu suspendare. Din diverse motive, unele cazuri nici măcar nu ajung în instanţele de judecată.
Astfel, în 2010, au fost intentate 90 de cauze penale pe numele unor poliţişti, dar numai 32 dintre acestea au fost transmise în instanţa de judecată. Totodată, pentru infracţiuni de corupţie, au fost condamnaţi de către instanţele de fond doar 4 colaboratori de poliţie, iar în privinţa a 5 colaboratori de poliţie, în temeiul articolului 55, Cod Penal, procesele penale au fost încetate cu eliberarea lor de răspundere penală şi tragerea la răspundere administrativă.
Ştiu cum să încalce legea
Gheorghe Amihalachioaie, preşedintele Uniunii Avocaţilor din R. Moldova, crede că poliţiştii reuşesc să „fenteze” justiţia pentru că sunt foarte buni jurişti. „Este clar că ei cunosc legea şi o aplică atunci când se apără. Mai mult decât atât, ei îşi iau şi avocaţi calificaţi, nu nişte începători. De asemenea, mai sunt şi nişte omisiuni din partea organelor de urmărire penală ale Procuraturii. Comportamentul poliţiştilor contează foarte mult la stabilirea adevărului. Prin comportament şi declaraţii, poliţiştii reuşesc să influenţeze decizia judecătorilor”, crede Amihalachioaie, care este în momentul de faţă avocatul unui poliţist acuzat de corupere pasivă.
Poliţiştii au experienţă
Lilia Caraşciuc, director executiv al Transparency International-Moldova, crede că poliţiştii se protejează la maximum atunci când încalcă legea, fapt ce îngreunează misiunea procurorilor în instanţa de judecată. „Noi am avut în sondaje multe cazuri când şoferii ne povesteau cum dau mită. Aceştia nu dădeau mită poliţiştilor direct în mână, ci puneau banii în ziare sau în alte locuri. Poliţiştii au mare experienţă în asemenea acte”, crede Caraşciuc. Potrivit ei, şi faptul că multe cazuri nu sunt instrumentate suficient de bine conduce la nepedepsirea adecvată a poliţiştilor corupţi.
Victor MOŞNEAG
