Principală  —  IMPORTANTE   —   DOC/ Președinția „boemă”: Cum a…

DOC Președinția „boemă”: Cum a cheltuit aparatul președintelui peste 60 milioane de lei în ultimii 2 ani

În ultimii 4 ani, cheltuielile pentru aparatul președintelui R. Moldova au crescut de peste două ori. Dacă în 2016, an la sfârșitul căruia Igor Dodon a fost ales șef de stat, întreținerea pentru edificiu plus cheltuielile aparatului Prezidențial a costat bugetul de stat în jur de 14 milioane de lei, în anul 2020 suma alocată a fost de 35 de milioane de lei. 

În 2017, primul an de mandat al lui Igor Dodon la șefia statului, cheltuielile făcute de Președinție i-a costat pe cetățeni aproape 16 milioane de lei, iar un an mai târziu acestea au crescut până la 19 milioane de lei. În 2019, comparativ cu 2018, bugetul Președinției a crescut cu 10 milioane de lei, întrucât clădirea de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt și vila de la Condrița au trecut la balanța Președinției. Un an mai târziu, bugetul a mai crescut cu 5 milioane de lei, atingând cifra de 35 de milioane de lei. Și de această dată, Ministerul Finanțelor a motivat majorarea în buget prin întreținerea noii clădiri, a Președinției renovată pe banii poporului turc. 

Am încercat să aflăm cum a cheltuit aparatul Președintelui R. Moldova peste 60 milioane de lei în ultimii 2 ani, adică de când echipa s-a mutat în clădirea renovată, însă datele pe care le-am obținut de la Aparatul Președintelui sunt generale. În context, am încercat să identificăm ce cheltuieli a făcut instituția prezidențială în baza contractelor accesibile pe platforma achizițiilor publice.

Secretarul general al Aparatului Președintelui, Nicolae Posturusu, ne-a spus că, în perioada 1 ianuarie – 15 decembrie 2020, cele mai multe cheltuieli figurează la capitolul remunerarea muncii angajaților – 16,6 milioane de lei. Datele exacte cu privire la executarea bugetului instituției prezidențiale pentru anul 2020 vor fi publicate la începutul anului 2021. Spre comparație, însă, în 2019 pentru remunerarea salariaților s-au cheltuit 12 milioane de lei, adică cu peste 4,6 milioane de lei mai puțin decât anul curent.

Cât privește costul întreținerii sediului Președinției, în perioada de raport, suma este de aproximativ 3.3 milioane de lei. Anul trecut pentru întreținerea edificiului din buget au fost scoase aproape 4,8 milioane de lei.

Buget de 1 milion de lei pentru călătoriile lui Dodon

În anul 2019, Igor Dodon a efectuat mai multe călătorii în afara țării. Costul total al acestora este de circa 632 de mii de lei. Cea mai scumpă călătorie efectuată de Dodon în anul 2019, după suma cheltuită pentru bilete avia, este cea din Japonia, unde a participat la Ceremonia de încoronare a Împăratului Naruhito. Vizita din octombrie a anului trecut a costat bugetul de stat aproape 250 mii de lei, iar o parte din cheltuieli a fost acoperită de partea japoneză. 

Întrucât am fost informați despre faptul că datele cu privire la executarea bugetului pentru anul 2020 vor fi publicate la începutul anului 2021 pe pagina web a instituției, am încercat să găsim costul călătoriilor efectuate de Igor Dodon, în baza contractelor accesibile pe platforma achizițiilor publice. Pentru anul 2020, pentru acest serviciu a fost planificată suma de 1 milion de lei, a doua cea mai mare sumă planificată, după costul energiei electrice de 2,6 milioane de lei. Pe platforma achizițiilor publice am găsit patru contracte cu privire la procurarea biletelor de avion, valoarea totală a cărora se cifrează la 203 mii de lei. Aparatul Președintelui spune însă că cheltuielile pentru vizitele efectuate de Dodon în anul 2020 sunt de 74,8 mii de lei, deși doar biletele pentru Israel, unde a participat la Forumul Mondial al Holocaustului, au costat 117 mii de lei

Flori, tehnică de calcul și cutii pentru distincții de stat 

Printre cele mai costisitoare achiziții efectuate de Aparatul Președintelui R. Moldova în anul 2019 se numără tehnică de calcul și rețea în valoare de 1,38 milioane de lei, flori și compoziții florale în valoare de 360 mii de lei, dar și un lot de 3 500 de cutii pentru distincții de stat în valoare de 500 mii de lei.

Cât privește anul 2020, pe platformele achizițiilor publice pot fi găsite puține detalii. De remarcat sunt achizițiile, precum accesorii de birou în valoare de 130 mii de lei, lucrări de reparație a grupului sanitar pentru persoanele cu dizabilități – 65 mii de lei și platforma pentru persoanele cu dizabilități – 350 mii de lei.

560 de mii de lei pentru Dodon și consilierii săi, la încheierea mandatului 

De remarcat că în bugetul pentru anul 2020 au fost incluse cheltuieli de 560 de mii de lei drept indemnizații pentru personalul Aparatului președintelui. Din acești bani, pentru finalizarea mandatului de președinte al R. Moldova, Igor Dodon va primi o indemnizație unică de 39 de mii de lei. 

Printr-o modificare operată în luna aprilie 2020, bugetul Aparatului Președintelui pentru anul 2020 a fost micșorat cu 3,5 milioane de lei din cele 35 de milioane de lei planificate pentru întreținerea clădirii instituției, deplasări și alte cheltuieli. Tăieri au fost operate la „Servicii de reparații curente”, „Formare profesională”, „Active nefinanciare” și „Ajutoare bănești”.

Președinta Sandu promite reducerea cheltuielilor 

În campania electorală pentru prezidențiale, dar și după ce a câștigat mandatul de președintă a R. Moldova, Maia Sandu a declarat că va reduce cheltuielile pentru Președinție. Aceasta nu va locui în vila prezidențială de la Condrița, așa cum au făcut-o predecesorii săi, ci va continua să locuiască în apartamentul său de la bloc. Președinta Sandu va avea, totuși, biroul în clădirea Președinției, despre care în campania electorală spunea că ar trebui să adăpostească sediile unor instituții de stat, pentru optimizarea cheltuielilor. 

„Este un lux exagerat pentru o țară săracă. O să mergem şi o să vedem şi apoi o să decidem cum poate fi folosită aceasta în beneficiul țării”, a spus Sandu după alegerea sa la funcția de președintă a R. Moldova.

Președinta aleasă a mai afirmat că gardul instalat în jurul Președinției va fi scos la scurt timp după ce va fi învestită în funcție, aceasta fiind și una din promisiunile făcute în campania electorală. În replică, președintele în exercițiu, Igor Dodon, a spus că „pentru a distruge, nu este nevoie de multă minte”. 

Cheltuieli în mod „boem” al unei instituții simbolice 

Directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT, Igor Boțan, este de părere că președinta aleasă nu trebuie să reducă din cheltuielile pentru aparatul Președintelui, dacă vrea să își îndeplinească programul electoral. 

„În campaniile electorale am observat că mai toți candidații se văd viitori lideri naționali și fac promisiuni despre dezvoltarea R. Moldova, care depind de bugetul pus la dispoziția lor. Timp de 4 ani, Igor Dodon nu a reușit să își îndeplinească, practic, niciuna din promisiunile majore care ar fi permis R. Moldova să se dezvolte, dar el întotdeauna a afirmat că comunică foarte des cu cetățenii, a mers în 600 de localități. Acum avem un nou președinte ales, care are ambiția de a deveni lider național. Dacă Maia Sandu vrea să își îndeplinească programul electoral, ea trebuie să uite de limitarea bugetului.  Doamna Sandu poate renunța la reședința de stat de la Condrița sau la alte lucruri mai puțin importante, dar odată ce și-a asumat calitatea de lider național, trebuie să răspundă pentru promisiunile făcute, iar pentru asta trebuie să aibă buget”, a comentat Igor Boțan pentru ZdG. 

Cât privește intenția ca sediul Președinției să adăpostească mai multe instituții de stat, analistul politic spune că această promisiune ar putea fi realizată odată cu separarea intrărilor în edificiu și stabilirea unui deviz de cheltuieli. Referitor la intenția de demontare a gardului din jurul instituției, Boțan îi recomandă președintei alese „să lase la o parte lucrurile secundare, să se prefacă că nu le observă și să se concentreze pe lucruri semnificative”. 

Analistul politic de la Institutul „Viitorul”, Ion Tăbîrță, consideră că „ceea ce a făcut Președinția în ultimul timp a fost un mod boem de a cheltui banii” și împărtășește opinia președintei alese de a oferi spațiu pentru mai multe instituții de stat în sediul Președinției. 

„Nu era normal ca această clădire să stea în centrul Chișinăului distrusă, așa cum a fost în perioada anilor 2009-2017, însă în R. Moldova instituția prezidențială are o conotație simbolică, iar cheltuielile sunt mult prea exagerate. În condițiile în care R. Moldova este un stat sărac și are probleme mari social-economice, cred că multe din cheltuielile redirecționate spre instituția prezidențială puteau fi reduse. Nicolae Timofti a fost bine-mersi în clădirea unde activa. Ceea ce a făcut Igor Dodon a fost un fel de fudulie moldovenească. Sunt cheltuieli exagerate și total neacoperite. Plus, clădirea poate întruni în sine mai multe instituții împreună”, a spus pentru ZdG analistul Ion Tăbîrță.

Cu privire la gardul din jurul instituției, expertul consideră că subiectul este unul artificial, dar amintește că acesta a apărut după renovarea clădirii și nu pe timpul fostului președinte Vladimir Voronin, așa cum declara președintele în exercițiu, Igor Dodon. 

„Nu este adevărat. După aprilie 2009, acolo era un gard de lemn și nu știm când a apărut acest gard metalic. El a apărut recent, după renovare. Gardurile au apărut după protestele din 2016, în încercarea de a ține cât mai departe spiritul protestatar”, ne-a mai spus analistul politic Ion Tăbîrță.

În februarie 2018, au început lucrările de reparație ale edificiului Președinției R. Moldova, devastat în urma protestelor din 7 aprilie 2009. Costul total al proiectului, de circa 10 milioane de euro, a fost achitat integral de Guvernul Turciei și a inclus atât reparația sediului, cât și mobilierul necesar. Edificiul Președinției a fost inaugurat în timpul vizitei în R. Moldova a președintelui turc Recep Erdogan. Președintele R. Moldova, Igor Dodon, cu o poziție de statalist convins, pro-rus și apărător al ortodoxiei, i-a cerut lui Erdogan să sponsorizeze reabilitarea clădirii încă în iulie 2017, în cadrul vizitei sale la Ankara. În niciuna dintre aparițiile sale publice însă, Igor Dodon nu a spus în ce condiții președintele unui stat străin se angajează să investească bani în edificiul care găzduiește șefia unei alte țări sau ce avantaje ar obține în schimb. Dimpotrivă, Dodon susține că reparația clădirii nu prevede nimic în schimb.