Cum s-a schimbat piața achizițiilor publice după sancționarea grupului Lukoil și cine a câștigat cel mai mult din furnizarea statului cu carburanți în 2026. Rompetrol – noul furnizor al Aeroportului

Sancționarea grupul petrolier rus Lukoil și interzicerea activității companiei în domenii de interes strategic pentru securitatea statului cu beneficiarii și fondatorii existenți a redistribuit piața achizițiilor publice, una de sute de milioane de lei, între ceilalți furnizori de produse petroliere. 

Unele companii și-au dublat sau chiar triplat valoarea contractelor obținute cu statul în doar opt luni ale anului, față de 2025, iar altele au revenit pe această piață după o perioadă de absență. 

Dacă în 2025, „Lukoil-Moldova” obținuse contracte cu instituțiile publice în valoare de aproximativ 268 de milioane de lei – de trei ori mai mult decât celelalte mari rețele de benzinării din R. Moldova luate împreună – în primele opt luni ale anului 2026 compania nu a mai semnat niciun contract cu statul.

ZdG a analizat această piață și a identificat rețelele de benzinării din R. Moldova care au avut de câștigat cel mai mult în 2026 de pe urma sancționării „Lukoil-Moldova” și cine se află în spatele acestora. 

„Lukoil-Moldova”, unul dintre cei mai mari jucători de pe piața carburanților din R. Moldova, face parte din grupul petrolier rus Lukoil și activează pe piața locală din 1995. De-a lungul anilor, compania a câștigat constant contracte de sute de milioane de lei cu instituțiile statului. Situația s-a schimbat însă la sfârșitul anului 2025, după ce grupul petrolier rus Lukoil a fost vizat de sancțiunile impuse de SUA, iar Guvernul R. Moldova a aplicat sancțiunile la nivel național și a interzis firmei să desfășoare activități în domenii de interes strategic pentru securitatea statului. 

Avante – 146 de milioane de lei dintr-un singur contract

Cu un singur contract, „Avante” SRL ajunge pe primul loc în topul rețelelor de benzinării care au obținut cele mai mari sume din achiziții publice în 2026.

Contractul, în valoare de 146 de milioane de lei, a fost încheiat cu Î.M. „Parcul Urban de Autobuze”. În 2023, „Avante” a semnat cu aceeași întreprindere municipală un contract în valoare de 128 de milioane de lei.

În 2025, compania a avut, de asemenea, un singur contract, în valoare de 658 de mii de lei, cu o altă întreprindere municipală, „Regia Autosalubritate”, cu care „Avante” a mai încheiat contracte în perioada 2020–2022.

Potrivit datelor publice, compania „Avante” SRL a fost fondată în 1997 de omul de afaceri Grigorie Chiriac. În prezent, acesta deține 49% din companie, iar fiii săi, Vitalie și Valeriu Chiriac, dețin 36% și, respectiv, 13%. Pe site-ul oficial al companiei se menționează că „Avante” dispune de trei depozite petroliere, șapte stații PECO și o flotă de peste 40 de autocisterne.

De-a lungul anilor, „Avante” a livrat produse petroliere mai multor instituții publice, printre care Banca Națională a Moldovei, Calea Ferată din Moldova și Primăria orașului Codru.

Carburanții comercializați de „Avante” provin din România. În documentele de la ultima licitație câștigată de companie, consultate de ZdG, „Avante” indica drept producător al combustibilului „Rompetrol Rafinare” SA, întreprinderea care operează rafinăria Petromidia din Năvodari, România.

Totodată, ZdG a constatat că veniturile și profiturile companiei au scăzut considerabil în ultimii ani. În 2022, „Avante” raporta venituri de 3,82 miliarde de lei și un profit de 160 de milioane de lei. În 2025, veniturile au coborât la 2,82 miliarde de lei, iar profitul la doar 14 milioane de lei.

Vento – de la 53 la peste 130 de milioane de lei

În primele opt luni ale anului 2026, „Vento” a semnat contracte cu instituțiile statului în valoare totală de peste 130 de milioane de lei. Suma este de aproape trei ori mai mare decât cea acumulată pe parcursul întregului an 2025, când valoarea contractelor a fost de aproximativ 53 de milioane de lei, iar mai mult de jumătate din această sumă – 32 de milioane de lei – era dintr-un singur contract, încheiat cu IMSP Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească.

Printre cele mai mari contracte din 2026 se numără cele încheiate cu Inspectoratul General al Poliției – 41 de milioane de lei, Poliția de Frontieră – aproape 19 milioane de lei, Serviciul Vamal – 7,4 milioane de lei, ANSA – aproape 6 milioane de lei și Poșta Moldovei – 5,5 milioane de lei.

„Vento Retail” SRL a fost înregistrată în 2009. Compania este deținută de frații Andrian Borș – 60%, și Igor Borș – 40%, iar administrator este Serghei Cernețchi. Brandul „Vento” a apărut în 2014, iar ulterior frații Borș au ajuns să controleze și compania „Datario”, care administra o parte importantă a rețelei de benzinării. Anterior, Igor Borș activase timp de 17 ani în conducerea „Tirex Petrol”, societate pe acțiuni care, din 2024, se află în proces de insolvabilitate.

În documentele achizițiilor publice, „Vento” indică faptul că atât benzina A-95, cât și motorina Euro 5 comercializate sunt de origine românească, producător fiind tot „Rompetrol Rafinare” SA.

În ultimii trei ani, „Vento Retail” SRL și-a menținut constante veniturile și profiturile, înregistrând anual venituri de 1,9–2 miliarde de lei și profituri de 23–25 milioane de lei.

În martie 2018, pe numele lui Igor Borș a fost deschis un dosar penal, acesta fiind învinuit de spălare de bani și evaziune fiscală. După 12 luni petrecute în arest, acesta a fost eliberat, întrucât legislația nu permite menținerea unei persoane în arest preventiv pentru o perioadă mai mare de un an. Ulterior, Igor Borș a fost achitat după ce procurorii au renunțat la învinuire. 

Numele coproprietarilor rețelei de benzinării „Vento” se regăsește și în lista celor 38 de dosare despre care Procuratura Generală (PG) a anunțat în iunie 2020 că ar fi fost pornite în urma unor „comenzi politice” și ar fi dus la urmărirea penală și judecarea pe nedrept a mai multor persoane.

În 2024, Consiliul Concurenței constata existența unui acord anticoncurențial între șase companii petroliere, printre care și „Datario” SRL, firma care administra la acea vreme rețeaua de benzinării „Vento”. Dintre cele șase companii vizate, „Datario” a primit cea mai mică amendă – 1,1 milioane de lei.

Petrom-Moldova – peste 46 de milioane de lei

„Petrom-Moldova”, un alt jucător important de pe piața produselor petroliere, și-a dublat în primele opt luni ale anului 2026 valoarea contractelor semnate cu instituțiile publice, comparativ cu întregul an precedent. Dacă în 2025 acestea însumau aproximativ 22 de milioane de lei, până în septembrie 2026 valoarea lor a depășit 46 de milioane de lei. Mai mult de jumătate din suma acumulată în 2025 – 14 milioane de lei – venea dintr-un singur contract, încheiat cu IMSP Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească.

În 2026, printre cele mai mari contracte obținute de companie se numără cele semnate cu Agenția Servicii Publice – 8,5 milioane de lei, Moldelectrica – 6,9 milioane de lei, Inspectoratul General al Poliției – 3,1 milioane de lei, Serviciul de Informații și Securitate – 3 milioane de lei și Poliția de Frontieră – 2,7 milioane de lei.

„Petrom-Moldova” a intrat pe piața din R. Moldova în 2009, când „Petrom” SA România și-a deschis reprezentanță la Chișinău. În prezent, „Petrom-Moldova” SRL este deținută integral de OMV Petrom SA, companie în care grupul austriac OMV AG deține pachetul majoritar de acțiuni. Din iulie 2026, administratoarea „Petrom-Moldova” este Diana Guțu. Din 2022, compania a schimbat cinci administratori. OMV Petrom este un grup petrolier care operează rafinăria Petrobrazi din România.

Potrivit datelor publice, în ultimii ani, veniturile „Petrom-Moldova” au scăzut, în timp ce compania a trecut de la pierderi la profit. În 2022, firma înregistra venituri de peste 5 miliarde de lei și pierderi de aproape 70 de milioane de lei. În 2024, veniturile au coborât la 3 miliarde de lei, însă compania a înregistrat un profit de 160 de milioane de lei. În 2025, veniturile au scăzut din nou, până la 2,7 miliarde de lei, iar profitul a ajuns la 42 de milioane de lei.

„Petrom-Moldova” s-a numărat printre cele șase companii petroliere despre care Consiliul Concurenței a anunțat, în 2024, că au participat la un acord anticoncurențial. Compania a fost sancționată cu o amendă de 77,8 milioane de lei.

Rompetrol – companie moldovenească dintr-un grup controlat de statul kazah

„Rompetrol” a avut, timp de mai mulți ani, o prezență redusă pe piața achizițiilor publice din R. Moldova. Înainte de 2025, ultimele contracte ale companiei cu instituțiile statului datau din 2016. Chiar și anul trecut, „Rompetrol” a semnat doar trei contracte, în valoare totală de 2 milioane de lei.

În 2026 însă, situația s-a schimbat. Până în septembrie, „Rompetrol-Moldova” a semnat contracte pentru furnizarea produselor petroliere și a combustibililor în valoare totală de aproximativ 43 de milioane de lei. 

Printre cele mai mari se numără cele încheiate cu Direcția Generală Locativ-Comunală și Amenajare – 12 milioane de lei, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență – 10,6 milioane de lei, Aeroportul Internațional Chișinău – 3,8 milioane de lei, Orhei Transport – 3,1 milioane de lei, Premier Energy – 2,2 milioane de lei și Serviciul Fiscal de Stat – 2 milioane de lei.

Tot în 2026, compania românească „Rompetrol Rafinare” SA a început, în premieră, să livreze combustibil reactiv Jet A1 Aeroportului Internațional Chișinău (AIC), după ce baza petrolieră a Lukoil de la aeroport a trecut în proprietatea statului, pe fundalul sancțiunilor americane.

În total, AIC a încheiat două contracte de furnizare cu „Rompetrol Rafinare” SA. Primul, în valoare de 563 de milioane de lei, a fost negociat direct cu compania și semnat la 26 mai 2026, după ce la licitația organizată anterior a participat un singur agent economic, iar oferta acestuia a fost declarată neconformă.

Cel de-al doilea contract a fost semnat la 21 august 2026 și are o valoare de aproximativ 700 de milioane de lei. De această dată, la licitație au participat două companii, iar câștigătoare a fost desemnată „Rompetrol Rafinare” SA, care și-a asumat furnizarea combustibilului pentru aviație până în ianuarie 2027. În 2025, firma din România a contractat și servicii de transport al combustibilului Jet A1, în valoare de 45 de milioane de lei.

„Rompetrol Rafinare” SA operează rafinăria Petromidia Năvodari, care reprezintă aproximativ 40% din capacitatea de rafinare a României. Compania este controlată de KMG International, cu sediul în Olanda și parte a grupului KazMunayGas, compania națională de petrol și gaze din Kazahstan. KMG International deține 48,11% din acțiuni, iar statul român, prin Ministerul Energiei, controlează 44,7%. Restul de aproximativ 7% din acțiuni sunt deținute de alte persoane juridice și fizice.

Din iulie 2025, administratorul companiei din R. Moldova apare ca fiind Malik Tulekov. Totuși, pe pagina oficială a companiei „Rompetrol”, Malik Tulekov este indicat drept director pe finanțe în cadrul filialei din Georgia, iar în CV-ul său nu este menționată R. Moldova. Din 2021, au fost schimbați patru administratori. 

Potrivit datelor publice, „Rompetrol-Moldova” a făcut mai multe venituri din vânzări, reușind să-și crească și profitul. În perioada 2022–2024, compania a înregistrat anual venituri de 9–10 miliarde de lei, în timp ce profitul a crescut de la 22 de milioane la 110 milioane de lei. În 2025, veniturile au ajuns la 11 miliarde de lei, iar profitul la 143 de milioane de lei.

„Rompetrol-Moldova” s-a numărat, de asemenea, printre cele șase companii petroliere vizate de raportul Consiliului Concurenței privind acordul anticoncurențial de pe piața carburanților. Companiei i-a fost aplicată cea mai mare amendă dintre cele șase – 191,8 milioane de lei. 

KMG International, proprietarul „Rompetrol Moldova”, a figurat în unul dintre cele mai complexe dosare penale din România, clasat în decembrie 2019 de DIICOT. Dosarul se referea la datoria istorică a companiei față de statul român, rezultată în urma unui controversat Memorandum din 2013 semnat între Guvernul de la București și acționarii kazahi de la KMG Internațional. Prin Memorandum se prevedea înființarea în comun a unui Fond de Investiții Kazah Roman, cu un aport inițial de capital de 150 milioane de dolari, ținta fiind 1 miliard de dolari. Memorandumul stipula că Rompetrol va fi iertat de datoria istorică estimată de statul român la 600 milioane dolari.

Now Oil – aproape 18 milioane de lei și o rețea aflată în extindere

„Now Oil Retail” SRL, o rețea de benzinării relativ nouă pe piața din R. Moldova, și-a triplat valoarea contractelor obținute de la instituțiile statului. În primele opt luni ale anului 2026, compania a semnat contracte în valoare totală de aproape 18 milioane de lei, față de 6,4 milioane de lei pe parcursul întregului an 2025. Cel mai mare contract din 2026, în valoare de 6,9 milioane de lei, a fost semnat cu Inspectoratul General al Poliției.

„Now Oil Retail” SRL a fost înregistrată la 17 iunie 2019, iar beneficiara unică a companiei este Veronica Grigoraș, în timp ce administrator este Marc Cristal. În ultimii ani, rețeaua și-a extins prezența pe piață, inclusiv prin preluarea mai multor stații de alimentare.

În acest context, compania a înregistrat o creștere semnificativă atât a veniturilor, cât și a profitului. În 2022, „Now Oil Retail” avea venituri de 289 de milioane de lei și un profit de 3,2 milioane de lei. În 2025, veniturile au ajuns la 867 de milioane de lei, în timp ce profitul a atins cifra de 21 de milioane de lei.

Și „Now Oil Retail” indică România drept țară de origine atât pentru benzina A-95, cât și pentru motorina Euro 5, producătorul fiind tot „Rompetrol Rafinare” SA.

Bemol, revenită pe piața achizițiilor publice – aproape 4 milioane de lei 

În 2026, „Bemol” a revenit pe piața achizițiilor publice, după ce ultima sa apariție fusese în 2022, când compania a semnat un singur contract, în valoare de 683 de mii de lei, cu Spitalul Municipal Bălți. Anterior, „Bemol” mai obținuse contracte publice în 2019. Până în septembrie, compania a reușit să semneze nouă contracte, în valoare totală de aproape 4 milioane de lei.

„Bemol Retail” SRL este administrată de omul de afaceri azer Rafig Aliyev, care, în prezent, apare și ca fondator. Totuși, anterior, drept fondator figura grupul „Easeur Holding BV” din Olanda, care deține „Bemol Refinery” SRL, administrată de Arcadie Lopotenco și „Bemol Trading” SRL, care însă a fost lichidată în noiembrie 2019.

„Bemol Refinery” și „Bemol Trading” au făcut parte din grupul de companii care, în decembrie 2004, în perioada guvernării comuniste, a semnat cu Guvernul Republicii Moldova Acordul de Investiții privind Portul Internațional Liber Giurgiulești.

Potrivit datelor publice consultate de ZdG, deși veniturile companiei s-au menținut relativ stabile în ultimii ani, compania a terminat anii anterior și pe pierderi. În perioada 2022–2025, „Bemol” a înregistrat anual venituri de 1,3–1,4 miliarde de lei. Cu toate acestea, în 2022, compania a înregistrat pierderi de 22 de milioane de lei, iar în 2023 a trecut pe profit, cu 19 milioane de lei. În 2024, „Bemol” a revenit la pierdere, de aproximativ 1,5 milioane de lei, iar în 2025 a încheiat anul cu un profit de 4,7 milioane de lei.

În 2024, și „Bemol” s-a numărat printre companiile petroliere sancționate de Consiliul Concurenței, fiindu-i aplicată o amendă de 29 de milioane de lei.

Lukoil – Prietenul Rusiei și indicațiile lui Igor Dodon 

„Lukoil Moldova”, cel mai mare jucător pe piața comerțului cu amănuntul a carburanților, este controlată de compania rusă de petrol Lukoil SA, prin intermediul subsidiarei din Viena. Anterior, era gestionată de filiala din Geneva. Potrivit datelor publice, în 2025, „Lukoil-Moldova” SRL a înregistrat venituri din vânzări de 8,39 miliarde de lei și un profit de 178 de milioane de lei, în scădere față de 2024, când compania a înregistrat venituri de 9,95 miliarde de lei și un profit de 208 milioane de lei.

Firma este condusă de peste două decenii de Feyruz Isayev, fost deputat al Sovietului Suprem din Azerbaidjan, cu afaceri în Federația Rusă, unde a și primit, în 2020, distincția „Ordinul Prieteniei”, „pentru o mare contribuție la dezvoltarea industriei de petrol și gaze naturale și mulți ani de muncă conștiincioasă”.

În perioada în care Igor Dodon ocupa funcția de președinte al R. Moldova, Isayev a făcut parte din Consiliul Economic de pe lângă șeful statului. În februarie 2021, în cadrul unor audieri parlamentare, directorul „Lukoil-Moldova” a declarat că, începând cu iulie 2020 și până la alegerile prezidențiale din acel an, a existat o înțelegere ca prețurile la carburanți să nu fie modificate, indiferent de situația de pe piață. 

„Feyruz Isayev a declarat pe 3 februarie 2021 în cadrul unor audieri în Parlament că există înţelegeri cu privire la stabilirea preţurilor. Mai mult, a existat înţelegerea ca, începând cu iulie 2020 şi până la alegerile prezidenţiale, indiferent de situaţie, preţurile să nu fie modificate”, se arată în raportul Consiliului Concurenței. 

În februarie 2020, Igor Dodon i-a convocat la Președinție pe liderii „Rompetrol Moldova”, „Lukoil Moldova” și „Petrom Moldova” și le-a cerut deschis să reducă prețurile de achiziție a carburanților cu 7-8% pentru agricultori.

Ulterior, în prag de campanie electorală pentru prezidențialele din 2020, Dodon se lăuda pe rețelele de socializare despre „o întrevedere de lucru” cu directorul companiei „Lukoil-Moldova”. Acesta promitea pentru agricultori un ajutor de 500 de milioane de ruble rusești din partea Federației Ruse, bani cu care urmau să procure motorină de la „Lukoil Moldova” cu „o reducere semnificativă de 10-12%”. Rușii însă au dispus alocarea a doar 275 de milioane de ruble, bani care au ajuns în contul Ministerului Finanțelor după primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020.

„Lukoil-Moldova” SRL a fost și ea amendată de către Consiliul Concurenței în 2024, fiind obligată să plătească cel mai mult după Rompetrol – 180,2 milioane de lei.

În decembrie 2025, Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului a dispus revenirea complexului petrolier de la Aeroport în proprietatea statului și a interzis activitatea Lukoil în domenii de interes strategic pentru securitatea statului cu beneficiarii și fondatorii existenți. După ce compania nu s-a conformat în termen deciziei, în ianuarie 2026 i-a fost aplicată o amendă de 5 milioane de lei. La 29 ianuarie 2026, autoritățile au anunțat că activele Lukoil de la Aeroport au revenit în proprietatea statului.

Anterior, în 2011, șapte companii petroliere, printre care și „Lukoil Moldova”, au fost sancționate cu o amendă de 2 milioane de lei, fiind învinuite de înţelegeri de cartel administrativ şi acţiuni anticoncurenţă. Curtea Supremă de Justiție însă i-a scăpat pe petroliști de penalitate. În octombrie 2014, întreprinderea a fost la un pas de a rămâne fără licență, după ce ANRE a identificat încălcări la stabilirea prețurilor la gazul petrolier lichefiat, însă s-a ales doar cu o avertizare. 

Criza de carburanți 

Prețurile la carburanți în R. Moldova au atins niveluri record în 2026. La 17 septembrie, litrul de motorină a depășit pragul de 35 de lei, iar benzina a ajuns la aproximativ 33 de lei.

Creșterea prețurilor la pompă are loc pe fondul războiului din Iran, care a afectat rutele internaționale de transport al resurselor energetice și a determinat o majorare semnificativă a cotațiilor petrolului pe piețele internaționale. Un factor important îl reprezintă închiderea Strâmtorii Ormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul petrolului la nivel mondial, prin care tranzitează aproximativ 20% din consumul global de produse petroliere. În aceste condiții, rezervele disponibile de carburanți ale R. Moldova sunt estimate la aproximativ 10–20 de zile.

Totodată, seceta prelungită a redus considerabil nivelul apelor pe Nistru și Dunăre, limitând navigația și afectând transportul fluvial al produselor petroliere. Mai multe barje încărcate cu combustibil, destinate aprovizionării prin Portul Internațional Liber Giurgiulești, au întâmpinat dificultăți în acest sens.

În vara anului 2026, mai mulți șoferi reclamau faptul că nu găseau carburanți la stațiile de alimentare.