Controversaţii care vor în Parlament (II). Candidaţi condamnaţi, cu dosare penale, prinşi cu mită şi care au împuşcat în ofiţeri ai CCCEC – Ziarul de Gardă
  • Controversaţii care vor în Parlament (II). Candidaţi condamnaţi, cu dosare penale, prinşi cu mită şi care au împuşcat în ofiţeri ai CCCEC

    Controversaţii care vor în Parlament (II). Candidaţi condamnaţi, cu dosare penale, prinşi cu mită şi care au împuşcat în ofiţeri ai CCCEC
    24 octombrie 2014 | 07:10

    492-juravschi-karamalakInculpaţi care, înainte de a ajunge în Parlament, riscă să treacă prin puşcărie, indivizi al căror nume figurează în dosare penale sau care au fost prinşi cu mită, iar ulterior, condamnaţi la achitarea unor amenzi, persoane controversate, implicate de-a lungul timpului în diverse scandaluri sau tranzacţii dubioase, traseişti politici, care timp de câţiva ani au schimbat câteva partide doar pentru a fi la putere – vor să devină deputaţi, după alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014. Printre ei, doi condamnaţi la închisoare cu suspendare şi alţi 171 de inşi cu diverse probleme legale, precizează Iurie Ciocan, preşedintele Comisiei Electorale Centrale (CEC).

    Continuare din numărul trecut

    Locul patru în buletinele de vot i-a revenit PLDM-ului, iar primul pe listă este Vlad Filat, preşedintele formaţiunii. Filat a fost demis din funcţia de premier, împreună cu Guvernul pe care l-a condus timp de aproape patru ani, pe 5 martie 2013, ca urmare a unei moţiuni de cenzură depusă de PCRM, dar care a fost susţinută şi de PDM. Ulterior, Curtea Constituţională i-a interzis, practic, liderului PLDM să ocupe funcţia de premier, la care fusese înaintat repetat, pe motiv că „premierul unui Guvern demis prin moţiune de cenzură pentru suspiciuni de corupţie este incompatibil cu exercitarea funcţiei”. Toate astea după ce în presă au apărut mai multe înregistrări telefonice, iar în unele dintre ele Filat, pe atunci premier, îi dădea indicaţii şefului de la FISC, Nicolae Vicol. Ex-premierul a fost acuzat recent şi de către deputatul Veaceslav Ioniţă, de faptul că ar fi beneficiat nejustificat, prin interpuşi, de mai multe credite de zeci de milioane de lei de la Banca de Economii. Dosarul, cu mai multe documente anexate de către Ioniţă, se află la Centrul Naţional Anticorupţie, care examinează toate aceste acuzaţii. Filat le-a catalogat ca o campanie de discreditare a sa, venită din partea oponenţilor politici.

    Hotineanu în „lista neagră”

    Locul 14 în PLDM este adjudecat de către Vladimir Hotineanu, actual deputat şi fost ministru al Sănătăţii. Hotineanu a fost în mai multe rânduri „eroul” unor materiale jurnalistice, inclusiv în ZdG, în care se relata despre afacerile membrilor familiei sale, dezvoltate în sistemul de sănătate. Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat (ICPC) l-a inclus, în 2010, şi pe Hotineanu în „lista neagră”. Unul dintre motive a fost un raport al Curţii de Conturi care a stabilit că acesta, fiind viceministru al Sănătăţii şi preşedinte al Comisiei de eliberare a licenţelor pentru activitate farmaceutică, a eliberat la un şir de agenţi economici licenţe şi autorizaţii cu încălcarea prevederilor legislaţiei. De asemenea, Curtea de Conturi a stabilit că, în calitate de preşedinte al Comisiei pentru recepţia şi distribuirea ajutoarelor umanitare, Hotineanu a autorizat în mai multe cazuri intrarea în ţară a medicamentelor cu termenul de valabilitate mai mic de un an şi fără certificate de calitate de la producător, ambalate neordinar, fără indicarea seriei şi condiţiilor de păstrare. În 2009, Consiliul Naţional de Participare l-a acuzat pe deputat că protejează monopolul de stat în domeniul sănătăţii reproductive.

    Pe locul 17 în lista PLDM este Ştefan Creangă, viceministrul Finanţelor. În februarie 2013, ZdG scria că acesta, împreună cu alţi funcţionari, a participat, în 2011, la o vânătoare în rezervaţia „Pădurea Domnească”, acolo unde, de fapt, vânatul ar fi interzis. Acesta spunea atunci că nu cunoaşte dacă acea partidă de vânătoare a fost legală sau nu, dar că toţi vânătorii au fost asistaţi de ingineri ai Rezervaţiei Naturale.

    Candidaţi cu dosare penale

    Chiril Lucinschi, fiul fostului preşedinte Petru Lucinschi, este pe locul 19 în lista verzilor. În februarie, trecut, deputatul, care este şi preşedintele Comisiei parlamentare cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, a fost acuzat de către Asociaţia pentru Dezvoltarea Culturii şi Protecţiei Drepturilor de Autor şi Conexe APOLLO de faptul că susţine un grup de radiodifuzori şi îşi protejează, astfel, propriile interese, în detrimentul cetăţeanului şi al statului. Reprezentanţii Asociaţiei susţineau că Lucinschi întreprinde măsuri directe şi intenţionate în vederea anulării deciziei Consiliului Coordonator al Audiovizualului prin care a fost instituită obligaţia radiodifuzorilor de a avea producţie proprie în proporţie de cel puţin 30% din volumul emisiei săptămânale. Precizăm că Lucinschi deţine postul de televiziune TV7.

    Locul 23 în lista PLDM aparţine fostului mare sportiv, deputat şi preşedinte al Comitetului Naţional Olimpic, Nicolae Juravschi. Pe 3 februarie 2014, în baza unui act de constatare emis de Comisia Naţională de Integritate (CNI), procurorii au deschis un dosar penal pentru fals în declaraţii. Anterior, CNI depista că Juravschi nu a indicat în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi pe anul 2012 un BMW X5, mai multe terenuri şi cote de acţiuni în trei firme. Juravschi s-a declarat nevinovat, spunând că nu ştia că şi maşinile deţinute prin comodat trebuie declarate, dar şi că firmele nu mai sunt funcţionale. Ulterior, şi procurorii au ajuns la o asemenea concluzie, iar dosarul penal pe numele său a fost clasat. Despre Juravschi s-a mai scris anterior că ar avea relaţii prieteneşti cu controversatul hoţ în lege Grigore Karamalak, stabilit de mai mulţi ani la Moscova. Acesta apare în câteva imagini chiar lângă Karamalak.

    Deputat-candidat, condamnat pentru furt

    Petru Ştirbate, actual deputat, este pe locul 25 în listă. După alegerile din noiembrie 2010, numele alesului poporului a figurat într-un dosar penal deschis pentru falsificarea alegerilor, după ce liderul organizaţiei raionale a PL a depus o plângere la Procuratură, acuzându-l pe Ştirbate că a votat de două ori în secţii de votare diferite. Ulterior, însă, procurorii, în urma unei expertize, au stabilit că deputatul ar fi votat doar o singură dată. Şi numele lui Ion Balan, candidatul cu numărul 27, a fost implicat într-un scandal, după ce consilieri locali din Cantemir au solicitat, în 2012, procurorilor să verifice implicarea în repartizarea frauduloasă a grâului umanitar acordat ţării noastre de România. Într-un demers oficial, aceştia reclamau faptul că, din cele 100 de tone de grâu care au fost oferite de către România, 10 tone ar fi fost repartizate fiului deputatului Balan. Ulterior, asemenea acuzaţii au venit şi din partea lui Sergiu Mocanu, liderul Mişcării „Antimafie”.

    Petru Vlah, candidatul cu numărul 36 pe lista PLDM, a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu suspendare în aprilie 1996, fiind învinuit că, împreună cu alte patru persoane, au sustras aragazuri, prize şi întrerupătoare din depozitul unei companii de construcţii. Potrivit portalului www.deschide.md, Vlah a stat şi două luni după gratii în urma acestui caz. De precizat că Vlah a fost unul dintre cei cinci deputaţi ai coaliţiei de guvernare care a refuzat să voteze, în Parlament, pentru condamnarea regimului totalitar comunist. În lista PLDM există alte două persoane care au avut la un moment dat tangenţe cu încălcarea legislaţiei.

    Condamnatul din lista lui Hadârcă

    Pe locul cinci în buletinele de vot regăsim Partidul Liberal Reformator (PLR), format după scindarea Partidului Liberal (PL). PLR-ul, care îl are în fruntea listei pe Ion Hadârcă, urmat de mai mulţi foşti membri PL, pe care Mihai Ghimpu i-a acuzat de trădare, atunci când au plecat din partid şi au ales să voteze, alături de PLDM şi PD, noul Guvern în frunte cu Iurie Leancă. Pe locul şase este Vadim Vacarciuc, fost halterofil. În 1997, acesta a devenit Campion Mondial la haltere, însă titlul i-a fost retras ulterior pentru dopaj.

    Iniţial, în lista PLR-ului a figurat, pe locul 89, şi numele lui Alexandr Severin, tânăr condamnat în luna mai 2013, de către Judecătoria Ialoveni, la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru jaf. Acesta, împreună cu alte două persoane, în august 2011, fiind mascat, a pătruns în domiciliul unei persoane din s. Horodca, r. Ialoveni, şi, profitând de vârsta înaintată a victimei, au imobilizat-o pe ea şi pe nepoata sa, legându-le mâinile cu scotch. Ulterior, tinerii, printre care şi (ex)candidatul la funcţia de deputat, au sustras mai multe bunuri din gospodărie, inclusiv un calculator, două camere video, un aparat foto, o geantă, un costum bărbătesc, o scurtă, 20 de linguri, 20 de furculiţe, dar şi alte bunuri în valoare totală de 47,6 mii de lei. Severin este una dintre cele două persoane despre care Iurie Ciocan, preşedintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), a declarat anterior că îşi doresc să devină deputaţi, fiind în acelaşi timp şi condamnate. În şedinţa de vineri, Severin, împreună cu cealaltă persoană condamnată, despre care vom vorbi mai târziu, a fost exclus din competiţia electorală. Acum, PLR are doar 100 de candidaţi şi nu 101, ca şi anterior.

    În lista PLR există alte opt persoane care au avut anterior probleme cu justiţia. Printre acestea, Victor Grosu (94), judecat pentru că nu şi-ar fi plătit o datorie de 2790 de lei către RED Nord, sau Eugeniu Barbu (19), judecat pentru că nu ar fi întors trei credite de peste 20 mii de lei luate de la Mobiasbancă, Bravo Credit SRL şi Easy Credit SRL.

    492-ruslan-popaComunişti reformatori prinşi cu mită

    Locul şase în buletinele de vot a fost atribuit Partidului Comunist Reformator din Moldova (PCRM), o clonă a formaţiunii lui Voronin. Reformatorii sunt conduşi de către Ruslan Popa, fost simpatizant PCRM. Pe locul doi în listă se regăseşte Elisa Moscaliciuc, care este soţia lui Popa. Elisa este fost secretar pentru ideologie al Uniunii Tineretului Comunist din Moldova, care aparţine PCRM-ului lui Voronin. Aceasta a plecat din formaţiune la începutul acestui an. Anterior, Jurnal TV scria că Moscaliciuc, fostă studentă la medicină, care acum se prezintă ca medic de familie, a participat în cadrul unei emisiuni TV la NIT, post afiliat comuniştilor (închis între timp), pe care-i susţinea anterior, dându-se drept elevă. Aceasta spunea că ar fi fost obligată de profesorii de la liceul său să vină la protestele din aprilie 2009, asta deşi, tânăra nu era liceană, ci studentă.

    Pe locul cinci în lista comuniştilor reformatori este Constantin Guţu din s. Vărzăreşti, r. Nisporeni. O persoană cu acelaşi nume, vârstă şi din acelaşi sat, Vărzăreşti, era reţinută de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) în 2008 după ce estorcase opt mii de euro de la un deţinut al P.13, promiţându-i că va influenţa judecătorii de la Curtea Supremă de Justiţie pentru a-l elibera din detenţie. Guţu a fost atunci arestat, iar ulterior şi-a recunoscut vina, anunţa CCCEC.

    În lista comuniştilor reformatori a fost iniţial şi Constantin Laşcu (25). În 2011, Judecătoria sect. Centru l-a condamnat la cinci ani de închisoare cu suspendare după ce, fiind jurist la biroul de avocaţi „Protex”, a însuşit de la mama unui condamnat 70 mii de lei, pe care i-a utilizat în scopuri personale. Curtea de Apel a menţinut sentinţa, condamnarea lui Laşcu fiind încă în vigoare. Astfel, vineri, 17 octombrie 2014, din acest motiv, CEC l-a eliminat pe Laşcu din cursa electorală. De precizat că, pe lângă persoanele enumerate mai sus, în lista comuniştilor reformatori mai există alte 10 persoane care au avut la un moment dat probleme cu justiţia.

    Dosarele familiei Mocanu

    Pe locul şapte în lista electorală se regăseşte Mişcarea Populară „Antimafie” (MPA), condusă de Sergiu Mocanu. Acesta este fost consilier prezidenţial în era Voronin-preşedinte, arestat în urma protestelor din 7 aprilie 2009 şi acuzat de organizarea acelor evenimente sângeroase. După câteva luni de arest, Mocanu a fost eliberat, iar ulterior, şi-a câştigat dreptatea la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. În 2010, Mocanu, care în ultimii ani a fost unul dintre principalii contestatari ai oligarhului Vlad Plahotniuc, a fost acuzat de către Eugenia Duca că ar fi fost implicat, fiind consilier prezidenţial, în acapararea proprietăţilor care îi aparţineau. „Asistăm la situaţia caraghioasă în care hoţul strigă: prindeţi hoţul! Aşa-numitul luptător cu mafia este frate cu aceasta. Tovarăşul Sergiu Mocanu vrea să pară un om curat, dar în realitate a practicat racketul, şantajul şi traficul de influenţă pentru a mă arunca în închisoare şi a-mi acapara proprietatea, fiind unul dintre călăii mei”, declara, în cadrul unei conferinţe de presă, femeia de afaceri. Mocanu a respins aceste acuzaţii.

    Pe lista MPA, cu numărul 101, îl găsim şi pe Roman Mocanu, fiul liderului MPA. Numele acestuia a figurat într-un dosar penal, fiind acuzat că, împreună cu fratele său, Adrian, au bătut un tânăr într-un club de noapte. Tatăl lor a acuzat că dosarul a fost unul la comanda lui Voronin, iar la începutul anului 2009, fiii acestuia, care deţin şi cetăţenia română, s-au izolat, timp de aproape 4 luni, într-o cameră din clădirea Ambasadei României de la Chişinău. În final, recent, pe 27 mai 2014, CSJ a decis ca Roman să fie achitat, pe motiv că fapta sa nu întruneşte componentele infracţiunii, iar în privinţa lui Adrian, procesul penal a fost încetat în legătură cu expirarea termenului de prescripţie.

    492-victor-busuiocOmul care a tras într-un ofiţer CCCEC se vrea deputat

    Pe locul 56 în lista „Antimafie” figurează Victor Busuioc, numele căruia a devenit cunoscut în 2011, când a rănit prin împuşcare un ofiţer al Secţiei Intervenţii Operative din cadrul CCCEC, în momentul desfăşurării unei percheziţii, efectuate de anchetatorii Centrului pe un caz de contrabandă, chiar în casa lui Busuioc din s. Tudora, r. Ştefan-Vodă. Acesta a fost anchetat în stare de libertate şi a declarat ulterior pentru ziarul Timpul că „trei sau patru persoane în stare de ebrietate şi cu măşti pe faţă” au intrat în casă, rupând uşa cu piciorul, şi l-au atacat pe fiul meu. De la ei mirosea a vin. L-au bătut foarte tare pe feciorul meu. Au intrat în casă şi au strigat: „Stoiat’, lejat’!”. Am luat arma pe care o deţineam legitim şi am încercat să fug, observând mai apoi că sunt urmărit de doi oameni cu măşti pe cap. M-am întors şi am tras un foc în direcţia lor, pentru a-i speria, după care am fugit mai departe. Am aflat mai târziu că am rănit un colaborator de poliţie”.

    Solicitat de ZdG să ne spună cu se s-au finalizat acele dosare, Victor Busuioc ne-a declarat că ambele au fost clasate. „Nu s-au adeverit acuzaţiile de contrabandă. Dosarul privind rănirea a fost clasat, pentru că a fost legitimă apărare. Ei într-adevăr erau în stare de ebrietate. Mi-au ţinut feciorul închis timp de două luni, apoi i-au dat drumul fără explicaţii. I-au spus că e nevinovat. Dosarele au fost pentru că eu candidam la funcţia de primar atunci. Au fost nişte persoane cointeresate care au organizat aşa ceva”, susţine Busuioc. De precizat că numele lui Victor Busuioc a figurat şi într-un alt dosar, unul contravenţional, după ce acesta a folosit expresii injurioase în raport cu o altă persoană. Pe lista celor de la „Antimafie” există, în total, 11 persoane care au avut conflicte cu legea.

    Lista unioniştilor

    În buletinele de vot, pe locul 8 este plasat Partidul Naţional Liberal (PNL), condus de unionista Vitalia Pavlicenco. Pe locul cinci în lista PNL este Serghei Laşcu, un tânăr care se prezintă ca fiind unionist, reţinut în timpul evenimentelor din aprilie 2009, iar ulterior, judecat şi condamnat pentru participarea activă la săvârşirea actelor de violenţă, la incendierea şi distrugerea de bunuri în timpul dezordinilor de masă. Despre Laşcu s-au scris mai multe articole în presă, iar în unele se vorbea despre faptul că unionismul promovat de acesta ar fi unul fals.

    Pe locul 10 în lista PNL este Serghei Afanasiu, fostul director al Ziarului „Accente”, reţinut în 2002, împreună cu alţi doi colegi şi acuzat că ar fi implicat în şantaj şi luare de mită. „Echipa „Accente”, renumită pentru investigaţiile sale pertinente, califică acţiunile poliţiei drept înscenare menită să compromită publicaţia”, scria, la acea vreme, BASA-press. În total, nouă candidaţi din lista PNL au avut la un moment dat de furcă cu justiţia din R. Moldova.

    Continuare în numărul următor
    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    FOTO/ 4 556 de cetățeni s-au vaccinat împotriva COVID-19, în ultimele 24 de ore: 3 252 de persoane s-au imunizat cu prima doză

    4 556 de persoane s-au vaccinat împotriva COVID-19 în ultimele 24 de ore. Dintre acestea, 3 252 de persoane au fost vaccinate cu prima doză, iar 1 303 de persoane au fost imunizate cu a doua doză, anunță miercu…
    FOTO/ 4 556 de cetățeni s-au vaccinat împotriva COVID-19, în ultimele 24 de ore: 3 252 de persoane s-au imunizat cu prima doză

    DOC/ Guvernul a modificat programul privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale

    Guvernul a aprobat în cadrul ședinței de miercuri, 22 septembrie, proiectul privind modificarea programului cu privire la repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2021…
    DOC/ Guvernul a modificat programul privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale

    Focus Ion Sapdaru şi o retrospectivă Lucian Bratu, la ZFR Chişinău

    Un focus de trei filme dedicat actorului român de origine basarabeană Ion Sapdaru, două pelicule clasice ale regizorului Lucian Bratu, un film pentru copii şi mai multe scurtmetraje studenţeşti din arhiva UNATC…
    Focus Ion Sapdaru şi o retrospectivă Lucian Bratu, la ZFR Chişinău

    Citiți joi în ZdG. Ediția din 23 septembrie 2021

    În ediția din 23 septembrie a Ziarului de Gardă, citiți un articol despre averea și cariera pretendenților la funcția de judecător al Curții de Apel Chișinău. 15 magistrați s-au înscris în concursul pentru supl…
    Citiți joi în ZdG. Ediția din 23 septembrie 2021