Principală  —  Interviuri   —   Statistica unui scrutin în care…

Statistica unui scrutin în care visul european a fost mai convingător decât şantajul rusesc

498-alegeriCinci partide au acces în Parlamentul R. Moldova în urma alegerilor parlamentare de duminică, 30 noiembrie 2014. Surprinzător, cele mai multe voturi le-a acumulat Partidul Socialiştilor din R. Moldova (PSRM), condus de Igor Dodon. Acesta a fost urmat, la mai puţin de un procent, de Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), condus de Vlad Filat. În Legislativ vor mai activa pentru următorii patru ani deputaţi din Partidul Comuniştilor din R. Moldova (PCRM), preşedinte Vladimir Voronin, Partidul Democrat din Moldova (PDM), preşedinte Marian Lupu, şi Partidul Liberal (PL), condus de Mihai Ghimpu.

Într-o luptă electorală geopolitică, partidele care au optat pentru continuarea parcursului european al R. Moldova, PLDM, PDM şi PL, au obţinut împreună cele mai multe mandate de deputat (55 din 101), fapt ce le permite să formeze un guvern şi o nouă coaliţie pro-europeană. Victoria forţelor care pledează pentru integrarea R. Moldova în Uniunea Europeană a fost susţinută şi de decizia Comisiei Electorale Centrale (CEC), urmată de cea a magistraţilor de la Curtea de Apel (CA) Chişinău şi Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), care, la solicitarea Inspectoratului General al Poliţiei (IGP), au scos partidul pro-rus „Patria”, condus de controversatul Renato Usatîi, din cursa electorală. În consecinţă, aproape 70 de mii de voturi, adică aproape 5%, au fost anulate. Asta în condiţiile în care Usatîi şi-a îndemnat susţinătorii să voteze partidul pe care-l reprezintă, chiar dacă astfel buletinul de vot urma să fie declarat nevalabil, conform precizărilor făcute de CEC.

Oleg Brega, cu mai multe voturi decât unele partide

Miercuri seara, 3 decembrie 2014, Comisia Electorală Centrală (CEC) a făcut publice datele finale ale acestui scrutin. Astfel, constatăm că la aceste alegeri au participat 1,6 mln de persoane, adică 55,57% din numărul celor cu drept de vot. Pentru PSRM au votat 327 mii 910 cetăţeni ai R. Moldova (20, 51%), pentru PLDM, 322 mii 188 (20, 16%), pentru PCRM, 279 mii 372 (17, 48%), pentru PDM 252 mii 489 (15, 80%) şi pentru PL, 154 mii 507 (9, 67%). A fost foarte aproape să vină în Parlament şi Partidul Comunist Reformator (PCR), condus de Ruslan Popa, pentru care au votat 78 mii 719 persoane, adică 4,92%. Următorul concurent electoral a fost Blocul Electoral „Alegerea Moldovei, Uniunea Vamală”, pentru care şi-au dat votul 55 mii 089 persoane, adică 3,45% din alegători. Cel mai probabil că, dacă şi aceste formaţiuni politice ar fi intrat în Parlament, raportul de forţe dintre Uniunea Europeană şi Rusia ar fi fost unul diferit.

De departe, cel mai bine clasat candidat independent a fost activistul Oleg Brega. Acesta a fost votat de 14 mii 085 oameni, obţinând 0,88% din voturi, insuficiente însă pentru a prinde un fotoliu de deputat, pentru care erau necesare 2%. Brega a obţinut de unul singur însă mai multe voturi decât au obţinut unele partide politice care au în frunte oameni cunoscuţi, cum ar fi Partidul Popular Creştin Democrat (PPCD), condus de Iurie Roşca, Partidul „Forţa Poporului”, condus de Nicolae Chirtoacă, Partidul Naţional Liberal (Vitalia Pavlicenco), Partidul „Renaştere” (Vadim Mişin şi Vasile Tarlev) sau Partidul Acţiunea Democratică (Mihai Godea). Cele mai puţine voturi le-a obţinut nu un candidat independent, ci un partid politic, Uniunea Centristă, condus de Dan Petrache (pe locul 2 în listă a fost actorul Sergiu Voloc), care a obţinut doar 633 de voturi (0,04%). Deşi au obţinut cu doar cinci mii de voturi în plus, Socialiştii vor avea 25 de mandate în viitorul Parlament, PLDM, 23, PCRM, 21, PDM, 19, iar PL, 13.

498-graficCel mai scump mandat, 1,84 mln. de lei

În viitorul Legislativ vor domina, ca de fiecare dată, bărbaţii. Ei vor ocupa 80 de fotolii din cele 101 disponibile, în timp ce femeile, doar 21. Cele mai multe reprezentante ale sexului frumos vor din partea PCRM – 6, urmat de PSRM – 5, PLDM – 4, PDM – 4 şi PL – doar 2. Prima şedinţă a noului Parlament va fi condusă de cel mai vârstnic deputat, care este Eduard Smirnov, fostul preşedinte al PSRM în era pre-Dodon, tot el candidatul numărul 3 pe lista PSRM la funcţia de deputat. Smirnov are 75 de ani, fiind cu doi ani mai bătrân decât liderul PCRM, Vladimir Voronin, celălalt decan de vârstă din Parlament. Tot socialiştii dau şi cel mai tânăr deputat din viitorul Legislativ, pe activista şi actriţa Marina Radvan. Ea va fi deputat la doar 23 de ani.

Publicitate
Publicitate

În actuala campanie electorală, cei mai mulţi bani i-a investit PLDM – 36,98 mln de lei, urmat de PDM – 35 mln de lei, PSRM – 13,2 mln de lei şi Partidul „Patria”, exclus din cursa electorală, 12,8 mln de lei. PCRM şi PL, celelalte formaţiuni politice care au ajuns în Parlament, au investit 3,6 mln de lei şi, respectiv, 3,03 mln de lei. Cel mai „cheltuitor” partid care nu a ajuns în Parlament (în afara Partidului „Patria”) este Partidul Liberal Reformator, care a raportat cheltuieli de 4,6 mln de lei.

Un calcul simplu arată că cel mai scump i-a costat un mandat de deputat pe cei de la PDM. Pentru cei 19 deputaţi ei au cheltuit 35 mln de lei, adică 1,84 mln de lei pentru fiecare mandat. Pentru PLDM, un mandat de deputat a costat 1,6 mln de lei, iar pentru PSRM – 520 mii de lei. Cel mai „ieftin” pentru un mandat au plătit comuniştii şi liberalii, PCRM – 170 mii de lei, iar PL – 233 mii de lei.

Lista deputaţilor din Parlamentul R. Moldova

PSRM
1. Zinaida Greceanîi, economist-finanţist
2. Igor Dodon, economist
3. Eduard Smirnov, inginer
4. Ion Ceban, matematician
5. Andrei Neguţa, politolog
6. Fiodor Gagauz, jurist
7. Vlad Batrîncea, jurist
8. Alla Dolinţa, contabil
9. Vladimir Ţurcan, jurist
10. Bogdan Ţîrdea, politolog
11. Oleg Lipschii, inginer-mecanic
12. Lidia Lupu, economist
13. Corneliu Furculiţă, jurist-finanţist
14. Vasile Bolea, jurist
15. Radu Mudreac, medic veterinar
16. Marina Radvan, actriţă
17. Vladimir Golovatiuc, economist
18. Ghenadie Mitriuc, jurist, economist
19. Victor Sorocean, economist
20. Elena Hrenova, organizator
21. Anatolie Labuneţ, inginer-mecanic
22. Vladimir Odnostalco, psiholog
23. Grigore Novac, jurist
24. Alexandr Nesterovschi
25. Oleg Savva, jurist

PLDM
1. Vladimir Filat, licenţiat în drept
2. Iurie Leancă, diplomat
3. Liliana Palihovici, istoric, specialist în relaţii internaţionale
4. Natalia Gherman, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene
5. Maia Sandu, ministrul Educaţiei
6. Valeriu Streleţ, istoric, profesor de istorie, jurist, specialist în drept economic
7. Grigore Belostecinic, economist-marketolog, academician
8. Vadim Pistrinciuc, sociolog
9. Eugen Carpov, diplomat
10. Oleg Balan, jurist
11.Victor Roşca, fizician
12. Grigore Cobzac, inginer-constructor
13. Gheorghe Mocanu, economist
14. Vladimir Hotineanu, medic-chirurg
15. Tudor Deliu, jurist
16. Iurie Ţap, pedagog
17. Ştefan Creangă, jurist
18. Angel Agache, economist, jurist, manager în ştiinţe politice
19. Chiril Lucinschi, diplomat
20. Mihaela Spatari, specialist în comunicare publică
21. Anatolie Dimitriu, master în drept constituţional
22. Valeriu Ghileţchi, inginer radio, licenţiat în teologie
23. Nicolae Juravschi, pedagog, jurist

PCRM
1. Vladimir Voronin, inginer-economist, politolog, jurist
2. Maria Postoico, jurist
3. Artur Reşetnicov, jurist
4. Galina Balmoş, filolog, licenţiat în drept
5. Violeta Ivanov, inginer, diplomat
6. Vladimir Vitiuc, economist
7. Alexandr Bannicov, inginer
8. Irina Vlah, jurist
9. Ion Tomai, agronom
10. Oleg Reidman, fizician radio
11. Elena Bodnarenco, magistru în domeniul administraţiei publice
12. Victor Mîndru, inginer-tehnolog, magistru în relaţii internaţionale
13. Petru Porcescu, inginer cadastral
14. Igor Vremea, jurist
15. Boris Golovin, medic stomatolog, profesor
16. Corneliu Mihalache, politolog
17. Anatolie Gorilă, inginer-mecanic
18. Anatolie Zagorodnîi, jurist
19. Sergiu Stati, istoric
20. Vasili Panciuc, inginer
21. Oxana Domenti, economist

PDM
1. Marian Lupu, economist
2. Vladimir Plahotniuc, inginer
3. Igor Corman, istoric, preşedintele Parlamentului
4. Andrian Candu, jurist, ministrul Economiei
5. Dumitru Diacov, jurnalist
6. Pavel Filip, inginer-mecanic, ministrul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor
7. Constantin Botnari, economist
8. Valentina Buliga, farmacist, ministra Muncii, Protecţiei Sociale şi a Familiei
9. Monica Babuc, istoric, ministra Culturii
10. Nicolai Dudoglo, profesor
11. Vasile Botnari, economist, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor
12. Serghei Sârbu, jurist, manager
13. Constantin Ţuţu, sportiv
14. Marcel Răducan, inginer, ministrul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului
15. Raisa Apolschii, jurist
16. Oleg Sârbu, agronom
17. Valentina Stratan, biolog
18. Demian Caraseni, pedagog
19. Vasile Bîtca, jurist

PL
1. Mihai Ghimpu, jurist
2. Dorin Chirtoacă, jurist, Primar general al mun. Chişinău
3. Anatolie Şalaru, medic
4. Corina Fusu, jurnalist
5. Valeriu Munteanu, jurist
6. Mihail Moldovanu, medic
7. Veaceslav Untilă, inginer-mecanic, licenţiat în drept
8. Ion Apostol, profesor, administrator
9. Veronica Herţa, economist
10. Lilian Carp, pedagog
11. Iurie Chirinciuc, economist, merceolog de înaltă calificare
12. Iurie Dârda, inginer-constructor
13. Gheorghe Brega, medic

În satul lui Dodon oamenii vor în Europa

Datele finale ale CEC arată că PLDM, PD şi PL, care discută în aceste zile despre crearea unei coaliţii, au acumulat majoritatea voturilor în 18 raioane ale ţării, toate amplasate în centrul şi sudul ţării, în timp ce socialiştii şi comuniştii, în alte 15 raioane, din nordul ţării şi regiunea găgăuză. În diasporă, cele mai multe voturi le-au obţinut, la fel, partidele pro-europene, în special PLDM şi PD. Socialiştii au câştigat, confortabil, la Moscova, acolo unde au votat aproape 10 mii de cetăţeni ai R. Moldova, iar alte câteva mii nu au putut face acest lucru, deşi au stat la coadă.

În satele de baştină ale liderilor partidelor care au intrat în Parlament, cu o singură excepţie, au câştigat partidele pe care aceştia le reprezintă. Astfel, în s. Sadova, Călăraşi, acolo unde s-a născut Igor Dodon, PSRM a obţinut 34,15%, fiind urmat de PLDM, cu 27%. Totuşi, la Sadova, oamenii se pare că nu împărtăşesc ideile pro-ruse ale consăteanului lor, asta pentru că, numărate împreună, cele trei forţe pro-europene – PLDM, PDM şi PL – i-au surclasat pe socialiştii lui Dodon, acumulând împreună nu mai puţin de 58% din voturi.

Socialiştii s-au impus în ograda lui Voronin

În s. Lăpuşna, localitatea de baştină a liderului PLDM, Vlad Filat, partidul pe care acesta îl reprezintă a acumulat 65,3% din voturi. Celelalte formaţiuni parlamentare au luat, fiecare, mai puţin de 10% din voturi, iar socialiştii lui Dodon, doar 4,86%. În Cimişlia, oraşul în care s-a născut premierul şi prim-vicepreşedintele PLDM, Iurie Leancă, partidul acestuia a câştigat alegerile, cu 31,49% din voturi. În Bălţi, oraşul în care s-a născut Marian Lupu, PDM-ul a acumulat doar 10% din voturi, în timp ce socialiştii lui Dodon, 43,3%. În s. Pituşca, acolo unde s-a născut celălalt lider al PDM, Vlad Plahotniuc, a câştigat PLDM-ul lui Vlad Filat, cu 27,2%, urmat de PDM, cu 18%. În schimb, în s. Grozeşti, unde a copilărit Plahotniuc, PDM a acumulat 72,6% din voturi, în timp ce socialiştii, doar 1% (11 voturi).

În Corjova lui Vladimir Voronin nu a câştigat liderul PCRM, ci PSRM, cu 40%, urmat de PCRM, cu 21,8%. În schimb, în s. Coloniţa, de unde sunt liderii PL, Mihai Ghimpu şi Dorin Chirtoacă, formaţiunea acestora a acumulat 48,3% din sufragii, fiind urmată de cea a lui Filat, cu 16,9%.

PLDM, PDM şi PL, într-o nouă coaliţie pro-europeană

Igor Dodon, preşedintele PSRM, după anunţarea rezultatelor a ameninţat liderii partidelor pro-europene cu începutul sfârşitului „coaliţiei oligarhilor pro-europeni”. Potrivit lui, actuala Guvernare a fraudat alegerile, astfel încât să nu poată fi formată o coaliţie de stânga. „Noi vom fi în opoziţie, dar să vedeţi voi de ce opoziţie veţi avea parte. În legislatura precedentă am fost trei deputaţi şi am rezolvat multe, iar acum vom fi de 10 ori mai mult”, a subliniat Igor Dodon.

„PLDM va face coaliţie cu PD şi PL. Am vorbit cu Lupu şi Ghimpu”, a zis, după anunţarea rezultatelor alegerilor, liderul PLDM, Vlad Filat. „Nu vom negocia integrarea europeană a R. Moldova. Viitorul european al R. Moldova”. „Nu pot spune că sunt foarte bucuros de rezultatul PLDM, dar, dacă faceţi o analiză şi vedeţi prin ce am trecut în ultima perioadă de timp, veţi vedea că rezultatul este onorabil. PLDM rămâne cel mai mare partid politic din R. Moldova. Nu doar pro-european”, a mai spus liderul PLDM. „Am devenit, ca ţară, mai puternici. Am susţinut o lecţie a maturităţii”, a conchis Filat.

Liderul PCRM, Vladimir Voronin, a spus că „nu e bine ceea ce s-a întâmplat în această duminică. Alegătorii au fost duşi în eroare, au fost zombaţi…, iar unii dintre ei au votat cu picioarele. Cum a fost posibil ca în Găgăuzia, unde ne vota mereu circa 60% din populaţie, acum să voteze pentru noi doar 12%?” El a mai spus că partidul pe care îl conduce nu va face alianţă cu PSRM: „Care e rostul să ne unim cu socialiştii? Nici aritmetica nu iese. PCRM nu aşteaptă nimic bun după aceste alegeri. După prezentarea datelor finale, partidul se va pregăti pentru alegeri anticipate. Noi am fost mereu pentru UE, pentru dezvoltare, însă procesele de integrare nu se fac într-o zi, trebuie să atingem nivelul celor mai dezvoltate ţări”, a menţionat el.

„PDM a contribuit la parcursul european al ţării. PDM va susţine guvernarea pro-europeană. Rezultatele acestui scrutin trebuie înţelese şi respectate de fiecare concurent electoral”, a declarat şi Marian Lupu, preşedintele PDM, după alegeri, menţionând că este gata pentru o alianţă cu PLDM şi PL. „E nevoie de înţelepciune şi responsabilitate. Rezultatele PSRM sunt o surpriză, un miracol”, a menţionat Lupu.

Mihai Ghimpu, preşedintele PL, a spus şi el că e gata să înceapă să negocieze cu partidele democratice privind formarea unei noi alianţe pro-europene de guvernare. „R. Moldova nu poate să se întoarcă în direcţia spre care ne îndreaptă alte partide. Pentru că nu vrem să facem un pas înapoi, partidele pro-europene se vor întruni şi vor discuta ce urmează să întreprindem. Acum, cel mai important lucru este faptul că noi putem să continuăm cursul european, să demonstrăm UE, Occidentului şi cetăţenilor că am tras lecţii din ultimii 5 ani şi că putem guverna altfel”, a subliniat Mihai Ghimpu.

Reprezentanţii partidelor de stânga care nu au ajuns în Parlament, PCR şi Blocul „Alegerea Moldovei – Uniunea Vamală”, deşi au obţinut 5%, respectiv 3% din voturi, îl acuză de insucces pe Renato Usatîi. „Dacă, după excluderea formaţiunii „Patria”, Usatîi nu ar fi chemat susţinătorii săi să pună ştampila în dreptul partidului său, dacă nu ar fi făcut asta, mai mult de 70 de mii de alegători care susţin integrarea în Uniunea Vamală ar fi ales blocul nostru şi noi am fi trecut”, zice Şelin. „Nu eu am furat voturile de la partidele de stânga, dar anume Renato Usatîi le-a furat. Voturile protestatarilor el pur şi simplu le-o aerisit. Pentru că domnul Usatîi este proiectul lui Plahotniuc, el a creat special proiectul acesta, ca la final să-l scoată pe Usatîi şi pe alegătorii săi din joc”, crede Popa.

Oleg Brega, candidatul independent care a obţinut 14 mii 085 voturi, ne-a spus că „n-am trecut decât în afara ţării, în România am luat mai mult de 2%, la Paris am luat mai mult decât comuniştii. Se întâmplă minuni, dar în ţări mai luminate, mai civilizate. Eu nu am niciun fel de regret, planul minim mi l-am îndeplinit. Am participat la campanie, am făcut-o onorabil, nu am cheltuit niciun leu, am implicat multă lume bună în activism de ăsta civico-politic. Dacă au votat mai puţin decât am vrut eu, înseamnă că asta-i starea naţiunii, înseamnă că moldovenii vor să li se dea, să li se pună în traistă şi îşi vor merita soarta pe următorii patru ani”. Brega anunţă că va continua să apere drepturile oamenilor şi nu renunţă la ideea de a face politică.

Publicitate
Publicitate