Peter Michalko: „Nu te teme și nu fura”. Cetățenii trebuie să fie conștienți că ei sunt stăpânii și trebuie să-i controleze pe politicieni
Interviu cu șeful Delegației UE în Republica Moldova, Peter Michalko.
Scrutinul prezidențial din 1 noiembrie trebuie să fie liber și corect, transparent și credibil, în primul rând, pentru cetățeni, spune Peter Michalko, în interviul acordat ZdG. Oficialul declară că UE urmărește cu atenție întreg procesul electoral, inclusiv campania, și va continua să monitorizeze evoluțiile postelectorale, precum și modul în care sunt îndeplinite standardele internaționale. Totodată, ambasadorul avertizează asupra prevenirii fenomenelor negative din trecut, precum cumpărarea votului, folosirea instrumentelor administrative, transportarea alegătorilor, și își exprimă regretul că autoritățile de la Chișinău nu au ajustat Codul Electoral, în baza recomandărilor expuse după scrutinul prezidențial de acum 4 ani.
— Domnule ambasador, suntem în febra scrutinului prezidențial, un scrutin care, din start, se deosebește de altele, din cauza pandemiei COVID-19. Dincolo de acest aspect, în Republica Moldova s-a obișnuit să se vorbească despre o altă boală, care afectează alegerile, și anume frauda. Recent, reprezentanții a 5 partide au semnat o scrisoare comună către comunitatea internațională, prin care își exprimă îngrijorarea și sesizează partenerii externi asupra tentativelor de fraudare a alegerilor de către Igor Dodon și PSRM. Ce opinie și viziune are UE asupra acestor alegeri și asupra fricii opoziției și societății civile de fraudare a lor?
Este foarte important ca scrutinul electoral să fie liber și corect, transparent și credibil pentru cetățeni.
— Pentru partenerii internaționali, inclusiv UE, dar în primul rând pentru cetățeni, este important ca alegerile să se desfășoare în strictă conformitate cu standardele electorale internaționale, parte a standardelor democratice, la care s-a subscris și Republica Moldova. În calitate de membru al organizațiilor internaționale și în calitate țară asociată la UE, prin Acordul de Asociere, este foarte important ca scrutinul electoral să fie liber și corect, transparent și credibil pentru cetățeni. Alegerile sunt un fundament pentru stat, iată de ce voința suverană a cetățenilor trebuie să fie respectată. Atât drepturile cetățenilor, a candidaților, dar și a observatorilor naționali și internaționali trebuie să fie respectate pe deplin. Scrutinul trebuie să fie credibil și să reflecte libertatea cetățenilor de a alege.
— Buna desfășurare a alegerilor nu înseamnă un exercițiu bun doar în ziua scrutinului, ci întreg procesul, de la început până la sfârșit. În ce măsură UE urmărește acest proces?
— Privim cu atenție întreg procesul electoral, inclusiv campania, nu doar mersul votării. Ne uităm și la ceea ce se întâmplă după scrutin și monitorizăm modul în care sunt îndeplinite standardele internaționale. Ne preocupă prevenirea fenomenelor negative din trecut, care au fost evidențiate în scrutinele precedente, printre care cumpărarea votului, folosirea instrumentelor administrative, transportarea alegătorilor. Sunt fenomene care dăunează alegerii făcute de cetățeni.
— De mai bine de 4 ani, autoritățile încearcă să modifice Codul Electoral și legislația aferentă – Codul Contravențional și cel Penal, în vederea neadmiterii derapajelor din trecut. Deși s-au votat în prima lectură, modificările nu vor fi aplicate scrutinului din 1 noiembrie, pentru că votarea în lectura a doua a fost lăsată pentru sesiunea de toamnă-iarnă a Parlamentului. De ce sunt atât de importante aceste modificări? Ce factor de risc aduce cu sine neaprobarea lor?
A fost suficient timp pentru aprobarea lor, chiar și după ce Comisia de la Veneția s-a expus asupra acestor amendamente. Dar nu a fost voință politică. Este păcat și recunoaștem că legislația nu corespunde nivelului dorit.
— În baza scrutinelor electorale precedente s-au acumulat un șir de recomandări. Unele din ele au venit din partea Curții Constituționale a Republicii Moldova, altele din partea instituțiilor internaționale, precum OSCE/ODIHR. În toți acești ani, Codul Electoral trebuia ajustat conform recomandărilor, pentru că ele ar fi adus siguranță legislației, care ar fi reflectat standardele internaționale și ar fi permis prevenirea fenomenelor negative. Din păcate, acest lucru nu s-a reușit, chiar dacă recomandările puteau fi aprobate încă în luna august, când atât eu, cât și partenerii internaționali am vorbit despre aceasta. A fost suficient timp pentru aprobarea lor, chiar și după ce Comisia de la Veneția s-a expus asupra acestor amendamente. Dar nu a fost voință politică. Este păcat și recunoaștem că legislația nu corespunde nivelului dorit. Dacă vorbim despre recomandările stabilite după scrutinul prezidențial din 2016, ne întrebăm când ele vor fi aprobate și aplicate? Oare alegătorii trebuie să mai aștepte încă 4 ani?
Nu este pentru prima dată când, înainte de alegeri, aflăm că aceste amendamente și îmbunătățiri legislative nu au fost adoptate și nu mai este timp pentru adoptarea lor.
Recomandările Comisiei de la Veneția vizează orice viitor scrutin și ele trebuie aprobate. Este nevoie de standarde electorale mai bune. Nu este pentru prima dată când, înainte de alegeri, aflăm că aceste amendamente și îmbunătățiri legislative nu au fost adoptate și nu mai este timp pentru adoptarea lor. Cetățenii au dreptul și merită să aibă condiții bune pentru vot, condiții pentru ca întreg procesul să corespundă nivelului internațional corespunzător. Pentru asta este necesar ca politicienii să își facă treaba.
— Organizarea scrutinului în străinătate, dar și asigurarea secțiilor de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului, nu a trecut fără critici. Dezbateri aprinse a generat numărul de secții de votare care urmează a fi deschise în Federația Rusă, țară în care practicile democratice și cele electorale au trezit dintotdeauna suspiciuni. Credeți că există riscuri de fraudare?
Observatorii trebuie să aibă posibilitatea de a monitoriza și de a vedea totul.
— Despre pericolele fraudării s-a vorbit și în alegerile precedente, când au fost suspiciuni, dar și cazuri probate de mituire a alegătorilor. Asta a avut legătură cu transportarea alegătorilor din stânga Nistrului. Am văzut că aceste probleme au apărut la iveală în procesul de înregistrare prealabilă a cetățenilor din străinătate, unde au fost evidențiate multe nereguli. Se suspectează că unele înregistrări nu ar fi fost reale. Este important, însă, ca procesul de votare să fie monitorizat cu mare atenție și să fie evidențiate toate neregulile. Observatorii trebuie să aibă posibilitatea de a monitoriza și de a vedea totul.
— Cât privește votarea peste hotarele țării. Procesul ar putea fi perturbat de unele restricții adoptate de fiecare țară în parte, în contextul pandemiei COVID-19?
— Fiecare țară are regulile sale, menite să protejeze sănătatea cetățenilor. Este important ca procesul electoral în străinătate să fie organizat în conformitate cu aceste reguli, prescrise de țările în care se desfășoară alegerile, dar și de Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. Subiectul ține de misiunile diplomatice care trebuie să fie în contact cu autoritățile fiecărui stat, astfel încât să fie asigurate condiții sigure pentru ca cetățenii să își poată exercita dreptul la vot.
— Recent, așa-numitele forțe de ordine de la Tiraspol au răpit 4 persoane. Care este opinia UE asupra gestionării acestui caz, în care 2 persoane rămân sechestrate.
Dacă apar cazuri în care oamenii sunt răpiți, sunt privați de libertate, asta este o mare sursă de îngrijorare și un atac asupra stabilității situației.
— UE privește cu îngrijorare cazurile în care este pusă în pericol viața, sănătatea și libertatea cetățenilor Republicii Moldova, în special, dacă acestea au legătură cu conflictul transnistrean. Dacă apar cazuri în care oamenii sunt răpiți, sunt privați de libertate, asta este o mare sursă de îngrijorare și un atac asupra stabilității situației. Cetățenii trebuie să aibă încredere în instituțiile statului și să știe că ei sunt protejați. În asemenea cazuri sunt mecanisme și este păcat că ele nu funcționează așa cum trebuie. Ne îngrijorează situația ca atare, în ceea ce privește încălcarea drepturilor oamenilor, atât în cazurile particulare, din aceste zile, cât și în general. Dacă vorbim de Zona de Securitate, este nevoie ca oamenii să se simtă în siguranță în orice clipă, fie că sunt la muncă sau acasă.
— Excelență, vreau să vorbim și despre criza COVID-19. În Republica Moldova se creează impresia că totul este lăsat la voia sorții, date fiind cifrele îngrijorătoare. Nu pot, însă, să nu remarc ajutorul pe care UE l-a oferit țării noastre pentru depășirea acestei crize – 87 de milioane de euro și alte 100 de milioane care vor veni. Ne puteți spune mai multe despre sprijinul UE pentru a ușura criza cauzată de COVID-19 și, de asemenea, perspectiva Team Europe?
— Toți am fost surprinși de această pandemie și, de la început, UE și-a orientat eforturile de depășire a crizei nu doar spre țările membre, dar și spre parteneri. UE a acordat material de protecție pentru medici și susținere pentru prevenirea impactului crizei asupra domeniului economic și social. Nu doar instituțiile europene au oferit ajutor, dar și țările membre UE și investitorii europeni care activează în Republica Moldova. 87 de milioane euro au fost reorientate în proiecte menite să atenueze impactul crizei. Ajutorul umanitar în valoare de 2,8 milioane euro, pe care UE împreună cu Organizația Mondială a Sănătății la trimis Republicii Moldova, a fost finanțat, la fel, din bani europeni.
Cât privește susținerea economiei, aici vorbim despre finanțarea bugetului de stat cu 100 de milioane de euro. Memorandumul de înțelegere a fost semnat în luna iulie și ratificat la mijlocul lunii septembrie de către Parlamentul Republicii Moldova. La aceasta se adaugă și asistență pentru întreprinderile mici și mijlocii, într-un pachet de 200 de milioane de euro destinat țărilor din Parteneriatul Estic. Alte 500 de milioane de euro sunt oferite drept garanții bancare pentru companiile care trebuie să aibă acces mai ușor la credite.
Finanțare vine și din partea Băncii Europene de Investiții, care este banca UE, și Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Aici vorbim, de exemplu, despre liniile de creditare puse la dispoziție companiilor, inclusiv, din domeniul agriculturii. Doar în linia de creditare „Livada Moldovei” sunt în jur de 87 de milioane de euro, ajutor care poate fi contractat prin intermediul băncilor comerciale din Republica Moldova.
— Prima transă din cele 100 de milioane de euro urmează să vină fără condiționalități. Când urmează să fie alocați acești bani?
— Această asistență este pusă la dispoziție mai multor țări și va fi debursată în conformitate cu mecanismele specifice acestui ajutor. Prima tranșă nu implică condiționalități, dar sunt precondiții care se regăsesc și în memorandumul precedent, și vizează mecanismele eficiente, democratice și funcționarea statului de drept.
— Cât privește tranșa a doua, Republica Moldova trebuie să îndeplinească niște sarcini nerealizate până acum, care au dus și la pierderea celei de-a treia tranșă din asistența macrofinanciară. Pe ce condiționalități se insistă în continuare?
Trebuie să se lucreze și la standardele Autorității Naționale de Integritate, unde sunt probleme foarte mari în ceea ce privește declararea averilor și proprietăților de către funcționarii de stat. Deseori citim în presă despre suspiciuni de tăinuire a averilor și asta nu este bine.
— Pentru acordarea tranșei a doua au fost stabilite condiții specifice. Trebuie îmbunătățită procedura de achiziții publice în domeniul sănătății, în condițiile în care acest sector este pus la încercare în timpul pandemiei. Alte condiții țin de continuarea reformei justiției și aprobarea amendamentelor constituționale care țin de Consiliul Superior al Magistraturii. Aceste amendamente sunt necesare pentru ca justiția din Republica Moldova să poată fi mai independentă, oamenii să aibă încredere în ea și să știe că sunt egali în fața legii. Trebuie să se lucreze și la standardele Autorității Naționale de Integritate, unde sunt probleme foarte mari în ceea ce privește declararea averilor și proprietăților de către funcționarii de stat. Deseori citim în presă despre suspiciuni de tăinuire a averilor și asta nu este bine. Trebuie actualizată strategia pentru recuperarea bunurilor care provin din frauda bancară și de aprobat noul Cod Vamal, în concordanță cu legislația UE. Sunt necesare și acțiuni privind lupta împotriva contrabandei. Aici trebuie implementate acțiuni concrete, deoarece aceste operațiuni ilegale dăunează grav Republicii Moldova. Aceste condiții trebuie îndeplinite. Multe dintre ele se regăsesc în memorandului și programele precedente și țin de implementarea Acordului de Asociere.
Imaginea pe care o are justiția din Republica Moldova este neplăcută, în primul rând, în fața cetățenilor, dar și în fața partenerilor internaționali. Această imagine ține și de nivelul corupției sistemice, de captivitatea statului și actul justiției de până acum.
— Cetățenii mai pot avea încredere în sistemul judiciar din Republica Moldova. Mai poate UE să aibă încredere în justiția moldovenească?
— Imaginea pe care o are justiția din Republica Moldova este neplăcută, în primul rând, în fața cetățenilor, dar și în fața partenerilor internaționali. Această imagine ține și de nivelul corupției sistemice, de captivitatea statului și actul justiției de până acum. Asta se reflectă și în nivelul foarte scăzut de încredere al cetățenilor și investitorilor, fie străini sau naționali. Agenții economici ne spun că primele lor condiții, atunci când se gândesc să facă investiții, nu țin de parametrii economico-financiari sau de nivelul taxelor, ci de funcționalitatea justiției și dacă există perspective pentru ca drepturile lor să fie protejate.
Actul justiției trebuie să fie o prioritate primordială la care să se lucreze, astfel încât Republica Moldova să se bucure de întregul potențial al Acordului de Liber Schimb. Eu provin dintr-o țară care a trecut prin această istorie și, în primii 5 ani de funcționare a Acordului de Asociere, PIB-ul a crescut de două ori, iar această creștere a avut impact asupra dublării salariilor și pensiilor. Aceasta este o experiență importantă pe care Republica Moldova o poate avea, dar trebuie să se lucreze asupra justiției.
— Vorbind despre actul justiției. Aș vrea să vă întreb și de cazurile în care este vizat fostul lider al PDM, Vladimir Plahotniuc, care a fost declarat indezirabil pe teritoriul SUA. Ce trebuie să se întâmple ca și statele UE să aplice sancțiuni în privința acestuia?
Dacă autoritățile sunt în căutarea unei persoane trebuie să vină cu cerințe către partenerii internaționali.
— Nu am să mă pronunț asupra cazurilor și numelor concrete, deoarece aici este vorba de modul în care funcționează anumite principii și mecanisme. În primul rând, organele specializate ale Republicii Moldova trebuie să vină cu o inițiativă în acest sens. Dacă autoritățile sunt în căutarea unei persoane trebuie să vină cu cerințe către partenerii internaționali. În Europa sunt mecanisme clare privind cooperarea internațională. Sunt reguli bine stabilite pentru orice caz și persoană.
— În dosarele în care este vizat Vladimir Plahotniuc vedem că este atrasă și presa, iar Procuratura Generală obișnuiește să vorbească, mai nou, prin intermediul comunicatelor de presă. Dată fiind divizarea, în continuare, a pieței media, cât de oportun vi se pare acest tip de comunicare?
— Practica demonstrează că, în orice țară care se consideră democratică și unde funcționează statul de drept, organele judiciare, inclusiv Procuratura, sunt deschise și comunică cu mass-media. Asta este condiția de bază pentru ca cetățenii să fie informați despre toate cazurile de interes public. Sper că acest mecanism va funcționa și în Republica Moldova, astfel încât mass-media să aibă la dispoziție orice informație necesară. Noi am fost foarte expliciți asupra standardelor negative aplicate în unele procese, desfășurate cu ușile închise și fără transparența necesară.
— Excelență, unde se greșește și cum mai arată perspectivele de integrare europeană ale Republicii Moldova astăzi?
Trebuie făcute reforme și schimbări. Vom continua să insistăm pe acest principiu și este foarte clar că odată cu îndeplinirea acestor standarde, noi vom oferi mai multă susținere.
— Dorința de integrare europeană este exprimată prin îndeplinirea corectă, rapidă și pe deplin a prevederilor Acordului de Asociere. În Acord este foarte clar scris că, alegerea și ambițiile europene ale Republicii Moldova sunt recunoscute și au fost stabilite drept obiective comune, prin asociere politică și integrare economică. Este important ca aceste standarde să fie atinse cât mai repede și să fie simțite de cetățeni. Trebuie făcute reforme și schimbări. Vom continua să insistăm pe acest principiu și este foarte clar că odată cu îndeplinirea acestor standarde, noi vom oferi mai multă susținere. Procesul ține de voința politică a partenerilor noștri din Republica Moldova și de modul în care aceștia iau decizii, depun efort și îndeplinesc aceste obiective. Depinde de modul în care viața cetățenilor este sau nu îmbunătățită.
— Excelență, pe final aș vrea să ne întoarcem la tema principală a momentului – alegerile. Dacă ar fi să aveți un sfat pentru moldoveni, fie ei politicieni sau simpli cetățeni, un exemplu bun al UE, care ar fi acesta?
„Nu te teme și nu fura”
— Politicienii trebuie să-i slujească pe cetățeni, iar aceștia să fie conștienți că ei sunt stăpânii și trebuie să-i controleze pe politicieni. Pentru asta cetățenii trebuie să fie bine informați, să existe mass-media independentă și mecanisme democratice care să le ofere cetățenilor siguranța că ei sunt cei care iau decizii și voința lor este respectată. Trebuie să existe stat de drept și societate civilă activă, care să exprime interesele cetățenilor și să monitorizează desfășurarea și implementarea politicilor în interesul oamenilor. Asta merită cetățenii Republicii Moldova. Primul președinte al Cehoslovaciei, Tomas Garrigue Masaryk, a avut o definiție foarte simplă asupra modului în care o societate trebuie să se dezvolte – „Nu te teme și nu fura”. Este o filosofie scurtă despre drepturile cetățenilor și modul în care trebuie să arate o societate – să nu fie corupție, iar voința cetățenilor să fie cea care prevalează.
— Vă mulțumim!
