„Evoluția acestui război este una criminală”. Interviu cu directorul Agenţiei Naţionale de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice

Agenția Națională de Reglementare a Activităților Nucleare și Radiologice de pe lângă Ministerul Mediului a elaborat o nouă lege care reglementează cerințele de bază în securitatea radiologică. Noua lege, votată în ultima lectură pe 20 octombrie, stabilește normele admise de radiații la care pot fi expuși medicii, angajații din industrie, femeile însărcinate, lăuzele, studenții, dar și limitele admise în cazul expunerilor publice. 

Legea interzice utilizarea substanţelor radioactive în producerea alimentelor, a hranei pentru animale, a produselor cosmetice, a jucăriilor, precum şi importul unor asemenea produse. Ionel Balan, directorul Agenţiei care a elaborat legea, spune că, până în prezent, în R. Moldova nu exista niciun act normativ privind asigurarea securității și protecției radiologice și nucleare în activități cu surse de radiații ionizante din industrie, sănătate, cercetare, securitatea statului și știință.

– Dle Balan, în condiții de război, când suntem tot mai frecvent amenințați cu un posibil atac nuclear, deși R. Moldova nu este un stat nuclear, ce atribuții are Agenția pe care o reprezentați?

-Agenţia Naţională de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice (ANRANR) nu are tangențe cu activitățile militare, inclusiv cu prevenirea sau protejarea de un posibil atac nuclear, în context militar. Noi reglementăm toate activitățile conexe utilizării energiei nucleare, inclusiv surse radioactive, generatori de instalații ionizante, cum ar fi instalațiile roentgen, tomografe computerizate, orice alte echipamente care utilizează surse de radiație ionizantă, exclusiv în scopuri pașnice. Noi nu reglementăm activitatea unor echipamente dotate cu surse radiologice în scopuri militare.

–Expertiza Agenției cum, unde este utilizată?

-În cadrul Agenției activează experți cu o pregătire la nivel internațional, or, în R. Moldova nu avem instituții care pregătesc specialiști în domeniul reglementării activităților radiologice. Da, dat fiind faptul că Agenția are experți, deseori suntem solicitați să efectuăm evaluări ale situației curente, iar în caz de necesitate, în calitate de experți, suntem implicați în analiza și identificarea soluțiilor de minimizare a riscurilor în cazul unor intervenții nucleare.

Absolvent al Facultății de Biologie şi Chimie a Universității de Stat din Moldova, doctor în Ştiinţe. Specialist în radioprotecţie, radioecologie, securitate nucleară şi radiologică, evidenţa şi controlul materialelor nucleare, sistemul de garanţii nucleare, controlul asupra neproliferării armelor nucleare şi chimice. De 15 ani activează în cadrul ANRANR. A participat la stagii în domeniul radiochimiei și monitoringului radioactivităţii aerului atmosferic şi elementele mediului din Freiburg, Germania. Doctor în ştiinţe cu o experienţă relevantă în domeniul radioeclogiei, radioprotecţiei, securităţii nucleare şi radiologice și expertizei criminalistice nucleare.

E foarte greu de făcut un pronostic, în cazul în care instigatorii acestui război ar utiliza armament nuclear

–Și care e situația radiologică în prezent în R. Moldova?

-Nu cred că există vreo persoană acum care ar putea răspunde la această întrebare, deoarece evoluția acestui război este una criminală. Așa cum nu este clar motivul acestui război, nu este clară și perspectiva lui. E foarte greu de făcut un pronostic, privind evoluția situației din R. Moldova, în cazul în care instigatorii acestui război ar utiliza armament nuclear. Nimeni nu este pregătit de un astfel de eveniment, iar dacă se va utiliza în stare progresivă acest fel de armament, pot spune cu fermitate că omenirea ar dispărea. Nu există nicio ieșire dintr-un astfel de război, desfășurat la scară largă. Dacă, admitem, s-ar utiliza doar 1-2 dispozitive nucleare tactice, așa cum le numesc ei, dar trebuie să ținem cont de faptul că o focoasă nucleară tactică poate fi foarte puternică. Spre exemplu, Hiroshima și Nagasaki tot au fost lovite de focoase de tip tactic, cu echivalentul de la 15 la 25 kilotone de trotil (explozibil convențional), dar ați văzut ce distrugeri s-au produs. Nici nu vreau să admit gândul că s-ar putea utiliza o focoasă nucleară termo, care sunt mult mai puternice și mai distrugătoare. Impactul unei astfel de focoase nu este cauzat doar de unda de șoc. Impactul lor e pe termen lung și ar contamina teritorii imense ale planetei. Mă tem să fac pronosticuri despre ce s-ar putea întâmpla cu R. Moldova, în cazul unui conflict militar de amploare cu utilizarea armelor nucleare.

–Dar cum sunt utilizate tehnologiile nucleare în R. Moldova?

-Conform principiilor fundamentale ale Agenției Internaționale pentru Energie Atomică – o structură a ONU cu sediul la Viena, utilizarea energiei atomice ar trebui să se producă exclusiv în scopuri pașnice. În temeiul acestui deziderat, R. Moldova utilizează tehnologii nucleare în diferite domenii, principalele fiind Sănătatea (diagnosticul medical), în special instalațiile Roentgen, acceleratoare menite să trateze tumorile, sisteme de diagnosticare în baza medicinii nucleare, cu utilizarea unor substanțe radioactive, în paralel cu marcherii bioactivi, ne oferă posibilitatea să  localizăm un proces inflamator sau un proces tumoral în organism. În știință, sunt utilizate surse de radiație pentru cercetarea unor structuri, a unor compuși (în biologie, în microbiologie, în genetică), sau chiar reacția unor vietăți la radiațiile ionizante. Alt domeniu de utilizare este Securitatea. Cunoaștem că, în aeroporturi, la bănci, în structurile de interes strategic, sunt utilizate diverse scanere care permit verificarea bagajelor, dar și a persoanelor care intră în aceste sedii, la prezența unor obiecte interzise. Sunt și alte domenii…

–Potrivit unor rapoarte, 30% din numărul expunerilor la tehnologii nucleare ar fi nejustificate…

-De fapt, justificarea, alături de normare și optimizare, este unul dintre principiile fundamentale la utilizarea radiațiilor ionizante. Utilizarea în exces ține de cultura securității. În ultimă instanță, responsabilitatea de utilizare a unor practici neconforme, care provoacă mai multe riscuri decât beneficii, revine operatorului care utilizează autorizat aceste tehnologii. Responsabilitatea autorizării tuturor structurilor implicate în activități cu utilizarea substanțelor radioactive revine ANRANR. În prealabil, verificăm cunoștințele, verificăm capacitățile operatorului, verificăm toate sistemele care ar asigura inofensivitatea, reducerea riscului la expuneri accidentale și doar după aceste evaluări, dacă condițiile constatate corespund standardelor, este eliberată autorizația. Totodată, periodic, sunt efectuate controale, planice sau inopinate, ale nivelului de securitate care e necesar să fie menținut. Când se constată încălcări, sunt aplicate diverse forme de constrângeri.

–În mai multe instituții medicale sistemele radiologice de diagnistic ar fi învechitre, datând din perioada sovietică. Ce riscuri implică acestea asupra sănătății oamenilor?

-Sunt riscuri justificate, dar și nejustificate. Instalațiile radiologice învechite încercăm să le eliminăm pe cât e posibil, dar nu e prea simplu, dar încercăm să stabilim ca nivelul de expunere a pacienților, a personalului, să nu depășească valorile stabilite  de legislația națională.

–De câteva zile, avem o lege nouă ce vizează respectarea tuturor prevederilor ce țin de securitatea radiologică. Ce poate schimba această lege? 

-Parlamentul a examinat în cea de-a doua lectură proiectul de lege elaborat de ANRANR, privind cerințe fundamentale ale securității radiologice. Documentul reconfirmă valorile stabilite de autorități cu renume, cum ar fi Comisia internațională în domeniul securității radiologice, care, în urma cercetărilor, au stabilit nivelele de radiație care pot fi considerate sigure și noi ne bazăm pe aceste principii atunci când verificăm echipamentele care funcționează în baza utilizării radiației ionizante. Utilajele pot fi foarte vechi, dar pot funcționa fără a prezenta vreun risc pentru pacienți sau pentru cei care le gestionează. Sunt însă foarte multe cazuri când descoperim instalații moral și fizic depășite. În aceste cazuri întotdeauna interzicem activitatea acestora. 

Cetățenii ar trebui să fie pregătiți ca să poată rămâne închiși în casă timp de vreo săptămână

–Dar ce trebuie să întreprindă cetățenii în cazul unui posibil atac nuclear? Se tot vorbește despre iod, despre vin roșu, despre alte produse care ar trebui consumate…

-Aș vrea să calmez spiritele informând lumea că orice atac nuclear nu poate avea loc instantaneu. Fiecare stat, inclusiv R. Moldova, are anumite aranjamente la nivel internațional, are conexiuni cu Agenția pentru Energie Atomică, dar și cu alte instituții care urmăresc zi de zi, secundă cu secundă situația în acest domeniu și dacă undeva a constatat o posibilă lansare a unui dispozitiv de livrare a unei focoase nucleare pe o anumită traiectorie, este declanșat imediat sistemul de alarmare, de pregătire. Cetățenii sunt mereu în preajma surselor de avertizare, Radio sau TV și ei vor fi avertizați la timp despre o posibilă utilizare a armelor nucleare. Sper că o astfel de posibilă utilizare să nu fie orientată direct spre R. Moldova. Dacă, însă, un astfel de accident ar avea loc în vreun stat apropiat R. Moldova, asupra noastră nu se vor produce efecte devastatoare, deoarece condițiile climaterice au un rol decisiv în acest context. Direcția vântului, temperatura, prezența precipitațiilor atmosferice – toate acestea influențează foarte mult asupra procesului de dispersare a maselor contaminate radioactiv. S-ar putea întâmpla ca, sub influența condițiilor meteo, R. Moldova să nu fie afectată deloc, norul radioactiv fiind dispersat și dus de curenții de aer în direcții opuse. Dar, dacă s-ar produce o astfel de explozie în apropiere, iar vântul nu ar fi favorabil nouă, oricum vom avea timp destul pentru a avertiza populația să se adăpostească și nu neapărat în adăposturi antiatomice. Orice apartament care are ferestre bine montate, care are o izolare normală și în care, în plus, cu o bandă adezivă sunt ermetizate ferestrele, pentru a diminua pătrunderea în locuințe a maselor contaminare, poate deveni cel mai sigur adăpost. Trebuie să ținem cont de faptul că norul radioactiv nu va afecta concomitent toată suprafața R. Moldova. Cetățenii ar trebui să fie pregătiți ca să poată rămâne închiși în casă timp de vreo săptămână. E foarte important ca, fără a face panică, deoarece panica aduce întotdeauna foarte mult rău, deci, ar fi bine ca fiecare familie să aibă rezervă de apă potabilă (și în alte situații e nevoie de aceste rezerve), vreo 20-30 de litri per persoană. Va fi nevoie și de apă tehnică, în condițiile în care ar putea fi sistată aprovizionarea cu apă menajeră, pentru a preveni contaminarea apeductelor. E normal să aibă și rezerve de provizii care nu se alterează rapid, or, dacă se produce un astfel de eveniment, pot surveni și pene de curent, astfel că nu ar trebui să contăm pe produsele păstrate de obicei în congelatoare. Rezervele ar trebui să fie constituite din produse simple, dar fără panică. Să nu uităm ce s-a întâmplat prin magazinele noastre când a fost instaurată starea de urgență cauzată de COVID. Deseori aceste informații sunt percepute cu dificultate de către cetățeni. Mulți nu înțeleg care e rostul administrării iodului stabil. Nu este corect ca să se înțeleagă că administrarea iodului stabil te pune în siguranță, deoarece iodul stabil se administrează doar pentru a bloca pătrunderea iodului radioactiv și concentrarea lui în glanda tiroidă. Doar pentru asta. 

–Avem sau nu adăposturi pentru populația civilă?

-Adăpostul, în percepțiile doctrinei sovietice, erau considerate locuri de protecție de la eventuale intervenții nucleare. Dar, chiar și în perioada sovietică, atunci când era perioada acută a războiului rece, nevoia de astfel de adăposturi nu acoperea nici 10% din eventuale necesități. Adăposturile erau destinate doar celor care se află în apropiere imediat după atacul nuclear. Să admitem că se întâmplă acum o catastrofă. La această oră, o parte se află la muncă, alții la școală, alții prin spitale sau prin călătorii. Dacă are loc o explozie nucleară, nimeni nu s-ar putea deplasa ca să se adăpostească anume în adăpostul antiatomic. E mult mai rațional ca fiecare să rămână închis în locuința/oficiul său, pentru a se proteja de suflul exploziei, nu și de radiație, or, adăpostul simplu nu poate oferi o filtrare eficientă a radionuclizilor din atmosferă. Bunăoară, pentru IOD 131 nu există filtre care ar filtra eficient și în cantități mari aer pentru adăposturile de suprafață mare. Doctrina de amenajare a unor astfel de adăposturi este învechită. Acum sunt alte abordări. Fiecare persoană trebuie să știe cum să se protejeze. Să nu consume produse afectate de elemente radioactive. Timp de o săptămână fiecare trebuie să-și mențină viața… Dacă explozia s-a produs la o distanță mare de noi, aceste elemente de protecție sunt suficiente, iar dacă explozia s-ar produce chiar în localitatea noastră, nu ne mai salvează niciun adăpost, oricât de dotat ar fi. Sper să nu ajungem la o astfel de situație, dar suntem în niște condiții în care fiecare persoană trebuie să conștientizeze pericolul și să urmeze toate recomandările într-o manieră corectă. Dacă, doamne ferește, se produce o explozie nucleară în imediată apropiere, e foarte dificil să te protejezi, contează poziția, puterea exploziei.

E bine cunoscută istoria unui copil care, în timpul exploziei de la Hiroșima și Nagasaki, se juca de-a scafandru, scufundându-se în apă. Exact în momentul exploziei, el era sub apă și, de frică, a rămas acolo cât a putut de mult, iar apa protejează foarte bine de radiație. Când a ieșit, totul era distrus în jurul său, iar el a supraviețuit, chiar dacă a încasat o doză de radiație.

Avioanele sunt supuse la radiații ionizante cosmice, dar până acum nimeni nu a reglementat cât timp anume piloții se pot afla la altitudine, fără a fi supuși riscurilor

– Legea nouă cum ar putea schimba situația?

– Legea vizează activitatea întregului spectru de activități nucleare și radiologice. Până acum nu am avut un document, la nivel de lege, care stipulează că orice agent economic care utilizează radiații ionizante, nu trebuie să depășească anumite valori, trebuie să aibă doar specialiști bine pregătiți. Legea stabilește cerințe concrete care ar asigura securitatea radiologică. Și pentru Agenție va fi mai simplu să utilizăm eficient activitățile nucleare radiologice. Va fi mai simplu să interzicem activități riscante. Legea conține informații despre condițiile care trebuie asigurate pentru activitatea cu substanțe radioactive. De altfel, și în natură sunt radionuclizi sau materiale radioactive de proveniență naturală, cum este Potasiu 40, Radonul, care se formează în adâncul scoarței terestre, la dezintegrarea Uraniului. De prin anii 1930-1940, când lumea credea că radioactivitatea va salva omenirea, erau preferate baile cu Radon, dar nu se cunoștea și partea inversă a medaliei. Radonul este radioactiv pentru că conține radiații Alfa, mai puțin Gama și sunt foarte periculoase atunci când sunt inhalate cu aer în plămâni. Boala minerilor, care era misterioasă prin anii 30, era cauzată anume de acest gaz. Minerii decedau, crezându-se că suferă de o boală misterioasă, de fapt, mureau de cancer pulmonar, generat de inhalarea Radonului. În astfel de cazuri nu vorbim despre activități nucleare. Iată că această lege va reglementa și consumul gazelor radioactive de proveniență naturală. Administrațiile clădirilor, a obiectelor industriale, unde e depășit nivelul concentrației acestor gaze, vor trebui să întreprindă acțiuni pentru a diminua nivelul… Altă problemă e expunerea la radiații cosmice a echipajelor aeronavelor. Avioanele care zboară la altitudinea de 9-11 mii de metri sunt supuse la radiații ionizante cosmice, dar până acum nimeni nu le monitoriza și nu reglementa cât timp anume piloții se pot afla la acea altitudine, fără a fi supuși riscurilor… Doza de radiație e direct legată de posibile afecțiuni imediate sau de viitor. Noua lege își propune reglementarea utilizării în siguranță a activităților radiologice și diminuarea impactului radiației naturale asupra activității umane.

– Vă mulțumim pentru acest dialog.