Adevărul lui Șor din dosarul fraudei bancare, expus într-o conferința de presă organizată într-un hotel de lux din centrul capitalei

Condamnat la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru escrocherie şi spălare de bani de prima instanță, încă din anul 2017, Ilan Șor a organizat o conferință de presă fastuoasă în unul dintre cele mai luxoase localuri din centrul Chișinăului. Nefiind prezent fizic la eveniment, fostul edil de Orhei, actual deputat în Parlamentul R. Moldova, prin Skype, și-a spus propriul „adevăr” din dosarul fraudei bancare

Șor declară că nu are nicio atribuție la devalizarea sistemului bancar din 2014. Potrivit lui, Banca de Economii, Banca Socială și Unibank au fost lichidate în interesul lui Veaceslav Platon, care intenționa să instituie monopolul pe piața financiar-bancară din R. Moldova.

Jurnaliștii care vor întârzia nu vor fi admiși la conferință

În dimineața zilei de 4 martie, presa a fost invitată la o conferință de presă organizată de Partidul Politic Șor în unul dintre cele mai luxoase hoteluri din capitală. Organizatorii conferinței de presă au anunțat că înregistrarea va începe la ora 17.30, iar jurnaliștii care vor întârzia nu vor fi admiși. Nu s-a precizat dacă acesta va susține conferința prin skype sau chiar va fi prezent fizic, ceea ce a dat de bănuit că Ilan Șor ar putea fi prezent în carne și oase în fața jurnaliștilor.

Ziardul de Gardă și-a confirmat prezența, precum și alte instituții mass-media, iar odată ajunși, jurnaliștii au fost așezați la mese personalizate cu denumirea instituției media.

Înainte de a începe conferința propriu-zisă, a fost stabilit regulamentul în care jurnaliștii trebuiau să-și deconecteze telefoanele mobile sau să le seteze la modul avion. La scurt timp s-a făcut legătura cu Ilan Șor, iar cei prezenți l-au putut vedea și auzi pe un ecran imens. Deputatul a debutat cu declarația „nu știu cum vouă, dar mie îmi este tare dor de voi. În timpul apropiat va trebui să ne revedem”.

„Vreau să pun astăzi punctul pe i”

„Timp de mai mulți ani, oamenilor li s-a băgat în cap precum că unicul vinovat în furtul miliardului este Șor. Cât de haios nu ar fi, dar o parte din susținătorii mei îmi zic „Robin Hood. A furat, dar se împarte cu noi”. Vreau să pun astăzi punctul pe i. Ceea ce voi spune nu este o nouă versiune în furtul bancar, ci adevărul care stă la suprafață și mult timp a fost ascuns de organele de stat. Dar, au ascuns din motiv că fiecare este implicat”, a declarat Șor.

În noiembrie 2014 şi martie 2015 Guvernele Leancă şi Gaburici au emis garanţii de stat în baza cărora Banca Naţională a Moldovei (BNM) a acordat Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank credite de urgenţă de circa 14 miliarde lei pentru a salva sistemul bancar de o prăbuşire, ca urmare a furtului miliardului. Potrivit așa-zisului adevăr, spus de Șor, banii au ajuns în cele trei bănci în momentul în care investitorii au fost înlăturați de la conducerea lor.

„Nici eu, nici altcineva din conducerea acestor bănci nu a solicitat aceste 13 miliarde de lei BNM-ului. Da, situația nu era complicată, dar am fi supraviețuit. Acești bani au fost luați din bugetul de stat de către funcționarii BNM și oferiți băncilor comerciale. Mie îmi aparțineau trei bănci care aveau o pondere de circa 37% pe piața bancară, iar Platon controla prin băncile sale 43% din piața sectorului bancar. Eram doi jucători puternici care instituiam monopolul pe piața financiar-bancară. Eram concurenți care furam unul de la altul clienții”, spune Șor.

Din declarațiile fostului primar de Orhei, Banca de Economii, Banca Socială și Unibank au fost lichidate în interesul lui Veaceslav Platon, care intenționa să instituie monopolul pe piața financiar-bancară din R.Moldova. Totodată, la acel moment, controversatul om de afaceri ar fi fost în relații apropiate cu Emma Tăbârță, fosta viceguvernatoare BNM, demonstrând jurnaliștilor copii ale corespondenței dintre cei doi din perioiada 2013 – 2014. Detalii AICI.

„În această operațiune a participat și domnul Ropot care la acel moment era președintele departamentului de supraveghere şi reglementare a activităţii bancare, iar soția acestuia, la acel moment, lucra la Moldindconbank în una din funcțiile de conducere. Ion Ropot a condus, în 2014, controalele la Moldinkonbank chiar în perioada „Landromatului”, însă nu a văzut cum erau scoase sume colosale de bani și direcționate în offshore-uri”, a declarat Șor.

Anume Ion Ropot și Emma Tăbârță ar fi fost factorii decisivi privind acordarea creditelor de urgenţă celor trei bănci comerciale în valoare de 13,3 miliarde de lei, acuză Șor.

Cum s-au împărțit cele 13,3 mlrd. de lei alocate de stat

După ce BNM a alocat suma de 13,3 mlrd. de lei în calitate de garanție de stat pentru cele trei bănci, 4 mlrd, de lei au fost folosite la achitarea depozitelor din băncile ce aparțineau lui Veaceslav Platon, cu două săptămâni înainte ca BNM să instituie regimul de supraveghere directă. Tot din această sumă, 110 milioane de dolari a fost transferată în China, Cipru, Rusia și alte direcții, companii ce ar avea lăgături cu Veaceslav Platon prin schema Landromatului, acuză Șor.

„40 de milioane de dolari sunt indicați în declarațiile mele și în sentința de condamnare a domnului Filat și Platon. Suma de 58 de milioane de dolari sunt banii în care este condamnat Platon. 4 miliarde de lei este indicată valoare activelor băncilor. Toți acești bani constituie 13,3 miliarde de lei. Acești bani au fost scoși din bugetul de stat și împărțiți între funcționari, care au decis să nimicească trei bănci în interesul unei persoane”, a declarat Șor.

Acționarii celor trei bănci lichidate pregătesc o cerere de chemare în judecată

La aproape șase ani de la devalizarea sistemului bancar, Șor spune că banii pot fi întorși, iar în acest sens este o „singură cale”. Ilan Șor propune autorităților de la Chișinău să întoarcă celor trei bănci licențele și activele pentru ca ele să-și poată relua activitatea. În acest caz, potrivit lui Șor, acționarii vor restitui creditele neperformante, timp de un an.

„Pentru aceasta nu am nevoie de 15 procurori, două brigăzi de mascați și trei tancuri. Sunt impus să vă previn că foștii acționari pregătesc o cerere de chemare în judecată pentru lichidarea ilegală a celor trei bănci și sustragerea licențelor. Este un dosar deja pierdut pentru țara noastră”, a subliniat Șor.

Ilan Șor, gata să apară pe banca acuzaților, însă, are două condiții

Ilan Șor dă asugurări că este gata, „chiar astăzi” să se prezinte la ședința de judecată în dosarul privind frauda bancară, în condiția că va fi anulat mandatul de arestare emis pe numele său, pe care îl consideră ilegal, iar ședințele sale de judecată vor fi deschise pentru presă.

„Noaptea sunt în coșmarurile lui Dodon”

După dezvăluirile făcute, jurnaliștii au avut ocazia de a-i adresa cel puțin două întrebări. Și, desigur, primul lucru de care a fost întrebat este locul unde se află, în cotextul în care acesta nu a mai fost văzut fizic din luna iunie 2019, atunci când PDM a plecat de la guvernare. Ilan Șor, a spus că „nu am plecat din țară. Noaptea mă aflu în coșmarurile lui Dodon, iar ziua sunt alături de cetățeni” menționând că, nu poate apărea în public din motive de securitate.

Potrivit lui Șor, inițierea discuțiilor PSRM cu PDM pentru crearea unei coaliții de guvernare, era un scenariu așteptat, iar grupul Pro Moldova în frunte cu Andrian Candu a părăsit PDM pentru că membrii lui „nu sunt gata să fie parte a PSRM”.

Întrebat dacă a participat la întrevederea din Israel dintre un grup de deputați democrați, în frunte cu Andrian Candu și Sergiu Sîrbu și omul de afaceri Nathaniel Rothschild, cel care a gestionat, pentru puțin timp, Aeroportul Internațional Chișinău, fostul edil de Orhei a negat, întrucât, spune el, nu se află în Israel.

„Desigur că nu am fost prezent. Dacă eram în Israel, în fotografie stăteam alături de Rothschild, deoarece noi ne cunoaștem”, a mai adăugat Șor.

Ilan Șor a fost întrebat și despre cele trei milioane de dolari pe care le-ar fi primit Igor Dodon pentru a-l vota președinte pe Nicolae Timofti. El a spus însă că nu este momentul pentru a oferi detalii. „Dacă se deschide un dosar penal pe numele lui Dodon pentru informațiile pentru care deja există probe, vă asigur că eu voi fi primul care va depune mărturii și despre alte lucruri pe care le știu”, a punctat Șor.

La finalul conferinței, Ilan Șor a venit cu un mesaj de încheiere în care a declarat că așteaptă ca organele R.Molova să-i ofere un răspuns la solicitarea de a întoarce celor trei bănci licențele și activele pentru ca ele să-și poată relua activitatea.

Coincidență sau nu, în dimineața zilei de astăzi, 5 martie, Procuratura Anticorupție (PA) a efectuat acțiuni de urmărire penală la sediul BNM în dosarul privind frauda bancară. Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a eliberat o ordonanță prin care a permis reținerea a patru persoane: ex-guvernatorul BNM, Dorin Drăguțanu, ex-viceguvernatoarea Emma Tăbârță și actualii viceguvernatori ai BNM Aureliu Cincilei și Ion Sturzu.

„Aceste acțiuni nu au nicio legătură cu declarațiile lui Șor. Ele au fost demult pregătite. Chiar pentru mine este o mirare că aseară au fost făcute niște declarații în privința aceluiași subiect”, a declarat Stoianoglo, după ședința CSP.

În reacție, BNM a comunicat că „își exprimă profunda îngrijorare față de declarațiile și acțiunile publice care s-au multiplicat în ultima vreme și care subminează moralul angajaților instituției și capacitatea BNM de a-și exercita funcțiile în mod profesionist și independent”.

„Răspunzând la interesul sporit din partea presei referitor la angajații vizați în acțiunile de astăzi, comunicăm că acești colegi au dat dovadă de profesionalism și dedicație, participând activ la reformarea sectorului bancar, proces de anvergură susținut de partenerii externi ai Republicii Moldova”, comunică Comitetul executiv al BNM.

Am contactat avocații lui Veaceslav Platon pentru a ne oferi o reacție la acuzațiile aduse de Ilan Șor, însă, apărătorii nu ne-au răspuns. Revenim ulterior.

Reţinut în mai 2015, Ilan Şor a fost condamnat în 2017 la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru escrocherie şi spălare de bani, dar instanţa a dispus ca pedeapsa să intre în vigoare doar după ce va deveni definitivă.

Ilan Șor, în privința căruia este aplicată interdicția de a părăsi țara, a apărut în spațiul public pentru ultima oară la 12 iunie, în cadrul unei conferințe de presă, cu două zile înainte ca PDM să cedeze puterea și să treacă în opoziție.

La 30 iulie, Ministerul Afacerilor Interne a declarat că Ilan Șor a părăsit ilegal țara și că a fost anunțat în căutare națională și internațională. Ulterior, la 15 august 2019, la solicitarea fostului procurorului general interimar, Dumitru Robu, deputații l-au lipsit pe Ilan Șor de imunitate parlamentară.