• Profil de președinte. Biografiile, controversele și averile celor opt candidați la prezidențiale

    Profil de președinte. Biografiile, controversele și averile celor opt candidați la prezidențiale
    vizualizări
    10 octombrie 2020 | 12:38

    Opt candidați au fost înregistrați în cursa pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie. Numele a doi dintre ei figurează nu doar în buletinul de vot, dar și în dosare penale în care sunt învinuiți de contrabandă, tentativă de omor sau trafic de influență. Și numele unui alt candidat este vizat într-un proces penal, încetat însă din lipsă de probe. 

    ZdG a analizat activitatea celor opt „prezidențiabili” și vă prezintă cele mai importante repere ale activității lor prin prisma averii, intereselor și integrității. 

    Luni, 5 octombrie, au fost înregistrați ultimii doi aspiranți la fotoliul de președinte: Octavian Țîcu și Dorin Chirtoacă. Anterior, Comisia Electorală Centrală (CEC) i-a înregistrat pe Renato Usatîi, Andrei Năstase, Tudor Deliu, Igor Dodon, Violeta Ivanov și Maia Sandu. 

    Nr.1: Declarații controversate, relații cu lumea interlopă și dosare penale

    Renato Usatîi (41 de ani), candidatul Partidului Nostru (PN), a ocupat în ultimii ani funcția de primar al municipiului Bălți. Înainte de implicarea sa activă în viața politică din R. Moldova, Usatîi a trăit și a activat în Federația Rusă. De-a lungul timpului, presa a scris de mai multe ori despre relațiile lui Usatîi cu lumea interlopă. 

    Prima tentativă a lui Usatîi de a se implica în viața politică din R. Moldova are loc în 2014, atunci când Partidul „Patria”, pe listele căruia candida, a fost exclus din alegerile parlamentare din acel an, pentru că ar fi folosit în campanie mijloace bănești venite din străinătate. Ulterior, CtEDO a concluzionat că partidul a fost exclus ilegal din cursa electorală. 

    În 2014, Renato Usatîi s-a remarcat printr-o serie de declarații controversate. Printre altele, el a afirmat că dacă va ajunge la putere, va construi o replică a Marelui Zid Chinezesc la frontiera R. Moldova cu România. Tot el a spunea că „voi închide Ambasada SUA și voi face în loc un club de karaoke, dacă aceștia nu se vor purta cum trebuie. Și așa va păți orice ambasadă, dacă se va implica în treburile noastre”. În 2015, a fost ales în calitate de președinte al PN.

    În același an, a câștigat detașat alegerile pentru funcția de primar al municipiului Bălți, funcție în care a fost  reales și la scrutinul din octombrie 2019, după ce, în februarie 2018 și-a depus demisia, plecând din R. Moldova pentru a nu fi reținut.

    În vara anului 2019, după aproape trei ani de absență, acesta a revenit. Imediat după traversarea frontierei, a fost reținut de oamenii legii și escortat la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS), pe motiv că existau două mandate de arestare pe numele său. În aceeași zi, însă, a fost eliberat, urmând să fie cercetat în libertate. Atunci, Usatîi afirma că, odată cu schimbarea guvernării, a revenit în țară pentru a se clarifica cu dosarele penale deschise pe numele său.

    Milioanele, donațiile și luxul din declarația de avere

    Primarul degrevat de Bălți figura într-un dosar penal în care era învinuit că l-ar fi deposedat pe bancherul rus, Gherman Gorbunțov, de pachetul majoritar la banca Universalbank din Chișinău, iar în alt dosar era bănuit de complicitate la infracțiunea de tentativă de omor la comandă asupra acestuia. 

    Ion Caracuian, șeful PCCOCS a refuzat să spună câte dosare gestionate de instituție are Renato Usatîi pentru că este „campanie electorală” și „nu ar fi corect ca d-stră sau informația pe care o căpătați d-stră de la noi să fie folosită în campanie”. Contactat de ZdG, Renato Usatîi a precizat că este, în continuare, învinuit  de contrabandă de valută, tentativă de omor și atac raider. Acesta a menționat că toate capetele de acuzare au fost comasate într-un singur dosar.

    Potrivit informațiilor din declarația de avere și interese depusă la Comisia Electorală Centrală (CEC), Usatîi este cel mai bogat candidat înscris în cursa electorală. El deține 10 bunuri imobile și 18 terenuri, toate amplasate în Federația Rusă, câteva ceasuri de marcă Breguet cu valoarea de 250 de mii de euro și un automobil de lux, Rolls Royce Cullinan, despre care anunța public, în aprilie, că urma să-l vândă cu 320 de mii de euro.

    Pentru ZdG, Usatîi a precizat că automobilul a fost vândut în urmă cu o lună cu suma de 305 mii de euro, bani cu care urmează să acopere datoriile pe care și le-a făcut atunci când a luat resurse financiare cu împrumut pentru a ajuta medicii din municipiul Bălți. Candidatul susține că deține un microbuz, marca Mercedes, și că a semnat un contract cu compania BMW prin care a luat în chirie pentru o perioadă de jumătate de an o mașină blindată.

    Pentru perioada 2018-2019, Usatîi declară venituri salariale din funcția de primar, mandat validat la început de noiembrie 2019, în valoare de 23,8 mii de lei, dar și donații de aproximativ 3,7 milioane de lei (!). 

    Contactat de ZdG, Renato Usatîi precizează că înainte să plece din R. Moldova, în anul 2016, și-a donat bunurile imobile și mobile părinților săi, care ulterior le-au scos la vânzare, banii fiind donați fiului lor.

    Nr.2: Avocatul care a devenit președinte de partid

    Andrei Năstase (45 de ani), fost procuror și avocat, candidatul Partidului „Platforma Demnitate și Adevăr” (Platforma DA) pentru fotoliul de șef de stat, a devenit cunoscut opiniei publice în special în urma protestelor anti-guvernamentale pe care le-a inițiat, pe parcursul anului 2015, din postura de lider al Platformei Civice “Demnitate și Adevăr”, transformată, în decembrie 2015, în partid, condus tot de Năstase.

    La începutul carierei sale politice, numele lui Năstase a fost deseori asociat cu cel al nașului său de cununie – Victor Țopa, om de afaceri condamnat la închisoare de către instanțele naționale, pentru că ar fi preluat, prin șantaj, acțiunile deținute de către persoane străine la Victoriabank. Țopa, dar și Andrei Năstase, care i-a fost avocat, au declarat că dosarul a fost unul politic. 

    În 2016, liderul Platformei DA s-a înscris în cursa pentru fotoliul de președinte, însă și-a retras ulterior candidatura, declarându-și susținerea pentru Maia Sandu. În urma alegerilor locale noi din mai-iunie 2018, Năstase a fost ales primar general de Chișinău, dar rezultatul alegerilor a fost invalidat prin decizia instanțelor judecătorești.

    La 24 februarie 2019, liderul Platformei DA a fost ales deputat pe o circumscripție uninominală din Chișinău, mandat pe care l-a deținut până în iunie 2019, când a devenit ministru al Afacerilor Interne în Guvernul Sandu. La alegerile locale din octombrie 2019, Năstase a încercat din nou să ajungă primar general al mun. Chișinău, dar a pierdut alegerile în fața socialistului Ion Ceban. Zece zile mai târziu, Năstase a pierdut și fotoliul de ministru, după ce Guvernul Blocului ACUM a fost demis. A rămas însă cu postul de consilier în Consiliul Municipal Chișinău, pe care îl deține până în prezent.

    Fiind în fruntea Ministerului de Interne, Năstase l-a numit șef interimar al Inspectoratului General al Poliției pe cumătrul său, Gheorghe Balan, care cu un an mai devreme fusese demis din funcția de judecător la Judecătoria Chișinău. ZdG a scris anterior că Andrei Năstase a contribuit și la numirea fostului procuror general interimar, Dumitru Robu, care este finul de cununie al procurorei Vera Chiranda, cumătra lui Andrei Năstase.

    Soția a câștigat din Germania peste 3 milioane de lei în 2 ani

    Din remunerarea de la Guvern, Parlament și Primăria Chișinău, în ultimii doi ani, Năstase a ridicat 131,8 mii de lei. Soția politicianului, care locuiește și activează în Germania, a avut, în 2018 și 2019, un salariu de 157 de mii de euro, iar 13,8 mii de euro au intrat în contul familiei Năstase sub formă de indemnizații de la statul german. 

    ZdG a scris și anterior că Andrei Năstase deține o casă cu două etaje în orașul Codru, mun. Chișinău, și cote-părți din alte câteva bunuri imobile.

    Casa lui Andrei Năstase

    În declarația de avere și interese personale depusă pe 7 septembrie la CEC, candidatul Platformei DA a indicat că deține în proprietate două automobile: un Volvo XC90, fabricat în 2018 și cumpărat în 2019 cu 41,7 mii de euro, și un Nissan Maxima produs în 2004 și care, în momentul procurării, valora 10 mii de euro. 

    Nr. 3: De la primar la președinte de partid

    Tudor Deliu (64 de ani), candidatul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM) la alegerile prezidențiale nu a deținut nicio funcție publică în ultimii doi ani. Timp de nouă ani, până la alegerile parlamentare din februarie 2019, a fost deputat în Parlamentul R. Moldova, exercitând funcțiile de președinte al fracțiunii parlamentare a PLDM și cea de vicepreședinte al Comisiei juridice, numiri și imunități.

    A rămas alături de PLDM și în perioada în care fostul lider, Vladimir Filat, a fost arestat și condamnat în dosarul fraudei bancare, iar în 2018 a fost „remunerat” cu funcția de președinte al partidului. În august 2020, nu a mai candidat pentru un nou mandat, cedându-i locul fostului lider, eliberat condiționat din pușcărie în decembrie 2019. 

    Candidatul PLDM la funcția de președinte și-a început activitatea politică în 1990, fiind ales, pentru o perioadă de patru ani, primar al comunei Răzeni, raionul Ialoveni, iar ulterior, înainte de a adera la PLDM, a fost primul președinte al mișcării social-politice „Pentru Neam și Țară”. 

    Două apartamente și o mașină de 5 mii de euro

    Conform informațiilor din declarația de avere și interese depusă la CEC, în perioada 2018-2019, pentru activitatea sa în calitate de deputat, președinte de partid și lector în cadrul Academiei de Administrare Publică, Tudor Deliu a fost remunerat, în total, cu aproximativ 397,1 de mii de lei. Soția acestuia, angajată la Colegiul de Ecologie, a obținut venituri de 445 de mii de lei în aceeași perioadă. Deliu mai declară o pensie de 229,9 de mii de lei pentru anii 2018-2019, o alocație pentru merite deosebite și o indemnizație de veteran de război în valoare totală de 19,5 mii de lei.

    Candidatul PLDM este proprietarul a două apartamente, unul dobândit în 2010 cu o suprafață de 63,5 m.p., iar al doilea, 6 ani mai târziu, cu o suprafață de 31 m.p. Deliu mai are în posesie un garaj de 21 m.p. și conduce un automobil Toyota Avensis, fabricat în 2004 și cumpărat în anul 2012, care ar valora 5 mii de euro. 

    Nr.4: Soția, venituri duble de la o firmă cercetată penal

    Igor Dodon (45 de ani), candidatul susținut de Partidul Socialiștilor din R. Moldova (PSRM) la funcția de președinte a ocupat în ultimele două decenii exclusiv funcții publice. A avansat de la funcția de președinte al „Bursei Universale de Mărfuri a Moldovei” până la cea de președinte de țară, după ce a trecut prin Guvern și Parlament.

    Bugetarul Igor Dodon NU are mașină proprie, iar în ultimii 7 ani familia sa nu a făcut nicio achiziție oficială. Ultima dată când familia Dodon a cumpărat un bun de preț a fost în 2013, când a oficializat, cu ajutorul unui credit, achiziția casei cu trei niveluri din sectorul Buiucani al Capitalei.

    Casa familiei Dodon din sectorul Buiucani, Chișinău

    Conform informațiilor din declarația de avere și interese depusă la Comisia Electorală Centrală, candidatul Igor Dodon a raportat, pentru perioada 2018-2019 venituri salariale din funcția de președinte de aproape două ori mai mici decât cele ale soției, angajată la compania care gestionează o parte din imperiul media afiliat Partidului Socialiștilor.

    Din funcția de președinte, Igor Dodon a avut venituri oficiale de aproape 417 mii de lei, în timp ce Galina Dodon, din cea de director financiar la „Exclusiv Media”, a adus acasă 784 de mii de lei. Compania, înregistrată pe numele consăteanului președintelui, Corneliu Furculiță, este vizată într-un dosar penal deschis pentru finanțarea ilegală a Partidului Socialiștilor încă în 2016, dosar care nu are o finalitate, fiind și acum în gestiunea Procuraturii Anticorupție. 

    Nu a avut finalitate nici procesul penal deschis după ce în spațiul public au apărut imagini video de la discuțiile dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov, în care șeful statului primea o sacoșă neagră în timp ce-i spunea lui Plahotniuc să i-o dea „lui Costea și mâine o să-i dea lui Cornel, pentru că eu mâine la cinci zbor, el lunea trebuie să dea salariile”. Procesul penal a fost clasat „pe motiv că faptele persoanelor vizate în înregistrări nu întrunesc elementele vreunei infracțiuni”, iar în cadrul investigației „nu a fost posibil de stabilit conținutul sacoșei, precum și subiectul care a realizat înregistrarea”.

    Rudele și apropiații președintelui, cu afaceri de milioane

    ZdG a scris în ultimii ani că, chiar dacă Igor Dodon și soția acestuia nu au făcut achiziții importante, membrii familiilor acestora, dar și alte persoane apropiate au trăit pe picior larg. Familia lui Igor Dodon a mers, constant, în vacanțe exotice, iar persoana cea mai apropiată, singurul său frate, Alexandru Dodon s-a lansat, în Rusia, în afaceri imobiliare împreună cu fiul fostului procuror general al Rusiei, iar în R. Moldova a deschis o firmă cu activități în agricultură.

    Inițial, mama fraților Dodon, Galina, profesoară de limbă română în satul Sadova, a cumpărat câteva zeci de hectare de terenuri agricole, iar la începutul acestui an, majoritatea dintre ei au trecut pe numele companiei lui Alexandru Dodon, „Agrofactory” SRL. Tot în Sadova, în ultimii ani, oameni din anturajul președintelui s-au ocupat de restaurarea fostei baze de odihnă din localitate, pompând milioane de lei. 

    În paralel cu ascensiunea președintelui Dodon, simpli membri de partid au lansat mai multe posturi de televiziune (NTV, TNT, Primul în Moldova, Accent TV), iar oameni fără mari venituri din anturajul prezidențial au dezvoltat și au fortificat afaceri și averi de milioane. De fiecare dată însă, Igor Dodon a declarat public că averea sa este doar cea indicată în declarațiile de avere și interese personale. 

    Nr.5: trei partide în cinci ani

    Violeta Ivanov (53 de ani), candidata Partidului „Șor” la prezidențiale, a intrat în politică în urmă cu 13 ani, când a fost numită viceministră, iar ulterior ministră a Ecologiei şi resurselor naturale. În 2009 a ajuns pentru prima dată deputată, pe listele Partidului Comuniștilor, iar în 2015 a părăsit formațiunea, împreună cu alți 13 deputați comuniști, și a aderat la Partidul Democrat. În luna mai, curent, a schimbat din nou formațiunea politică, aderând la Partidul Șor, care a desemnat-o candidată la funcția de președinte.

    Conform declarației de avere și interese personale depusă la CEC, pe parcursul anilor 2018 și 2019, Violeta Ivanov a ridicat de la Parlament 401 mii de lei sub formă de salariu, indemnizații și compensații, echivalentul a aproximativ 16,7 mii de lei lunar. Alte 435 de mii de lei au fost câștigate, în cei doi ani, de soțul Violetei Ivanov – Serghei, din activitatea de la „Balkan Pharmaceuticals” și de la ÎI „Ionel Ivanov”, deținută de soacra Violetei Ivanov, despre care ZdG a scris anterior că gestionează o parcare în capitală.

    Casa „de milioane”, nedeclarată la CEC

    Candidata partidului „Șor” a mai indicat că păstrează în conturi bancare, împreună cu soțul ei, 524 de mii de lei. La capitolul bunuri imobile, Violeta Ivanov indică un apartament de 98 m.p., procurat în 2017, despre care declară că ar valora 445 de mii de lei (aprox. 23 de mii de euro), în timp ce valoarea de piață a unui astfel de imobil este cel puțin dublă. 

    Din declarația depusă la CEC a dispărut însă casa pe care familia Violetei Ivanov și-a ridicat-o în ultimii ani în Chișinău și care se regăsea în declarațiile pentru 2018 și 2019 depuse anterior la Autoritatea Națională de Integritate.

    ZdG a scris în 2016 despre imobilul cu două etaje din sectorul Buiucani al capitalei care, oficial, este înscris și acum pe numele fiicei mai mici a Violetei Ivanov, Margarita, acum în vârstă de 21 de ani. În prezent, imobilul este, practic, finalizat, iar vecinii confirmă că familia candidatei locuiește în el. 

    Casa înregistrată pe numele fiicei Violetei Ivanov

    Nr.6: De la ministerul Educației la PAS, via PLDM

    Maia Sandu (48 de ani), candidata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile prezidențiale, nu a deținut în ultimul an nicio funcție publică. Sandu a fost demisă de la șefia Guvernului pe care l-a condus între iunie și noiembrie 2019, după o moțiune de cenzură înaintată de socialiști și votată împreună cu deputații Partidului Democrat, după ce Guvernul și-a asumat răspunderea pentru un proiect de lege care i-ar fi permis premierului să facă preselecția candidaților pentru funcția de procuror general. Socialiștii și democrații au acuzat-o de faptul că guvernul ar fi încercat să politizeze procuratura.

    Sandu a ocupat funcția de ministră a Educației în anii 2012-2015, regăsindu-se în guvernele conduse de Vladimir Filat, Iurie Leancă şi Chiril Gaburici, toate formate de PLDM, partid cu care a cochetat până în vara anului 2015.

    În iulie 2015, Maia Sandu a fost desemnată de PLDM drept candidată la funcția de prim-ministru, doar că Partidul Liberal şi Partidul Democrat au refuzat să discute candidatura ei, după ce Sandu a venit cu mai multe precondiții pentru a accepta funcția.

    După acest episod, ea nu s-a regăsit nici în Guvernul PLDM, condus de Valeriu Streleţ. În decembrie 2015, Maia Sandu s-a distanțat definitiv de PLDM, anunțând că fondează PAS, alături de mai mulți membri din echipa cu care a lucrat la Ministerul Educației. În 2016, a pierdut alegerile prezidențiale în favoarea lui Igor Dodon.

    Averea Maiei Sandu, neschimbată în ultimii opt ani

    Conform informațiilor din declarația de avere și interese depusă la Comisia Electorală Centrală (CEC), lidera PAS a primit, în cele șase luni cât a fost prim-ministră 111,7 mii de lei. Înainte de asta, în perioada februarie-iulie 2019, Sandu a fost deputată, obținând venituri de aproximativ 50 de mii de lei.

    În 2016, atunci când a candidat pentru prima dată la funcția de președinte de țară, Sandu declara că deținea într-un cont bancar de la o bancă din străinătate 75 de mii de dolari. În 2020, Sandu mai păstrează în acel cont  24,2 mii de dolari. 

    Maia Sandu nu a făcut achiziții importante în ultimii opt ani, conform informațiilor din declarația de avere depusă la CEC. În 2012, ea și-a cumpărat actualul automobil, Toyota Rav 4, fabricat în 2007. Ea declară și deține același apartament în Capitală, de 74,5 m.p., dobândit încă în anul 2003 în urma unui contract de investiții. Candidata PAS la funcția de președinte a declarat și în campania electorală din 2016 că şi-a cumpărat apartamentul din banii câștigați în perioada când activa la oficiul Băncii Mondiale din R. Moldova, iar automobilul – din banii obținuți la Washington, acolo unde a activat în cadrul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, dar și în calitate de consilieră a directorului executiv al Băncii Mondiale.

    Maia Sandu a făcut parte din cele două guverne care au votat pentru acordarea garanțiilor de stat, în valoare de 9,5 și, respectiv, 5 miliarde de lei, pentru cele 3 bănci, Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank, aflate astăzi în proces de lichidare. Doar că la şedinţa de guvern din noiembrie 2014 Maia Sandu nu a participat, fiind degrevată din funcția de ministră din cauza participării sale în campania electorală. Aceasta a votat însă pentru acordarea celui de-al doilea credit de urgență, deși, conform stenogramei făcută publică de premierul Pavel Filip, s-a opus inițial, întrebându-se, printre altele, „de ce eu trebuie să votez această prostie”. Ulterior, a spus că a votat pentru ca deponenții Băncii de Economii să nu rămână fără banii pe care-i păstrau în bancă.

    Nr.7: Colaborare cu patru partide în decurs de cinci ani

    Octavian Țîcu (48 de ani), candidatul Partidul Unității Naționale (PUN) la alegerile prezidențiale, în ultimii doi ani a fost deputat în Parlamentul R. Moldova. Inițial a reprezentat Platforma DA, însă ulterior a părăsit fracțiunea și a rămas deputat independent în cadrul Blocului ACUM. El a ajuns deputat pe listele Blocului ACUM în urma alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, deși a pierdut alegerile în Circumscripția uninominală din orașul de baștină, Ungheni. În decembrie 2019, Țicu a fost ales, cu vot unanim, președinte al PUN, înlocuindu-l pe Anatol Șalaru.

    Țîcu s-a implicat pentru prima dată în viața politică în anul 2013 când, la propunerea Partidului Liberal, a fost timp de trei luni ministru al Tineretului și Sportului.

    La distanță de doi ani, în 2015, s-a alăturat grupului de inițiativă de formare a Partidului Popular European din Moldova, condus de Iurie Leancă. La alegerile locale generale din 14 iunie 2015 a fost ales în funcția de consilier raional în Ungheni din partea Blocului electoral „Platforma Populară Europeană din Moldova — Iurie Leancă”.

    Un milion de lei venituri în doi ani și apartament de 127 m.p.

    În declarația de avere și interese personale depusă la CEC pe 29 septembrie, care cuprinde anii 2018 și 2019, Octavian Țîcu indică venituri din salarii și onorarii de la mai multe instituții, inclusiv din activitate didactică. În total, în cei doi ani, Țîcu a câștigat 994,6 de mii de lei. 

    Familia candidatului Țîcu deține, din 2015, un apartament de 128 m.p. în sectorul centru al capitalei, cu o valoare declarată de 739 de mii de lei. De asemenea, Octavian Țîcu are în proprietate un automobil Ford Focus, produs în 2017, pe care l-a procurat în 2018. Valoare declarată a mașinii este de 214 mii de lei. 

    Octavian Țîcu mai declară trei conturi bancare deschise în R. Moldova, pe care păstrează mai puțin de cinci mii de lei, dar și un cont deschis în România, pe care deține 9700 de euro.

    Nr.8: Activitatea de la primărie i-a adus două dosare penale

    Dorin Chirtoacă (42 de ani), candidatul Mișcării Politice „Unirea” la funcția de președinte a ocupat, în perioada 2007-2017, fotoliul de primar al municipiului Chișinău, iar în ultimul an a fost consilier municipal pe listele Partidului Liberal, formațiune pe care o conduce din decembrie 2018.

    Chirtoacă și-a dat demisia din funcția de primar în februarie 2018, după ce, anterior, în iulie 2017 era suspendat din funcție prin intermediul unei încheieri judecătorești.

    Candidatul la funcția de președinte fusese reținut în luna mai în dosarul parcărilor cu plată, fiind acuzat că, prin intermediul lui Igor Gamrețki, șeful din acea perioadă al Direcției Transport și Căi de Comunicație a Primăriei Chișinău, ar fi favorizat compania „EME PARKLEITSYSTEM GmbH” la câștigarea licitației organizată de autoritățile municipale. 

    Chirtoacă a fost eliberat din penitenciar, iar până în luna noiembrie 2017 a stat în arest la domiciliu. Dosarul acestuia a fost trimis în judecată în luna iulie 2017, iar până astăzi nu are o finalitate, fiind examinat la Judecătoria Chișinău de magistratul Alexandru Negru. La ultima ședință, programată pe 14 septembrie, instanța a respins cererea apărării de a solicita comisii rogatorii în țările unde erau fondatoarele firmei „EME PARKLEITSYSTEM GmbH”.

    „În dosar au fost audiați martorii acuzării. Acum urmează să fie prezentate probele apărării. Deși nouă nu ne este clară acuzarea adusă”, a precizat pentru ZdG Gheorghe Malic, apărătorul candidatului la funcția de președinte.

    A cumpărat un apartament de la o rudă de-a lui Gamrețki, omul din cauza căruia a ajuns după gratii

    Conform informațiilor furnizate de Centrul Național Anticorupție și Procuratura Anticorupție, numele lui Dorin Chirtoacă figurează și într-un alt dosar, deschis tot în 2017, pentru depășirea atribuțiilor de serviciu, după ce a acceptat să despăgubească mai multe persoane care dețineau hotărâri judecătorești privind asigurarea cu spațiu locativ. Procurorii susțin însă că „potrivit hotărârilor instanțelor de judecată, autoritățile municipale erau obligate să acorde persoanelor şi familiilor acestora spațiu locativ cu drept de folosință şi nicidecum să acorde mijloace financiare pentru procurarea spațiului locativ în proprietate privată. Primarul general, încheind 81 de tranzacții de împăcare şi achitând mijloace ale bugetului municipal în valoare totală de 66,7 milioane de lei, a cauzat administrației publice locale un prejudiciu în proporții deosebit de mari”, se arată în dosar. Dosarul nu are însă o finalitate, fiind în continuare la faza de urmărire penală. 

    Declarația de avere și interese depusă de Dorin Chirtoacă la CEC arată că acesta deține, în continuare, același apartament pe care-l declara anterior, de 72 de metri pătrați, procurat în 2015 de la o rudă de-a lui Igor Gamrețki.

    Fostul primar al capitalei deține o casă de locuit cu garaj și anexe în Colonița, pe care le-a primit drept moștenire, dar și aceleași două automobile vechi, un Opel din 1993, în proprietate, și un BMW din 1997, în posesie, din 2012. Din funcțiile de primar al Capitalei, consilier și președinte al PL, Chirtoacă declară venituri de 450 de mii de lei în perioada 2018-2019.

     

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    Veaceslav Platon solicită despăgubiri de 300 de milioane de dolari de la Viorel Morari fostul șef al PA

    Veaceslav Platon solicită despăgubiri de 300.000.000 de dolari de la fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, pentru că acesta ar fi dat curs la o plângere depusă de Vladimir Plahotniuc pe numele…
    Veaceslav Platon solicită despăgubiri de 300 de milioane de dolari de la Viorel Morari fostul șef al PA

    Colectarea separată a deșeurilor a făcut din Șoldănești un oraș mai curat

    De cinci ani, de când au fost instalate platforme de colectare separată a gunoiului, străzile din Șoldănești sunt mai curate, iar locuitorii sunt mai responsabili. O platformă conține patru tomberoane – pentru…
    Colectarea separată a deșeurilor a făcut din Șoldănești un oraș mai curat

    Reacția ministrului Justiției la decizia CSM privind restabilirea celor 5 magistrați din „Spălătoria rusească”: Judecătorii lipsiți de integritate vor fi eliminați din sistem

    Judecătorii lipsiți de integritate vor fi eliminați din sistem, dar prin intermediul unui cadru normativ previzibil și conform celor mai bune practici internaționale. Asta spune ministrul Justiției, Fadei Nagac…
    Reacția ministrului Justiției la decizia CSM privind restabilirea celor 5 magistrați din „Spălătoria rusească”: Judecătorii lipsiți de integritate vor fi eliminați din sistem

    Agenția Națională Transport Auto spune că de alegeri va face controale și monitoriza deplasarea mașinilor cu capacitate mai mare de 8 pasageri

    De ziua alegerilor, Agenția Națională Transport Auto dă asigurări că între orele 7.00 și 21.00 va asigura „procesul de monitorizare și control în trafic a unităților de transport și solicită operatorilor de tra…
    Agenția Națională Transport Auto spune că de alegeri va face controale și monitoriza deplasarea mașinilor cu capacitate mai mare de 8 pasageri

    Trafic suspendat pe o stradă din centrul Capitalei

    Începând de marți, 27 octombrie, ora 22:00 și până miercuri, 28 octombrie, ora 06:00, va fi suspendat traficul rutier pe str. Alexei Mateevici, în perimetrul str. Mitropolit G. Bănulescu – Bodoni și str.
    Trafic suspendat pe o stradă din centrul Capitalei

    Interviu/ Președintele CEC, Dorin Cimil: Scopul primordial este ca scrutinul prezidențial să nu se transforme în unul de răspândire a infecției COVID-19

    Interviu cu președintele Comisiei Electorale Centrale, Dorin Cimil. Scopul primordial al Comisiei Electorale Centrale (CEC) este să asigure un proces electoral sigur din punct de vedere sanitar, astfel încât sc…
    Interviu/ Președintele CEC, Dorin Cimil: Scopul primordial este ca scrutinul prezidențial să nu se transforme în unul de răspândire a infecției COVID-19