REFORMA JUSTIŢIEI: Treizeci şi nouă de dosare penale şi niciun judecător după gratii (II)

Niciun judecător anchetat, judecat şi condamnat în ultimii opt ani de justiţia reformată a R. Moldova nu se află astăzi după gratii. Deşi în această perioadă au fost deschise nu mai puţin de 40 de dosare în care figurează judecători, un singur magistrat a fost condamnat la închisoare cu executare, însă şi acela a reuşit să fugă din sala de judecată fără a fi găsit de poliţie, deşi este anunţat în căutare de aproape trei ani.

Continuare din numărul trecut

În ultimii opt ani, începând cu 2009, procurorul general a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de nu mai puţin de 59 de ori acordul pentru pornirea urmăririi penale în cazul a 64 de judecători. În consecinţă, au fost deschise 39 de dosare penale. Datele se regăsesc într-o informaţie, dar şi în hotărârile publice ale CSM, emise în ultimii opt ani, perioadă în care pro-europenii instalaţi la guvernare au tocat sute de milioane de euro pentru reforma justiţiei.

Citiți și prima parte a acestui articol: REFORMA JUSTIŢIEI: Treizeci şi nouă de dosare penale şi niciun judecător după gratii

Dosare „de rezonanţă” clasate de procurori

Anul 2015 a început cu un dosar penal, pentru pronunţarea cu bună ştiinţă a unei hotărâri contrare legii, deschis pe numele judecătorului Serghei Namaşco. Deşi a fost un dosar mediatizat, în special pentru trecutul controversat al judecătorului acuzat de implicare în atacuri raider, în noiembrie 2015, Namaşco a fost scos de sub urmărire penală, cauza deschisă în privinţa sa fiind clasată. Namaşco plecase din sistemul judecătoresc înainte de deschiderea dosarului, după ce preşedintele Nicolae Timofti respinsese candidatura sa la funcţia de judecător la Judecătoria sect. Centru, Chişinău.

Marina Anton

În martie 2015, după ce Mihai Poalelungi, preşedintele CSJ, anunţa, într-un comunicat de presă, că judecătorii CA Chişinău, Marina Anton, Nina Traciuc, Mihail Ciugureanu, Ion Secrieru şi Iurie Cotruţă, au comis mai multe abateri la examinarea unui dosar, procurorul general, Corneliu Gurin, a solicitat de la CSM acordul de a iniţia urmărirea penală în privinţa celor cinci judecători. CSM şi-a dat acordul, iar peste câteva zile, Anton, la finalul Adunării Generale a Judecătorilor, într-un discurs, aducea acuzaţii la adresa şefilor justiţiei din R. Moldova. Ulterior, spiritele s-au liniştit, iar la început de 2016, dosarul penal a fost clasat, după ce un judecător de instrucţie a anulat ordonanţa de recunoaştere în calitate de bănuit a judecătoarei Marina Anton, iar ceilalţi judecători au fost scoşi de sub urmărire penală pe motiv că s-ar fi constatat că doar Marina Anton era pasibilă de răspundere penală.

La scurt timp, CSM a refuzat iniţierea urmăririi penale, într-un caz similar, pe numele magistraţilor CA Chişinău Domnica Manole, Sergiu Arnăut şi Gheorghe Creţu, bănuiţi şi ei de emiterea unei hotărâri ilegale.

2015: Dosarul magistratului acuzat că a cerut 1000 de euro – fără sentinţă

Miercuri, 8 aprilie 2015, CNA anunţa că un judecător de la Judecătoria Anenii Noi, Veaceslav Panfilii, a fost reţinut în flagrant în momentul primirii ultimei tranşe, de 400 de euro, mită, din 1000 de euro pe care i-ar fi estorcat. Procurorii anunţau că, în acest context, acţiunile magistratului au fost documentate timp de trei luni, perioadă în care judecătorul a pretins şi a primit, în trei tranşe, de la ruda unei părţi implicate într-o cauză civilă, aflate la el în procedură, suma de 1000 de euro în scopul adoptării unei hotărâri favorabile. ZdG a scris atunci că Panfilii, suspendat între timp din funcţie, trăieşte modest, într-un bloc de tip cămin din Chişinău, având pe numele său şi două credite, încă active, iar Alexandru Tuchiluş, persoana care l-a denunţat şi care activa în pază, a refuzat să discute cu noi despre dosar şi despre motivele care l-au determinat să-l denunţe pe judecător. La doi ani de la reţinere, magistratul este judecat într-un dosar penal examinat la Judecătoria Chişinău, fără a avea o sentinţă, următoarea şedinţă fiind programată la finalul lunii mai.

Vasile Negruţă, fost judecător la Judecătoria Orhei, este şi el cercetat penal începând cu anul 2015, fiind învinuit de procurorii anticorupţie de emiterea cu bună ştiinţă a unei hotărâri ilegale. Dosarul a fost trimis în judecată la sfârşit de 2015, fiind examinat, iniţial, la Judecătoria Dubăsari, iar ulterior, după comasarea instanţelor, la Judecătoria Criuleni, fără a avea o sentinţă. Iurie Ţurcan, anchetat anterior în alte dosare, şi Vasile Rusu, de la Judecătoria Străşeni, au fost şi ei urmăriţi penal în 2015 pentru pronunţarea unor hotărâri ilegale. Dosarul lui Ţurcan nu a avut o finalitate după ce acesta a decedat, iar dosarul lui Rusu încă este examinat la Judecătoria Străşeni cu sediul în Criuleni. Pentru o faptă similară, în 2015, a ajuns să fie anchetat şi fostul preşedinte al Judecătoriei Străşeni, Mihail Gavriliţă. Dosarul însă este şi astăzi în gestiunea procurorilor, fără a fi trimis în instanţa de judecată.

Tot în 2015, CSM a refuzat să permită începerea urmăririi penale pe numele judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), Ion Druţă, Valentina Clevadî şi Iulia Sârcu, bănuiţi că ar fi pronunţat o hotărâre ilegală într-un dosar foarte mediatizat, „Aroma-Floris”, în care un avocat urma să primească de la stat 4 milioane de lei.

16 magistraţi reţinuţi dintr-o lovitură. Dosarele, trimise în judecată

2016 a fost marcat de anchetarea şi reţinerea a 16 actuali sau foşti judecători pentru implicarea în spălarea a peste 20 miliarde USD proveniţi din Rusia. La 20 septembrie 2016, procurorul general a solicitat acordul CSM-ului pentru urmărirea penală şi reţinerea judecătorilor Valeriu Gâscă, Igor Vornicescu, Ghenadie Bârnaz, Gheorghe Gorun (Judecătoria sect. Râşcani), Iurie Ţurcan, Aurica Us, Victor Orândaş, Liliana Andriaş (Judecătoria Comercială de Circumscripţie), Serghei Gubenco (CA Comrat), Iurie Hârbu (Teleneşti), Mihai Moraru (Ungheni), Garri Bivol (Chişinău), Ştefan Niţă (CA Chişinău), Gheorghe Marchitan (Căuşeni), Serghei Popovici (Comrat) şi Sergiu Lebediuc (Judecătoria Militară). Judecătorul Victor Orândaş a scăpat de arest, el fiind anunţat în căutare, în timp ce Iurie Ţurcan, magistratul pe numele căruia în ultimii opt ani au fost deschise cele mai multe dosare penale, a decedat în timp ce era reţinut în acest dosar. Dosarele celorlalţi 14 judecători au fost trimise în instanţa de judecată, fiind examinate separat, în mai multe judecătorii din ţară, fără a avea pronunţate sentinţe. Astăzi însă, niciunul din cei 14 magistraţi nu se mai află în izolator.

În februarie 2016 a fost reţinut Valeriu Ghedreuţan, magistrat la Judecătoria Drochia, învinuit pentru corupere pasivă. Dosarul a fost iniţiat în baza plângerii depuse de o cetăţeancă a R. Moldova, stabilită în Italia. Ea a reclamant faptul că, la începutul lunii aprilie 2010, judecătorul i-a acordat consultaţie privată referitoare la căile şi modul de revendicare în instanţă a dreptului la proprietate asupra bunului imobil care era obiectul unui litigiu dintre ea şi concubinul său. În cadrul discuţiei, judecătorul i-a comunicat că o va ajuta să-şi recupereze casa şi va aranja modalităţile prin care dosarul civil să-i fie repartizat lui. Acesta a pretins pentru consultaţie 200 de euro. La scurt timp, judecătorul i-ar fi spus că pentru 6,2 mii de euro va examina cazul şi va adopta o hotărâre în favoarea ei, fapt care s-a produs ulterior, acesta emiţând o hotărâre prin care a dispus recunoaşterea după femeie a dreptului de proprietate asupra a 75,26% din valoarea imobilului. Banii, judecătorul i-ar fi primit prin transfer cu câteva luni înainte. Ulterior, motivând că banii primiţi nu sunt suficienţi, a pretins încă o mie de euro. Valeriu Ghedreuţan a fost eliberat la scurt timp după ce a fost reţinut pentru că şi-ar fi recunoscut vina. Ulterior, dosarul său a fost trimis spre examinare la Judecătoria Soroca, care încă nu a emis o sentinţă, următoarea şedinţă pe dosar fiind programată la începutul lunii mai.

Domnica Manole este urmărită penal pentru pronunţarea unei hotărâri ilegale

Tot anul trecut, CSM a permis procurorului general să iniţieze urmărirea penală şi pe numele judecătoarei CA Chişinău, Domnica Manole, aceasta fiind, la fel ca majoritatea colegilor săi, bănuită de pronunţarea cu bună ştiinţă a unei hotărâri contrare legii. Manole a fost învinuită că a acceptat, ilegal, demersul Platformei „Demnitate şi Adevăr” de a organiza un referendum naţional, după ce, anterior, prima instanţă le-a respins doleanţa. CSJ a anulat hotărârea magistratei Manole ca fiind ilegală. Astăzi, dosarul penal pe numele judecătoarei se află încă în gestiunea procurorilor. Recent, Curtea Constituţională (CC) a decis că art. 307 din Codul Penal, în baza căruia este deschis dosarul, este constituţional. Decizia a fost luată după ce judecătorii de la CSJ au decis, în urma unei sesizări venite din partea avocaţilor Domnicăi Manole, să se adreseze la CC, considerând că acea prevedere îngrădeşte drepturile judecătorilor.

2016: Judecătorul cu dosar penal la şase ani după comiterea faptei – amnistiat

Pe 11 octombrie 2016, la sesizarea procurorului general interimar, Eduard Harunjen, CSM şi-a dat acordul pentru pornirea urmăririi penale în privinţa judecătorului Judecătoriei Rezina, Andrei Balan, şi, totodată, l-a suspendat pe acesta din funcţia de judecător „până la rămânerea definitivă a hotărârii în cauza respectivă”. Cererea procurorului general, către CSM, de a fi permisă pornirea urmăririi penale şi tragerea la răspundere penală a judecătorului Andrei Balan, pentru pronunţarea cu bună ştiinţă a unei încheieri contrare legii, a venit abia la 6 ani după ce, în 2010, judecătorul l-a eliberat, contrar legii, pe „killerul” Vitalie Proca. La 29 decembrie 2016, procurorii au clasat dosarul lui Balan pentru că faptele sale au căzut sub incidenţa legii privind amnistia. Balan a acceptat decizia, iar ulterior, a cerut să-i fie anulată suspendarea din funcţie. CSM i-a acceptat solicitarea, însă a decis demisia magistratului.

Ex-judecătorul Andrei Balan a fost amnistiat, iar dosarul său a fost clasat

În 2016, CSM a refuzat să accepte urmărirea penală a judecătorului Andrian Ciobanu de la Glodeni şi a Olgăi Cojocaru de la Judecătoria Buiucani, ambii fiind bănuiţi de procurori de emiterea unor hotărâri contrare legii (art. 307, Cod Penal). Tot anul trecut, procurorii au primit permisiunea CSM-ului pentru a începe urmărirea penală pe numele judecătoarei Tamara Boubătrân, de la Judecătoria Ialoveni. La scurt timp după ce a fost deschis dosarul penal, judecătoarea a depus cerere de demisie, care a fost acceptată de CSM. Între timp, dosarul se află încă pe masa procurorilor anticorupţie. O soartă similară are şi dosarul pornit pe numele judecătoarei de la Drochia, Nelea Podlisnic, urmărită penal pentru escrocherie în proporţii deosebit de mari şi fals în declaraţii. Dosarul a fost iniţiat după ce un grup de locuitori ai oraşului Drochia au depus o plângere în care reclamau că judecătoarea s-ar face vinovată de mai multe ilegalităţi. Mai exact, în anii 2014—2015, Nelea Podlisnic ar fi dobândit de la reclamanţi sume impunătoare de bani, sub diferite pretexte inventate, prin înşelăciune şi abuz de încredere. În total, magistrata ar fi primit de la victime 65 de mii de euro şi 1,1 milioane de lei, sume pe care le-ar fi utilizat în scopuri personale. În consecinţă, unele dintre victime au fost nevoite să-şi părăsească locurile de muncă şi să plece peste hotarele ţării pentru a câştiga bani.

2017: Dosar penal pe numele judecătorului după un articol din ZdG

Anul 2017 a început cu un dosar penal deschis pe numele judecătorului Dorin Muntean de la Judecătoria Chişinău. Din materialele procurorilor reiese că, pe 9 decembrie 2016, acesta „a respins, în mod ilegal, demersul procurorului de prelungire a arestului preventiv în privinţa unui individ învinuit de deposedarea, prin escrocherie, a unei femei de locuinţă”. Peste câteva zile, CA Chişinău a admis recursul procurorului, a casat încheierea respectivului magistrat şi a dispus prelungirea arestului în privinţa învinuitului, doar că, între timp, acesta a reuşit să părăsească teritoriul R. Moldova, „fiind dispuse investigaţii în vederea identificării locului aflării şi reţinerii lui”, se spune într-un comunicat al PG. La 26 ianuarie 2017, cu câteva zile înainte ca CSM să examineze demersul lui Eduard Harunjen, judecătorul Dorin Muntean a venit cu o explicaţie amplă pe marginea cazului, pe care a adresat-o membrilor CSM, în care a relatat despre mai multe circumstanţe dubioase din dosarul său. Într-un pasaj, judecătorul vorbeşte despre mita pe care ar fi primit-o un procuror de la un avocat, legată de dosarul deschis pe numele său. Muntean a atacat în instanţă decizia CSM de a permite începerea urmăririi penale pe numele său.

Recent, Eduard Harunjen, procurorul general, a primit acordul CSM-ului pentru a-l urmări penal pe judecătorul Serghei Ciobanu, cel despre care ZdG a scris că a dispus revizuirea unei sentinţe pronunţate în urmă cu 16 ani. „Datorită investigaţiilor voastre, ne-am autosesizat. Vă mulţumim pentru această investigaţie, pentru că noi nu am ştiut despre această situaţie”, declară Eduard Harunjen, procurorul general al R. Moldova. În februarie 2017, ZdG a scris că, în septembrie 2016, Serghei Ciobanu, pe atunci judecător la Judecătoria Militară, a revizuit o sentinţă pe numele colonelului Ivan Grosu, emisă cu 16 ani în urmă, şi a hotărât încetarea procesului penal în privinţa acestuia. Cererea în judecată este depusă de procurori militari, colegi cu fiul colonelului cu acelaşi nume, Ivan Grosu, fost procuror militar, actualmente procuror la Procuratura mun. Chişinău. În 2000, Ivan Grosu fusese condamnat, apoi amnistiat, dar obligat să achite 1,17 milioane de lei, pagube stabilite în dosar, banii fiind decontaţi, lunar, din pensia sa. PG a precizat ulterior că magistratul a dispus, în mod eronat, încetarea procesului penal. Revizuirea hotărârii de încetare a procesului penal a avut loc contrar limitelor legale a termenelor de prescripţie a incriminării, care expirase acum 9 ani.

La începutul anului 2017, CSM a respins solicitarea procurorului general de a iniţia urmărirea penală pe numele judecătorului Igor Negreanu de la Judecătoria Orhei, cu sediul la Rezina, bănuit şi el de pronunţarea cu bună ştiinţă a unei hotărâri contrare legii.

Procurorul general şi şeful CSM despre dosarele judecătorilor

Eduard Harunjen, procurorul general al R. Moldova, afirmă că, deşi nu avem judecători condamnaţi definitiv în puşcării, lucrurile în acest domeniu se schimbă, iar judecătorii sunt pregătiţi să-şi judece, corect, colegii de breaslă. „Eu cred că lucrurile se schimbă. Dacă mă întrebaţi de situaţia când eram şef la Procuratura Anticorupţie, atunci era diferit. Atunci, poate era problema pe care o invocaţi”, susţine procurorul general, cel care a fost şi şeful PA în 2013-2015. „Haideţi să pornim de la faptul că, în 2013, am avut doar o singură condamnare la închisoare cu executare a unui funcţionar pentru acte de corupţie. Acum, avem mai multe. Asta s-a reuşit cu perseverenţă şi insistenţă. De fapt, sunt mai multe aspecte care pot fi abordate despre dosarele judecătorilor. În 2013-2014, când se discutau nişte principii, când apăruseră câteva dosare de rezonanţă, cineva spunea că scopul luptei cu corupţia nu este să umplem puşcăriile cu oameni, ci de a-l scoate din circuitul public pe acel funcţionar, ca să fie de învăţătură pentru alţii. Pentru corupţie, pedepsele sunt aspre şi pot fi aplicate doar cu executare. Aici trebuie să facem un mic efort pentru a ajusta legislaţia, or, ce avem azi, după mine, este incorect. Mecanismul nu trebuie să le permită oamenilor să nu vină la ultima şedinţă sau să iasă din sala de judecată, pentru că aşa, majoritatea pleacă. Noi avem problema transnistreană, avem câteva sute de kilometri neverificaţi. Pe acolo, oamenii pleacă nestingheriţi. Lipsesc mecanismele de contracarare a acestui fenomen. Ar trebui să identificăm un mecanism de asigurare a pedepsei”, susţine Eduard Harunjen.

„De obicei, judecătorii sunt investigaţi pentru pronunţarea unei hotărâri ilegale şi mai apoi pentru infracţiuni de corupţie. Pentru hotărâri ilegale se poate de aplicat pedepse non-privative de libertate, şi, după părerea mea, este destul pentru ca justiţia să-şi facă efectul. Pentru acţiunile de corupţie, închisoarea este inevitabilă. Da, nu avem judecători condamnaţi după gratii pentru că sunt un şir de circumstanţe de care se folosesc aceste persoane. Dar, lucrurile se schimbă şi judecătorii pot aplica, inclusiv în privinţa colegilor, pedepse, fără emoţii şi retrăiri. Pentru că este totuşi greu să-ţi condamni un coleg. Dar, cu ajutorul presei, al societăţii civile, lucrurile o să se schimbe. Pentru că o schimbare deja se simte”, zice procurorul general.

Victor Micu, preşedintele CSM, atrage atenţia că unele dosare ce vizează fapte coruptibile ale unor judecători încă nu au o finalitate, făcând referire la dosarul preşedintelui Judecătoriei Glodeni şi la cel al judecătorului de la Teleneşti, ambele aşteptând verdictul final al CSJ. „Nu putem vorbi de o regulă în examinarea dosarelor judecătorilor. Trebuie însă ca judecătorii să înţeleagă că, odată ce au depus jurământul, au drepturi şi obligaţii”. Micu crede că judecătorii sunt pregătiţi să-şi judece colegii, inclusiv să-i condamne, dacă există dovezi în privinţa vinovăţiei lor.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. Римский Валентин/Rimschi Valentin

    Spre regret hotararile vadit ilicite (inclusiv cele nemotivate) a instantelor nationale sunt acoperite juridic de catre judecatorii de la CtEDO si membrii CDO ONU prin decizii nemotivate contrare prevederilor art. 45 p. 1 Conv. EDO:
    Articolul 45. Motivarea hotărîrilor şi deciziilor
    1. Hotărîrile, precum şi deciziile care declară cererile admisibile sau inadmisibile sunt motivate.

  2. Римский Валентин/Rimschi Valentin

    Articolul 307. Pronunţarea unei sentinţe, decizii, încheieri sau hotărîri contrare legii

    Pas cu pas Victor Mosneag se apropie de punctul cel mai vulnerabil si vicios al sistemului judecatoresc: adoptarea deciziilor contrare legii care cad sub incidenta art. 307 CP RM. Anume ele ofera temei juridic pentru a plasa judecatorii cu turma in cusca nr. 307 ci nu averiile lor nejustificate pe care le-au castigat in casino sau le-au primit ca cadouri la cumatrie ( a se vedea in Google: Клетка 307).

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *