De ce sunt demişi procurorii

Procuratura Generală „a scăpat” de procurorii prinşi în flagrant în 2017, prin demiterea acestora din sistem, chiar dacă instanţele de judecată nu au constatat vinovăţia lor prin sentinţe definitive şi irevocabile. Nouă procurori au fost demişi anul trecut pentru abateri disciplinare, constatate de Colegiul de Disciplină şi Etică. Unii dintre ei au revenit în sistem după ce au atacat sancţiunea la Consiliul Superior al Procurorilor sau Curtea Supremă de Justiţie. 

În 2017, 15 procurori au fost pedepsiţi cu avertismente, 12 – au fost mustraţi, iar 9 au fost demişi. Conform raportului Colegiului de Disciplină şi Etică (CDE) de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), „aplicarea sancţiunii disciplinare de eliberare din funcţie a fost dictată de admiterea de către procurorii sus-enumeraţi (sancţionaţi) a unor încălcări grave în activitatea lor, de conduită necorespunzătoare a acestora în calitate de procuror, dar şi pentru lipsă de integritate. Pedeapsa aplicată de Colegiu este proporţională, fiind racordată la gradul prejudiciabil al abaterilor constatate şi cazierul disciplinar al titularului”. ZdG a analizat activitatea procurorilor demişi şi vă prezintă motivele care au cauzat aceste decizii, dar şi acţiunile întreprinse de acuzatorii de stat, după ce au fost determinaţi să plece din sistem.

Demis şi repus în funcţie după ce nu a atacat o sentinţă

Nicolae Mătăsaru a fost demis din funcţie pentru că nu a atacat o sentinţă într-o instanţă ierarhică superioară. Ulterior, CSP a anulat pedeapsa

Nicolae Mătăsaru, care activa în cadrul Secţiei combaterea traficului de fiinţe umane, a fost disponibilizat pe 21 martie 2017, când CDE a constatat că el nu şi-ar fi exercitat corect atribuţiile. Mai exact, Mătăsaru a fost acuzat că nu a atacat într-o instanţă ierarhic superioară sentinţa prin care un cetăţean al Austriei, unul al României şi altul al R. Moldova, judecaţi pentru „îndemnarea şi înlesnirea practicării prostituţiei şi tragerii de foloase de pe urma acestei activităţi” au fost amnistiaţi, „deşi acţiunile inculpaţilor au fost incorect recalificate de instanţa de judecată”.

Procurorul nu a fost de acord cu sancţiunea şi a contestat-o la CSP. Acesta a considerat că pedeapsa i-a fost aplicată eronat, „cu încălcarea principiului proporţionalităţii între sancţiunea aplicată şi gravitatea abaterii disciplinare, fără a se ţine cont de cazierul său disciplinar, conform căruia, în perioada de activitate de peste 14 ani în funcţia de procuror, nu a fost sancţionat disciplinar, ci doar încurajat în serviciu”. La 30 martie 2017, CSP „a luat în considerare cazierul disciplinar al procurorului, lipsa sancţiunilor disciplinare și încurajarea repetată pentru exercitarea exemplară a atribuţiilor de serviciu, precum şi faptul că, spre finele examinării chestiunii, în cadrul şedinţei din 30 martie 2017, Nicolae Mătăsaru şi-a exprimat căinţa pentru faptele admise, a solicitat aplicarea unei sancţiuni mai blânde” şi i-a anulat pedeapsa prin care a fost demis din funcţie. CSP i-a stabilit o nouă sancţiune, „retrogradare din funcție, prin transferul din funcția de procuror de la PG în funcția de procuror într-o procuratură teritorială”.

Demis pentru că ar fi luat mită, dar achitat de instanţa de judecată

Corneliu Gheras a fost demis din funcţie după ce ar fi cerut 20 de mii de lei de la un bărbat vizat într-un dosar penal aflat în gestiunea sa

Corneliu Gheras a fost demis din funcţia de procuror de Edineţ prin hotărârea CDE din 1 decembrie 2017. Colegiul şi-a întemeiat decizia prin faptul că procurorul ar fi înălcat normele etice şi legale, după ce a ajuns să fie urmărit penal pentru că ar fi primit 20 de mii de lei de la un bărbat care figura într-un dosar penal gestionat de acuzatorul de stat. Gheras a fost reţinut în flagrant în martie 2017, după ce a pretins şi a primit de la un cetăţean suma de 20 de mii de lei pentru a adopta o decizie favorabilă într-un dosar penal pe care-l avea în gestiune. Iniţial, în februarie 2017, acesta ar fi primit 10 mii de lei, pe 15 martie – 5 mii de lei, iar pe 21 – alţi 5 mii, moment în care a fost prins în flagrant. Atunci, procurorul a predat benevol banii, iar în cadrul urmăririi penale şi-ar fi recunoscut, parţial, vina. Totuşi, ulterior, în decembrie 2017, instanţa de judecată l-a achitat.

La început de 2018, Gheras a atacat la CSP hotărârea CDE, pe care a considerat-o „unilaterală și imparțială”, solicitând anularea ei ca fiind ilegală şi încetarea procedurii disciplinare. Procurorul susţine că, în privinţa sa, au fost ignorate cerinţele legii, fiindu-i încălcate drepturile. La şedinţa CSP din 19 ianuarie 2017, Gheras nu s-a prezentat, dar a cerut ca subiectul să fie examinat în lipsa sa. Acesta a apreciat că solicitarea de a-l pedepsi este întemeiată doar pe declaraţiile unui cetăţean, care însă nu s-au adeverit în judecată. El şi-a argumentat poziţia prin faptul că, prin sentinţa Judecătoriei Edineţ din 21 decembrie 2017, a fost achitat de învinuirea adusă în dosarul penal, pe motiv că fapta nu întruneşte elementele infracţiunii. CSP, însă, nu i-a acceptat demersul, pe motiv că „procurorul Gheras, prin comportamentul său, a dezvoltat aspecte ce exced cadrul eticii și deontologiei profesionale, deoarece a acceptat mai multe întâlniri și discuții cu învinuitul A.S. în diferite locații din or.Edineț, oferindu-i acestuia consultații cum să evite răspunderea penală și creându-i convingerea că poate adopta o soluție favorabilă în schimbul unei recompense bănești”, iar aceste aspecte „afectează grav imaginea instituției Procuraturii în general și diminuează autoritatea de procuror”. Corneliu Gheras a atacat la CSJ hotărârea CSP. Instanţa supremă va lua o decizie pe 29 martie 2018.

Demis după ce a scos 9 dosare din incinta procuraturii şi nu a răspuns la petiţii

Silvian Mahu, procuror în cadrul Procuraturii Chişinău, oficiul Botanica, a fost demis prin hotărârea CDE din 30 iunie 2017 pentru îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu. Temei pentru iniţierea procedurii disciplinare au servit rezultatele verificării datelor expuse în sesizarea lui Marcel Cimbir, adjunct-interimar al procurorului-şef al Procuraturii Chişinău, şef-interimar al Oficiului Botanica, cu privire la admiterea mai multor încălcări procesuale şi de disciplină de către procuror. Mai exact, Mahu a fost delegat în Procuratura raionului Basarabeasca prin Ordinul Procurorului General din 28 februarie 2017, pentru perioada 1-31 martie 2017. „La plecarea în delegare, procurorul Silvian Mahu nu a transmis cauzele penale, materialele şi petiţiile aflate în procedura de examinare, iar din acest motiv s-a efectuat verificarea biroului de serviciu al acestuia, fiind depistate mai multe cauze penale lăsate în nelucrare, precum şi petiţii cu termenul de examinare expirat”, se precizează în hotărârea CSP, prin care a fost menţinută hotărârea de a-l demite pe Mahu din funcţie. Controlul a stabilit că 9 cauze penale transmise procurorului Mahu pentru adoptarea hotărârilor au fost scoase de acesta din incinta procuraturii. Cauzele au fost prezentate şi returnate procuraturii la sfârşit de martie 2017, cu hotărâri adoptate. Controlul a mai dezvăluit că Silvian Mahu nu ar fi executat o indicaţie a procurorului general, nu a răspuns la mai multe cereri şi petiţii pe care le avea în gestiune şi nu s-a prezentat la mai multe şedinţe de judecată.

CSJ a constatat legalitatea demisiei

În explicaţiile sale, depuse în scris, procurorul Silvian Mahu nu a recunoscut integral acuzaţiile aduse şi a declarat că, „după ce a luat cunoştinţă cu ordinul prin care era delegat la Basarabeasca, având în vedere că avea în gestiune 9 cauze penale…, le-a luat cu sine pentru a le finaliza totalmente, pentru a întocmi rechizitoriile, a le numerota şi coase”. Silvian Mahu a recunoscut că unele cauze penale din gestiunea sa au rămas fără hotărâre, dar că acest lucru s-a întâmplat „din cauza volumului foarte mare de lucru în februarie”.

Consiliul a apreciat critic expli-caţiile scrise ale procurorului Mahu, „care creează incertitudini şi care contravin materialelor cauzelor disciplinare. Urmarea produsă prin comiterea acestor abateri disciplinare constă în lezarea valorilor sociale privitoare la actul de justiţie care presupune, pe lângă organizarea şi funcţionarea organelor judiciare, înfăptuirea corectă a actului de justiţie, precum şi deteriorarea încrederii şi a respectului opiniei publice faţă de funcţia de procuror, cu consecinţa afectării imaginii justiţiei, ca sistem în apărarea ordinii de drept”, se spune în hotărârea CSP din iulie 2017, prin care membrii Consiliului au menţinut decizia CDE. Silvian Mahu nu a fost însă de acord şi a atacat-o la CSJ. Pe 6 martie 2018, completul pentru examinarea contestaţiilor asupra hotărârilor CSM şi CSP i-au respins cererea, astfel că demiterea acestuia a devenit oficială şi irevocabilă.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Continuare în numărul următor


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *