Al doilea judecător condamnat la închisoare cu executare – în libertate

Valeriu Ghedreuțan, judecător în cadrul Judecătoriei Drochia, a devenit, săptămâna trecută, al doilea magistrat condamnat la închisoare reală, după ce a fost reținut pentru corupere pasivă. Acesta se va afla însă, în continuare, în libertate, până când, pe dosar nu se va expune Curtea Supremă de Justiție.

Valeriu Ghedreuțan, magistrat în cadrul Judecătoriei Drochia, a fost condamnat în ianuarie 2018, la 7 ani de închisoare, amendat cu 160 mii de lei şi privat de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice timp de 10 ani. Judecătorul a fost reţinut, dar eliberat la scurt timp, în primăvara anului 2016, urmărirea penală fiind pornită la 15 februarie 2016, în baza plângerii depuse de o petiționară – cetățeancă a R. Moldova, stabilită cu traiul în Italia, care reclama acţiunile coruptibile ale magistratului.

Inițial, judecătorul și-a recunoscut vina și a fost eliberat din arest

Astfel, conform informațiilor din cauza penală, la începutul lunii aprilie 2010, judecătorul Valeriu Ghedreuțan i-a acordat petiționarei o consultație privată referitoare la căile şi modul de revendicare în instanță a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ce constituia obiectul unui litigiu dintre ea şi concubinul său. În cadrul acestei discuții judecătorul i-a comunicat că o va ajuta să-şi recupereze casa şi va aranja modalitatea prin care dosarul civil să-i fie repartizat lui, urmând ca detaliile să le discute ulterior. Tot atunci, acesta a pretins şi a primit de la femeie 200 de euro „pentru consultație”. Peste două zile, în cadrul următoarei întâlniri, magistratul i-a comunicat că pentru suma de 6200 de euro va examina cazul şi va adopta o hotărâre în favoarea declarantei. În aprilie 2014, femeia a transferat, din Italia, pe numele magistratului, suma integrală solicitată, pe care ultimul a ridicat-o şi a primit-o de la o instituție bancară.

Procurorul Victor Muntean discutând cu fosta judecătoare Elena Roibu. Muntean a fost procurorul care a instrumentat și dosarul fostei judecătoare de la Criuleni

Pe 17 noiembrie 2014, în urma examinării litigiului nominalizat, judecătorul a emis hotărârea judecătorească prin care a dispus recunoașterea dreptului de proprietate al femeii asupra a 75,26% din valoarea imobilului, însă nu s-a pronunțat şi asupra sechestrului care era aplicat asupra imobilului în litigiu. În continuare, motivând că banii transmiși anterior nu au fost suficienți pentru soluționarea pozitivă a cazului, acesta a pretins de la femeie încă 1000 de euro. Atunci, aceasta a depus o plângere penală, iar Procuratura Anticorupţie a purces la efectuarea măsurilor speciale de investigație, fiind probată şi înregistrată convorbirea în care judecătorul confirma faptul primirii sumelor estorcate de la femeie în vederea îndeplinirii acțiunilor în exercitarea funcției sale. Iniţial, Valeriu Ghedreuţan şi-a recunoscut vina şi a fost imediat eliberat din arest. În instanța de judecată şi-a schimbat însă depoziţiile şi a respins acuzațiile aduse de procuror.

Cum s-a apărat judecătorul la CA Bălți

La CA Bălți, apărat de avocatul Ion Vâzdoagă, Valeriu Ghedreuțan a continuat să pledeze nevinovat. Acesta a punctat că „niciun euro din cei transmiși lui nu au fost destinați pentru exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, respectiv pentru examinarea cauzei civile, care la acel moment nici nu exista. Toată sumă de bani transmiși erau destinați pentru a încerca să rezolve problema partajării imobilului (casei) în procedură amiabilă”, a precizat magistratul.

Judecătorii au constatat însă că Valeriu Ghedreuțan și-a schimbat depozițiile date inițial. El nu a negat că ar fi primit banii, însă a susținut că i-a transmis fostului concubin al persoanei care l-a denunțat și cu care aceasta se afla în litigiu. „Versiunea părții apărării precum că banii primiţi de către inculpat au fost destinaţi plăţilor pentru Vasiliev V (ex-concubinul denunțătoarei, n.r.). instanţa de apel o consideră ca o metodă de apărare a părţii apărării, pentru a evita răspunderea penală, care a fost înaintată mai târziu, deja în şedinţele judiciare. Colegiul penal apreciază critic declarațiile martorilor apărării, prin care se pretinde precum că inculpatul a achitat șase mii de euro lui Vasiliev V., declaraţii ce urmează a fi respinse. Versiunea apărării se infirmă prin declaraţiile martorului Vasiliev, care neagă că ar fi primit sau i-ar fi propus cineva aceşti bani”, se menționează în decizia motivată a CA Bălți.

„Concluzia privind vinovăţia inculpatului este confirmată pe deplin prin probele expuse supra şi nu poate fi considerat întemeiat argumentul precum că vinovăţia inculpatului este bazată pe presupuneri. Inculpatul Ghedreuţan Valeriu a fost tratat în acelaşi mod ca şi alţi justiţiabili şi a beneficiat de toate drepturile sale”, au constatat judecătorii de la CA Bălți. După ce au audiat denunțătoarea, magistrații au concluzionat că „inculpatul a făcut calcule personal, a apreciat costul casei în litigiu cu 60.000 euro şi a pretins 10 % din această sumă, adică 6200 euro”.

6,4 mii de euro, confiscați în folosul statului, iar banii găsiți la judecător, sub sechestru

Magistrații de la CA Bălți, Angela Revenco, Eduard Răţoi și Ghenadie Liulca au respins apelurile declarate de judecătorul Valeriu Ghedreuțan și de avocatul acestuia și au admis parțial apelul declarat de procurorul Victor Muntean, casând parțial sentința primei instanțe. „Instanţa de fond urma să dispună confiscarea specială a mijloacelor băneşti 6400 de euro, rezultate din infracţiunea de corupere pasivă incriminată inculpatului şi să menţină sechestrul asupra mijloacelor bănești 2600 USD şi 1150 euro, ridicate la 22 martie 2016 în cadrul percheziției la domiciliul lui Valeriu Ghedreuţan, în scopul asigurării executării confiscării şi pedepsei amenzii”, au constatat judecătorii de la CA Bălți.

Astfel, Valeriu Ghedreuțan a rămas condamnat la 7 ani de închisoare, amendat cu 160 mii de lei și privat de dreptul de a ocupa anumite funcții publice pentru o perioadă de 10 ani. Termenul pedepsei urmează a fi calculat din data reţinerii judecătorului, dar după epuizarea tuturor căilor ordinare de atac. În termenul pedepsei urmează să fie inclusă perioada în care Valeriu Ghedreuțan a fost reținut: 22 martie 2016 – 25 martie 2016. Decizia este cu drept de recurs la Curtea Supremă de Justiție în termen de 30 zile de la pronunţare şi este executorie din momentul adoptării.

„Desigur că dlui este în țară. Nu are niciun temei de a se eschiva”

Valeriu Ghedreuţan nu s-a prezentat însă la ultima ședință de la CA Bălți. Avocatul său, Ion Vâzdoagă a precizat că decizia va fi atacată „indiscutabil” la CSJ. „Dl Ghedreuțan este în libertate, pentru că decizia CA prevede că sentința va fi pusă în aplicare după expirarea tuturor căilor de atac, iar CSJ este o cale ordinară de atac. Cred că CSJ nu va examina mai devreme de toamnă. Desigur că dlui este în țară. Nu are niciun temei de a se eschiva. Desigur că suntem nemulțumiți de decizie”, a punctat avocatul lui Valeriu Ghedreuțan.

Valeriu Ghedreuţan este judecător din anul 2000. El a fost suspendat din funcţie de către Consiliul Superior al Magistraturii în aprilie 2016 până la rămânerea definitivă a sentinței în cauza penală deschisă pe numele său. Anterior, la opt ani de închisoare cu executare a fost condamnată o altă judecătoare, Elena Roibu de la Judecătoria Criuleni. Aceasta însă a plecat din țară înainte de pronunțarea sentinței și nu a fost găsită nici până astăzi, deși, de atunci, au trecut aproape cinci ani. În ultimii ani, o parte dintre judecătorii reținuți în flagrant pentru corupere pasivă au fost achitați, iar dosarele altor magistrați încă se află pe rolul instanțelor de judecată.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *