„Ei trebuie să îşi îndeplinească munca fără a fi omorâţi”

La un an după ce apărătoarea drepturilor omului Natalia Estemirova a fost ucisă, Amnesty International se adresează autorităţilor ruse cu solicitarea de a înceta urmărirea şi intimidarea colegilor acesteia, şi de a atragere la răspundere penală persoanele ce se fac vinovate de moartea ei, în cadrul unui proces deschis şi echitabil ce corespunde tuturor procedurilor şi normelor, arată un comunicat Amnesty International.„Asasinarea Nataliei Estemirova vorbeşte despre marele pericol în care se află apărătorii drepturilor omului, exercitându-şi activităţile legitime în Federaţia Rusă” – a declarat Nicola Duckworth, Directorul Programului regional Amnesty International pentru Europa şi Asia Centrală – „Ei trebuie să fie capabili să-şi îndeplinească lucrul lor atât de important, fără a se teme de represalii şi fără a se confrunta cu hărţuire”.

La 15 iulie 2009, Natalia Estemirova de la Centrul Pentru Drepturile Omului „Memorial” din Rusia a fost răpită în apropierea domiciliului din oraşul Groznâi, Republica Cecenă, apoi a fost ucisă. Corpul neînsufleţit al acesteia a fost descoperit cu plăgi prin împuşcare peste o săptămână în apropierea unei autostrăzi din Inguşetia vecină.

Preşedintele rus Dmitrii Medvedev a condamnat omorul şi a cerut o investigare la cel mai înalt nivel. În declaraţia sa el a subliniat legătura dintre asasinarea Nataliei Estemirova şi activitatea ei profesională. Activista şi-a asumat riscuri mari făcând publice rezultatele investigaţiilor celor mai grave încălcări ale drepturilor omului din Cecenia.

În ianuarie 2010, primul-ministru al Federaţiei Ruse Vladimir Putin a cerut autorităţilor locale să asigure condiţiile necesare pentru activitatea organizaţiilor de apărare a drepturilor omului în Caucazul de Nord.

„Pe lângă declaraţiile oficiale, autorităţile trebuie să întreprindă măsuri reale pentru ca investigarea omorului Nataliei Estemirova să fie efectivă, imparţială, rapidă şi ca ancheta să poată stabili cu certitudine absolută circumstanţele reale,” – a declarat Nicola Duckworth.

„Orice alt rezultat ar fi un motiv de îngrijorare, prin faptul că autorităţile nu au voinţa politică pentru a stabili identitatea autorilor şi a-i aduce în faţa justiţiei.”

Asemeni Nataliei Estemirova, colegii ei de la centrul pentru drepturile omului „Memorial” şi alţi activişti care lucrează în Caucazul de Nord, acordă un suport esenţial – ajutor juridic şi umanitar oamenilor, drepturi le cărora au fost încălcate.

Însă reprezentanţii autorităţilor Republicii Cecene continuă să exercite presiuni asupra o­nG-urilor din domeniul drepturilor omului din regiune şi critică activitatea acestora.

La 3 iulie 2010 Preşedintele cecen Ramzan Kadârov, care în timpul unui interviu din august 2009 a numit-o pe Natalia Estemirova „om fără o­noare şi conştiinţă”, , conform surselor, a acuzat membrii „Memorial” de trădare pentru că ar fi lucrat doar în interesele organizaţiilor vestice care îi finanţează.

Asasinarea Nataliei Estemirova a devenit un alt caz dintr-o serie de crime similare: în ianuarie 2009 la Moscova au fost ucişi apărătorul drepturilor omului Stanislav Markelov şi ziarista Anastasia Baburova , iar în octombrie 2006 – jurnalista Anna Politkovskaia.

În Cecenia, la doar patru săptămâni după omorul Nataliei Estemirova, activista Zarema Sadulayeva şi soţul ei Alik (Umar) Dzhabrailov au fost ucişi.

„Toţi aceşti activişti vorbeau din numele oamenilor, drepturile cărora au fost încălcate. Lucrul lor continuă să fie esenţial,” a spus Nicola Duckworth.

„Preşedintele Medvedev şi primul-ministru Putin trebuie să acorde o atenţie deosebită anchetei cazului asasinării Nataliei Estemirova şi colegilor acesteia. Aceasta va transmite un mesaj clar – atacurile asupra apărătorilor drepturilor omului nu vor rămâne nepedepsite”.