Testamentele discordiei
La 8 decembrie 2008, Judecătoria Briceni a luat o hotărâre pe marginea dosarului nr. 2/185, în care cetăţeanul Alexei Josan are statut de pârât. După cum spune el, dar şi martorii, a avut în grija sa doi bătrâni. Deşi deţinea certificate de moştenitor şi testamentele lui Ivan Ţântariuc şi al Olgăi Ţântariuc, acestea au fost declarate nule.
Potrivit lui Alexei Josan, el şi soţia sa, de mai mult timp, aveau grijă de aceşti bătrâni. Nu doar ei, ci şi feciorul acestora s-a implicat în soluţionarea problemelor celor doi bătrâni. El a angajat două femei, care să le pregătească dejunul, să facă curat şi să spele rufele, zilnic, de la 12.00 până la 15.00, cu excepţia duminicilor. Pentru aceste servicii, Victor Ţântariuc achita în fiecare lună câte 300 de lei. Cea de-a doua femeie avea grijă de bătrâni pe parcursul nopţii. Pe parcursul zilei, aceştia erau îngrijiţi de familia Josan. Potrivit lui Alexei Josan, rostul înţelegerii sale cu Victor Ţântariuc era proprietatea pe care o mai aveau bătrânii, adică scrierea testamentelor pe numele său.
Ţântariuc-fiul, la rândul său, spune: „El este văr de-al doilea cu mine, dar e un om care nu a făcut nimic şi acuma pretinde…” „Singurul ajutor pe care îl aveau părinţii mei de la el era că lua în arenda pământul şi le mai aducea o caldare cu apă uneori”.
Cererea de chemare în judecată a fost scrisă de Victor Ţântariuc, fiul celor doi, pe motiv că testamentele părinţilor săi, scrise în favoarea lui Josan, nu corespund voinţei lor şi nu au fost semnate de ei. Curios lucru, însă, că pe cerere lipseşte data la care a fost scrisă. O cerere care nu este datată poate fi declarată nulă.
În timpul procesului civil, pârâtul nu a fost reprezentat de nimeni, refuzând iniţial reprezentarea. „Secretarul şedinţei mi-a dat sa semnez că refuz un avocat”, spune acesta. În procesul civil nu există avocat ca atare, e doar un reprezentant. Mai târziu, la a patra şedinţă, înţelegând că nu se mai descurcă, Josan s-a adresat judecătorului, solicitând să fie reprezentat. „M-am adresat la judecător, spunându-i că doresc să-mi angajez un avocat. El mi-a răspuns: „Mata ai semnat că nu ai nevoie de avocat”.
În procesul civil, reprezentarea se face în baza procurii. La orice şedinţă se poate prezenta o persoană, alta decât pârâtul, şi, depunând procura pentru a fi cusută la dosar, să îi apere interesele acestuia. Pentru reprezentare nu există interdicţii sau cerinţe, cum ar fi studiile, bunăoară. Oricine poate fi reprezentat de oricine.
Testamentele au fost declarate nule în urma expertizei grafologice, care a concluzionat că semnăturile „nu sunt executate de Ţântariuc Olga, dar de o altă persoană”, iar în ce priveşte semnăturile lui Ţântariuc Ivan: „nu sunt executate, PROBABIL, de Ţântariuc Ivan, dar de o altă persoană”. Din hotărârea Judecătoriei Briceni nu e clar: probabil da, probabil nu sau probabil ce? De asemena, nu este clar care semnătură a fost pusă la dispoziţia experţilor pentru comparaţie, ştiindu-se că bătrâna nu mai semna pentru pensie de ani buni şi, în plus, conform martorilor, era şi agramată. Cererea pârâtului de a-l chema în judecată pe notar a fost respinsă. După spusele lui Alexei Josan, judecătorul a motivat refuzul prin faptul că notarul nu mai putea comunica nimic nou.
Fiind solicitată la telefon, notara Valentina Strâmbu a confirmat că anume Olga Țântariuc şi Ivan, soţul acesteia, au semnat testamentele cu mâna lor, după ce acestea le-au fost citite. Întrebată de ce nu a fost chemată ca martor în proces, notara a declarat că nu cunoaşte motivul.
Fiul celor doi, Victor Ţântariuc, a declarat că, de îndată ce i s-au prezentat testamentele, el a avut mari dubii cu privire la autenticitatea lor, din această cauză le-a şi contestat în judecată. De asemenea, el a infirmat spusele lui Alexei Josan că ar fi fost prezent la semnarea testamentelor de către părinţii săi. Notara a refuzat să comenteze aceste detalii.
Când Alexei Josan, după cum spune el, a cerut o contraexpertiză, judecătorul a refuzat, invocând faptul că deja există una. Neavând la dispoziţie nici un act de încheiere prin care judecătorul ar motiva refuzul contraexpertizei, bănuiesc că acest lucru a fost făcut doar verbal, fără a fi trecut în stenogramă.
Întrebat despre proces, judecătorul Mihail Dolghieri ne-a comunicat la telefon că nu mai ţine minte cazul şi că totul este la discreţia Judecătoriei Briceni. „Dacă ceva nu îi convine (pârâtului), există instanţe ierarhic superioare.”
În cazul în care toate acestea au avut loc într-adevăr, aşa cum scrie Alexei Josan, atunci i-au fost încălcate drepturile esenţiale, iar judecătorul a încălcat procedura. Adică, omul a fost pur şi simplu minţit tocmai de acei care trebuia să îi asigure drepturile. Indiferent de comportamentul lui cu bătrânii şi de corectitudinea hotărârii, într-un proces părţile trebuie să se bucure de un tratament egal din partea judecătorului, consideră experţii în drept.
După ce a primit decizia irevocabilă a Curţii Supreme de Justiţie, Alexei Josan este hotărât să se adreseze la CEDO, iar dacă va putea demonstra la Strasbourg că i-a fost refuzată reprezentarea, iar contraexpertiza a fost respinsă fără un act de încheiere, există probabilitatea ca R. Moldova să mai piardă un caz, doar din cauza încălcărilor de procedură.
Eduard Butnaru
