Țara fără „Orizont”: constatări la un an de la „expulzare”

La un an de la „expulzarea” a șapte profesori și angajați ai rețelei de licee private „Orizont”, nici o autoritate din R. Moldova nu poate spune cine se face vinovat de încălcarea drepturilor cetățenilor turci și, respectiv, de condamnarea statului la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO). În timp ce autoritățile abia au deschis o anchetă penală și au pus sub acuzare primele două persoane, familiile profesorilor turci își pierd tot mai mult speranța că își vor revedea cândva apropiații.

În dimineața zilei de 6 septembrie 2018, șapte angajați ai rețelei de licee „Orizont” au fost reținuți în timp ce ieșeau din casă pentru a merge la serviciu și transportați la Aeroportul Internațional Chișinău, acolo unde îi aștepta un avion, plătit de Serviciul de Informații și Securitate (SIS), pentru a-i duce în țara lor de origine, Turcia. 

Fără ca rudele să fie informate sau să aibă posibilitatea de a contacta avocați și în pofida faptului că cinci dintre profesori au cerut azil politic în R. Moldova pe motiv că în Turcia sănătatea și viața lor ar fi putut fi puse în pericol, cele șapte persoane au fost fost duse la Istanbul. Analiza traseului navei aeriene, închiriate de SIS prin intermediul „Air Moldova” cu peste 340 de mii de lei, denotă că avionul a aterizat pe un fost aeroport militar din apropiere de Istanbul.

„Expulzare”, „extrădare” sau „escortare”

Din acel moment, obținerea informațiilor despre locul aflării profesorilor turci, starea de sănătate și învinuirile care le-au fost aduse de autoritățile de la Ankara a devenit o problemă pentru familii și avocați.

SIS declara atunci că cei șapte cetățeni turci ar avea legături cu o grupare islamistă, condusă de clericul Fethullah Gülen, aflat de mai mulți ani în auto-exil în SUA, din cauza relației sale tensionate cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, grupare „despre care există indicii că desfășoară acțiuni ilegale în mai multe țări”.

La acel moment, la fel ca și în prezent, nicio autoritate nu și-a asumat responsabilitatea pentru procedura de îndepărtare de pe teritoriul R. Moldova a celor șapte cetățeni turci și nici nu a putut explica ce pericol prezentau aceștia.

SIS anunța că toate acțiunile sale au fost efectuate în baza deciziilor Biroului Migrație și Azil (BMA) prin care persoanele respective erau declarate „indezirabile”. Ulterior, s-a stabilit că deciziile respective, care presupuneau „îndepărtarea sub escortă” a persoanelor până la hotar sau până la destinație,  au fost adoptate de BMA cu o zi mai devreme, pe 5 septembrie 2019. Scrisorile de înștiințare a profesorilor turci despre deciziile luate în privința lor, BMA le-a expediat abia la 6 septembrie, în ziua în care persoanele erau deja transportate cu o cursă privată în Turcia. Mai mult, scrisorile au ajuns la domiciliile din Moldova ale profesorilor cu câteva zile mai târziu.

Doi dintre cei șapte angajați ai Liceului „Orizont”, trimiși forțat în Turcia, erau profesori, iar ceilalți cinci dețineau funcții administrative în cadrul instituției de învățământ. Majoritatea dintre aceștia au familii în R. Moldova și copii care dețin cetățenia R. Moldova, iar o parte dintre ei locuiau aici de peste 20 de ani.

Prin operațiunea BMA și SIS din 6 septembrie 2018, calificată de ONG-urile care apără drepturile omului drept „expulzare camuflată”, au fost trimiși în Turcia: Riza Doğan, directorul filialei Durlești, Yasin Ozdil, responsabil de relațiile cu publicul în cadrul rețelei de licee, Hasan Karacaoglu, director adjunct, Müjdat Çelebi,  director financiar al companiei care gestiona liceele „Orizont” din R. Moldova, Feridun Tufekci, directorul filialei din Ceadîr-Lunga, Sertif Ayri, profesor de limba turcă la filiala din Bălți a Liceului „Orizont”, și Huseyin Bayraktar, profesor de limbă turcă.

Legalitate sub semnul întrebării

Conducerea SIS și BMA de atunci a evitat să facă explicații publice, în schimb șefia Parlamentului, reprezentantă atunci de democratul Andrian Candu, a organizat audieri la subiect. 

„Din cele raportate de SIS, a fost respectată întocmai legislația legată de regimul de ședere a străinilor, de la momentul în care s-a cerut azi, s-a respins cererea de azil, momentul în care au fost declarate persoanele indezirabile și procedurile care au urmat legate de expulzarea acestor persoane. Cred că nu este ultima ședință la acest subiect. Urmează a fi audiate informațiile de la BMA, MAI, inclusiv Procuratura Generale, pentru că toate acțiunile SIS au fost efectuate sub supravegherea unor procurori, deoarece vorbim despre dosare penale”, declara la 8 septembrie 2018 Andrian Candu în funcția de președinte al Parlamentului, după organizarea audierilor.

Declarațiile democratului, privind legalitatea și corectitudinea acțiunilor SIS, au fost infirmate ulterior însă de CtEDO, acolo unde s-au adresat, prin intermediul avocaților, cinci angajați ai Liceului „Orizont”, cărora BMA le-a fost refuzat acordarea azilului politic. Totodată, de la acel moment, fosta guvernare nu a mai făcut declarații la subiect și nici nu a comunicat despre finalizarea verificărilor anunțate.

Foto: Facebook/Liceul Teoretic Orizont

CtEDO condamnă R. Moldova

Pe 11 iunie 2019, CtEDO a emis o hotărâre prin care a declarat că R. Moldova a încălcat dreptul la libertate și siguranță şi dreptul la respectarea vieții private și de familie a cinci cetățeni turci care s-au adresat în instanța europeană. 

„În acest caz, se pare că autoritățile R. Moldova nu numai că nu au acordat reclamanților posibilitatea de a alege țara în care să fie expulzați, dar deliberat, i-au transferat către autoritățile din Turcia. Materialele din dosar mai arată că operațiunea comună a serviciilor moldovenești și turcești a fost pregătită înainte de 6 septembrie 2018. Faptul că reclamanții au fost transportați în Turcia într-un avion special, este unul dintre elementele care susțin acest punct de vedere. Totodată, faptele indică că operațiunea a fost concepută și organizată astfel încât reclamanții să fie luați prin surprindere și să nu aibă posibilitatea de a se apăra”, menționează judecătorii de la CtEDO în hotărârea prin care obligă R. Moldova să achite câte 25 de mii de euro pentru cinci cetățenii turci, ale căror drepturi au fost încălcate. 

Curtea a mai notat că legislația moldovenească reglementează expulzarea şi extrădarea. Cu toate acestea, reclamanții au fost înlăturați printr-un transfer ilegal care a omis toate garanțiile legale naționale şi internaționale.

Potrivit avocatului cetățe-nilor turci, Nicolae Frumosu, în fața instanței europene agentul guvernamental, adică statul R. Moldova, nu a prezentat vreo probă că reclamanții constituie sau au constituit un pericol pentru securitatea și ordinea publică.

Guvernare nouă, același secret de stat

La scurt timp, după ce noua majoritate parlamentară ACUM-PSRM a trecut SIS-ul în subordinea președintelui țării și a numit la șefia instituției un nou director, pe Alexandr Esaulenco, guvernarea a cerut un raport privind procesul de „expulzare” a profesorilor turci.

Un asemenea raport, semnat de Esaulenco, a ajuns pe masa Comisiei parlamentare securitate națională, apărare şi ordine publică pe 5 iulie. Informațiile însă nu au fost făcute publice, invocându-se secretul de stat. Ulterior, Comisia a organizat audieri pe acest caz, iar la raport au fost chemați Vasile Botnari, șef al SIS în septembrie 2018, Alexandru Baltaga, fost director adjunct al SIS, și Olga Poalelungi, șefa BMA. După audieri, Chiril Moțpan, deputat din partea Blocului ACUM și președintele al Comisiei securitate națională, apărare şi ordine publică, a declarat că nu au fost încă stabilite toate circumstanțele, în schimb, întrebat despre rolul lui Igor Dodon, a precizat că acesta nu ar avea nicio atribuție, deoarece numele șefului statului nu a figurat nici în raport, nici în cadrul declarațiilor făcute de conducerea SIS și BMA.

Se întâmplă în timp ce, acum un an, unul dintre liderii Blocului ACUM, Maia Sandu, declara că în spatele expulzării ar fi stat Igor Dodon.

„Este inadmisibil că statul R. Moldova a decis, în schimbul banilor pentru reconstrucția clădirii președintelui, să calce în picioare drepturile omului și libertatea individuală. Este încă o dovadă a colapsului statului de drept în R. Moldova și a regimului autoritar, anti-european creat de Plahotniuc și Dodon”, declara Maia Sandu.

Pe 2 august, Procuratura Generală a anunțat că a deschis un dosar penal pe faptul excesului de putere și depășirii atribuțiilor de serviciu, comis de angajații BMA și SIS, iar pe 6 septembrie 2019, instituția a anunțat despre reținerea lui Alexandru Baltaga, fostul director adjunct al SIS, și punerea sub acuzații penale a Olgăi Poalelungi, șefa BMA. Luni, 9 septembrie, Baltaga a fost plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile, iar Poalelungi a fost suspendată din funcție de ministrul de Interne.

„Liniște sufletească poți doar la Dumnezeu să găsești”

Ultimul an a însemnat pentru familia lui Fericit Tufekci, directorul filialei din Ceadîr-Lunga a Liceului „Orizont”, durere, neputință și doar o singură speranță, în Dumnezeu.

Soția acestuia, Galina, este cetățeană a R. Moldova, acesta fiind unul dintre motivele pentru care nu a plecat, asemeni familiilor altor cinci profesori „expulzați” la 6 septembrie 2018, la rude, în diferite țări, din frică pentru siguranța copiilor.

Timp de un an, povestește Galina Tufekci, soțului său i-au schimbat de câteva ori învinuirea, doar că până în prezent nu a fost pus oficial sub acuzații. Acesta este deținut într-un penitenciar de tip închis, chiar dacă are probleme de sănătate. De la un timp, familia are posibilitatea de a vorbi cu Feridun Tufekci o dată pe săptămână, în zi de vineri, pentru câte zece minute.

„Au avut loc abia șase sau șapte ședințe de judecată. De fiecare dată, ședințele sunt amânate și sunt înaintate noi și noi acuzații. Ultima ședință a avut loc pe 9 august, iar următoarea este fixată pentru 8 octombrie. Situația e la fel ca în Moldova, pentru că ședințele în litigiu privind contestarea deciziei de declarare a persoanei drept indezirabilă se tot amână. Nici nu știm când e următoarea ședință. Putem pune semnul egalității între aceste țări”, consideră Galina Tufekci.

„Nu au fost emise acuzații în formă scrisă, dar verbal este acuzat de faptul că la 6 septembrie ar fi pregătit un act terorist. Când am solicitat prezentarea acuzațiilor în formă scrisă, au fost înaintate cu totul alte învinuiri, că ar sta în spatele unei grupări teroriste, iar mai apoi că stă în spatele mass-mediei care promovează terorismul”, povestește soția fostului director al Liceului „Orizont” din Ceadîr-Lunga, care mai precizează că în dosar nu există probe și că decizia CtEDO nu are nicio însemnătate pentru autoritățile din Turcia.

Cel mai greu este pentru fiul nostru de 12 ani, spune Galina Tufekci, deoarece acesta nu înțelege motivele pentru care tatăl său nu este alături. Respectiv, a fost nevoie de tratament pentru a normalizat starea lui emoțională.

„În toate lucrurile, toate mărunțișurile, copilul îl caută pe tata. Pur și simplu, statul mi-a traumat emoțional copii pentru toată viața. Cei doi copii, majori deja, înțeleg totul. Ei încearcă să nu vorbească la această temă, deoarece le este dureros”, spune Galina Tufekci, care susține că în Moldova a mai rămas doar o singură familie, iar restul au plecat la rude în România, Olanda sau Canada. 

„Despre ce fel de familii poate fi vorba când șapte familii au fost distruse? Sunt 14 copii minori. Mai există și copii care au atins majoratul. Este atât de îngrozitor. Dacă cineva măcar pentru o secundă s-ar fi aflat în situația noastră, poate că i s-ar fi trezit măcar unele sentimente. Am suferit atâta. Nu pot să înțeleg cum cei mai onești oameni pe care i-am știut să ajungă într-o asemenea situație îndreaptă. Poți, pur și simplu, să mori de la atâta nedreptate față de familiile noastre. Liniște sufletească poți doar la Dumnezeu să găsești în această situație”, conchide Galina Tufekci.

Avocat: anchetă-efect al schimbării guvernării

Nicolae Frumosu, unul dintre avocații care au reprezentat la CtEDO interesele cetățenilor turci și care în prezent reprezintă interesele acestora în litigiile din instanțele naționale, spune că nu cunoaște informații actualizate despre procesele de judecată din Turcia.

Referitor la dosarele din R. Moldova, acesta însă precizează că pe rol mai sunt patru dosare. Trei dintre acestea se referă la contestarea deciziilor prin care BMA a refuzat acordarea statutului de refugiat pentru Tufekci, Celebi și Riza Dogan. Al patrulea dosar vizează contestarea deciziei privind declararea drept persoană indezirabilă și îndepărtarea sub escortă a lui Huseyin Bayraktar.

„Mai sunt doar patru dosare pe rol. Celelalte cereri au fost respinse deja de mult timp pe motive procedurale, în majoritatea cazurilor pentru că nu am avut împuterniciri directe de la cetățenii turci, altfel spus, nu au semnat ei mandatele avocaților. Au fost respinse și contestațiile. Soluțiile privind respingerea cererilor sunt irevocabile la nivel național. În cadrul acestor patru dosare suntem la etapa pregătirii pentru dezbaterile judiciare, chiar dacă avem deja un an. Avem anumite dificultăți în administrarea tuturor probelor. Probleme care ne interesează pe noi sunt cu parafa secret de stat. Se referă la avizele Serviciului de Informații și Securitate, care sunt documente secretizate. Avocații nu au acces, deocamdată, la secretul de stat. Încercăm să obținem accesul, dar, mai întâi, avem nevoie ca instanțele naționale să admită, de principiu, administrarea probelor respective. Din momentul în care instanța va accepta probele va începe o procedură anevoioasă de acordare a accesului la secretul de stat pentru avocați, ca să putem administra eficient probele date în dosar, să nu fie administrate doar de către judecător, reprezentantul SIS și reprezentantul BMA”, a explicat pentru ZdG avocatul Nicolae Frumosu.

Solicitat să comenteze acțiunile autorităților după ce R. Moldova a fost condamnată la CtEDO, avocatul susține că anchetele în acest caz ar fi generate de schimbarea puterii în stat, deoarece nu există stipulată vreo obligație la nivel național pentru ca organele de drept să se autosesizeze.

„Nu cred neapărat că deschiderea anchetelor interne și a dosarelor penale vin drept efect a hotărârii CtEDO, mai degrabă, ca efect a schimbării guvernării”, opinează Nicolae Frumoși, care mai precizează că în cazul în care anchetă penală vă fi dusă la bun sfârșit și vor exista persoane condamnate pentru depășirea atribuțiilor de serviciu, atunci va exista temei pentru revizuirea cererilor depuse în interesele cetățenilor turci privind contestarea deciziilor prin care le-a fost refuzată acordarea statutului de refugiat și prin care au fost declarați indezirabil.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *