Şcoala – un drept ignorat

O fetiţă de 12 ani nu frecventează şcoala. Motivele invocate de ea şi de familie sunt diverse. Acest caz, însă, nu este unul singular, în special în comunităţile  rrome. Autorităţile responsabile susţin că aceşti copii trebuie neapărat să fie şcolarizaţi, dar că, în acelaşi timp, sunt neputincioase în faţa refuzurilor, deoarece nu există mecanisme care ar da rezultate. Părinţii se pot alege doar cu o amendă simbolică, deşi autorităţile recunosc că aceştia sunt pedepsiţi foarte rar.

Reghina Bocanu are 12 ani. Este de origine rromă şi locuieşte în Chişinău. Până nu demult învăţa la Şcoala Nr. 7 din capitală, fiind în clasa a 6-a. Începând cu luna octombrie, însă, a refuzat să mai meargă la şcoală. Mama sa are mai multe variante. Deşi administraţiei şcolii i-a spus că fata vrea să se mărite şi că după Anul Nou vor pleca la Odesa, unde îşi va continua studiile, nouă ne-a spus că este foarte bolnavă, şi pentru că necesită supraveghere permanentă, fata stă cu ea acasă. După mai multe discuţii, copila ne-a povestit că îi era destul de greu la şcoală şi că nu prea se descurca, pentru că a mers la ore în clasa întâia, după care a lipsit din ţară mai mulţi ani, iar când s-a întors, a mers direct în clasa a patra.

Multe soluţii, zero rezultate

Nicolae Nicov, directorul Şcolii Nr. 7, ne-a spus că Reghina învăţa „aşa şi aşa” până la decizia de a abandona şcoala. Totuşi, cu ceilalţi colegi se înţelegea bine. „Când revenea la ore, colegii se bucurau şi îi scandau numele. La ore venea rar, de multe ori plecam după ea.” Rita, mama Reghinei, i-a spus directorului că vor pleca cu traiul la Odesa şi că fetiţa se va mărita.

Tot de la director am aflat că acesta a încercat să discute cu mama, dar şi cu fetiţa pentru a le face să se răzgândească. „Am vorbit cu ambele. Reghina nu vrea şi gata”, este concluzia directorului. El crede că singurul lucru care se poate face pentru fetiţă este învăţământul individual, atunci când profesorul merge acasă la elev. „I-am propus mamei şi altceva. Să vină fetiţa la şcoală, iar profesorii să stea cu ea după lecţii şi s-o ajute când va avea probleme. Deşi la început au acceptat, mai apoi s-au răzgândit. N-o mai înţeleg pe mamă”, continuă Nicov.

„Doar serviciile educaţionale integrate şi de alternativă ar constitui soluţia, pentru că, în astfel de situaţii, copilul nu poate merge într-o clasă corespunzător cunoştinţelor sale pentru că este diferenţă de vârstă, care se simte în orice, dar nici într-o clasă cu elevi de seama lui nu poate merge, pentru că nu face faţă cerinţelor”, a declarat Agnesa Eftodi, şef al Direcţiei Educaţie preşcolară şi învăţământ general de la Ministerul Educaţiei (ME).

Directorul Şcolii Nr. 7 nu-şi aminteşte cazuri când un elev nu şi-a terminat studiile obligatorii. „În şcoala noastră nu am avut asemenea cazuri. Mai avem o fetiţă rromă, însă ea frecventează normal. Ba chiar am avut un ţigan, primul caz în viaţa mea de 40 de ani, care a terminat la noi 11 clase. E drept că examenul la rusă l-a susţinut de vreo 3 ori, dar… a reuşit. Apoi a mers la institut”, a încheiat pe un ton optimist Nicolae Nicov.

Dans în detrimentul şcolii

Am mers acasă la familia Bocanu. Deşi trăiesc într-o casă pe pământ, comună, ograda este spaţioasă şi bine îngrijită. O gospodărie care nu-şi permit s-o aibă toţi. Şi responsabilul din cadrul Centrului pentru Protecţia Drepturilor Copilului, după ce a vizitat familia Bocanu, a constatat că are o situaţie materială foarte bună. Fetiţa era îmbrăcată bine, vorbea limba rusă, dar şi româna. A ieşit la poartă singură, pentru că mama sa nu era acasă. Ne-a povestit versiunea sa. „Nu-mi plăcea să merg la şcoală pentru că nu înţelegeam multe lucruri. Eu am fost mult timp în Kazahstan, iar când am venit în ţară, m-au luat direct în clasa a patra, probabil pentru a fi de aceeaşi vârstă cu ceilalţi colegi”. Din această cauză, spune Reghina, nu a reuşit să se adapteze şi să îndrăgească şcoala. Fetiţa a negat argumentele abandonării şcolii expuse de mamă. „Mama a spus că vreau să mă mărit, dar nu este adevărat. Vrem să plecăm la Odesa, pentru că acolo avem rude. Totodată, îmi voi continua şi studiile”, a conchis Reghina. De altfel, pentru a ne convinge că este motivată să înveţe, fata ne-a spus că merge la cursuri de dans.

Contactată telefonic, mama fetei s-a arătat indignată de întrebările noastre. Ne-a spus că este vorba de copilul ei şi că face ce vrea cu el, pentru că ştie cel mai bine de ce are nevoie fiică-sa.

Singura (ne)soluţie e amenda

Şcoala la care ar trebui să meargă Reghina a depus sesizări la Comisia pentru Protecţia Drepturilor Copilului. Lidia Ştefăneţ, şefa Comisiei pentru Protecţia Drepturilor Copilului, a declarat pentru ZdG că nu a mai întâlnit asemenea cazuri. „Tot ce putem face este să nu o exmatriculăm. Fetiţa trebuie să înveţe, iar părinţii trebuie să înţeleagă acest lucru. Am informat şi procuratura despre caz, altceva nu putem face. Ne pare foarte rău că ea nu doreşte să termine şcoala”, a concluzionat Ştefăneţ. „Noi nu putem împiedica familia să plece la Odesa, chiar dacă nu avem garanţia că acolo va învăţa”, a mai spus Lidia Ştefăneţ.

„Unicul lucru care ne interzice s-o exmatriculăm este faptul că şcolarizarea obligatorie este până la 16 ani. Nu putem s-o excludem din listă pentru că nu are vârsta”, ne-a informat Raisa Jurjiu, specialist coordonator metodist la Direcţia Generală Educaţie, Tineret şi Sport a mun. Chişinău. Aceasta ne-a spus că în trecut au mai existat asemenea situaţii, tot cu rromi, însă aproape de fiecare dată totul s-a oprit odată cu depistarea cazului. „Părinţii din familiile de rromi nu dau nici o lămurire, nu vor să dea în scris nimic, sunt foarte şmecheri în situaţiile acestea. Ei pot fi pedepsiţi doar dacă dosarul se duce în instanţa de judecată. Amenda este însă singura pedeapsă. Totuşi, sunt foarte rare cazurile când au fost pedepsiţi părinţii, pentru că majoritatea sunt familii social vulnerabile”, ne-a mai spus Raisa Jurjiu. Agnesa Eftodi din cadrul ME este convinsă că, în astfel de situaţii, amenda nu soluţionează problema.

Analfabetism din generaţie în generaţie

Marin Alla, Preşedintele Uniunii Tinerilor Romi «Tărnă Rom», a declarat că acest caz nu este unic. „Neşcolarizarea şi căsătoria prea devreme merg în tandem. De cele mai multe ori, fetele se căsătoresc din două motive: sărăcie şi tradiţionalism. Este decisiv şi faptul că ei nu au acces la educaţie. Şi singurul lor succes, reuşită îl văd în întemeierea unei familii. Este o mare problemă pentru copiii rromi din R. Moldova, pentru că părinţii sunt acei care-i influenţează să nu frecventeze şcoala. În cazul în care copilul nu merge la şcoală, exact aşa se va întâmpla şi cu ai lui copii. Acest analfabetism se transmite din generaţie în generaţie”, susţine Alla.

El este convins că dacă mama sau tata ar fi frecventat şcoala, n-ar exista astfel de situaţii. „De obicei, ei invocă motivul tradiţiilor şi al obiceiului, dar de fapt este vorba de necunoştinţă şi iresponsabilitate. Am avut o situaţie similară în raionul Drochia. Părinţii vroiau să mărite fata şi să o ia de la şcoală. După mai multe discuţii cu ei, au înţeles că este mai bine pentru copilă s-o trimită la şcoală şi s-o căsătorească mai târziu. Dacă au acces la informaţie şi sunt ajutaţi să conştientizeze problema, ei îşi schimbă părerea”, a conchis Marin Alla.

Tatiana EŢCO, Victor MOŞNEAG