Ministerul caută soluţii, pacienţii – paturi

Moş Ştefan pe când nu ştia că e bolnav de tuberculozăÎn timp ce Ministerul Sănătăţii (MS) susţine că nu ar fi necesar de a deschide noi staţionare pentru bolnavii de tuberculoză, aceştia aşteaptă cu săptămânile rândul la internare. Dacă în raioanele de nord şi de centru se găsesc imediat locuri pentru bolnavii de TBC, în sud, bolnavii care nu au locuri în spitale, se tratează acasă, punând în pericol sănătatea întregii familii.

Ştefan Mihailenco din s. Crihana Veche, r. Cahul, a aşteptat mai multe săptămâni internarea sa la spital. Mătuşa Mărioara, soţia acestuia, telefona într-una la spitalul din Cahul, unde i se spunea că la Vorniceni nu sunt locuri. Cu ocazia Zilei mondiale de combatere a tuberculozei, Liviu Vovc, reprezentant al MS, responsabil de situaţia bolnavilor de TBC, a fost invitat la Radio Moldova. “Am sunat în direct şi i-am povestit cazul, i-am spus că suntem trei familii într-o curte, având şi copii mici. Ce aşteaptă? Să ne ducă pe toţi acolo?”, se întreabă mătuşa Mărioara, supărată că doar peste câteva săptămâni s-a găsit un loc la spital şi pentru moş Ştefan.

Nu-s locuri sau ambulanţa e ocupată

Cazul familiei Mihailenco nu este singular la Cahul. Vasile Şapareţ, şeful Dispensarului de ftiziatrie, afirmă că în Cahul sunt 164 bolnavi de TBC, formă deschisă. Dintre ei, 11 sunt internaţi la Vorniceni. El susţine că acest spital e o problemă. “De multe ori, când sunăm încolo, ne spun că nu au locuri, iar când au locuri – ambulanţa e ocupată. În prezent, avem 20 de bolnavi cu forma multirezistentă. Se tratează acasă, pentru că la Vorniceni nu sunt locuri. Până se eliberează un loc, le dăm medicamente pe 2-3 săptămâni, tratându-i acasă”. Pentru că nu sunt izolaţi şi nu respectă un regim strict de tratament, aceşti bolnavi pun în pericol sănătatea familiilor şi a celor cu care sunt în contact”, explică Şapareţ.

Ca să nu-şi contagieze familia, moş Ştefan purta peste tot un borcan în care scuipa când îl îneca tusea. “Avem mulţi copii, mai vin şi de la vecini. Ne temeam să nu ne molipsim. Slavă Domnului că acum e la spital şi se lecuieşte”, spune mătuşa Mărioara.

Pe de altă parte, Veronica Timuş, medic-şef al spitalului de la Vorniceni, susţine că, la moment, locurile în spital nu ar fi o problemă, deoarece în cele patru secţii ale spitalului sunt internaţi 220 de bolnavi pe 250 paturi. Luna trecută, în schimb, au adus paturi suplimentare în saloane, pentru că au avut 270 de bolnavi.

Am fost şi noi într-o vizită la spitalul din Vorniceni. E destul să-i treci pragul şi mirosul insuportabil de clor şi medicamente te grăbeşte spre ieşire. În timp ce aerul greu de la WC ajunge până în saloanele bolnavilor, în birourile medicilor e ceva mai bine. Acestea se află într-un bloc separat de staţionar. Aici, la 2 km de centrul satului, se tratează vreo 250 bolnavi de tuberculoză din mai multe raioane.

“E destul ca un bolnav să tuşească în preajma ta – rişti să te îmbolnăveşti”

Date oficiale arată că, în R. Moldova, sunt peste 5 mii bolnavi de tuberculoză. “Aceştia sunt doar cei depistaţi în cadrul Programului naţional de control şi profilaxie a tuberculozei”, menţionează Dumitru Sain, coordonator de proiect. Date neoficiale, însă, arată un număr mult mai mare de bolnavi şi asta pentru că mai multe persoane purtătoare de bacilul Koch nu se adresează la medic. “E destul ca un bolnav să tuşească în preajma ta – rişti să te molipseşti, mai ales dacă ai imunitatea redusă”, adaugă Sain. Mare ne-a fost uimirea când am văzut, în curtea Institutului , bolnavi de tuberculoză fără mască. Ne întrebăm cum să evităm riscul de îmbolnăvire, în condiţiile în care Bacilul Koch se păstrează în aer timp de două ore?

În prezent, bolnavii de TBC sunt trataţi în cinci spitale: la Vorniceni, la Bălţi, la Tighina şi două la Chişinău. Pe lîngă aceste staţionare mai funcţionează trei secţii de Ftiziatrie cu câte 30 de paturi la Soroca, la Floreşti şi la Hânceşti. Conform datelor oferite de Centrul de Monitorizare privind Programul Naţional de Control şi Profilaxie al Tuberculozei, capacitatea totală a acestora e de 1090 paturi. Numărul de paturi s-a redus o dată cu închiderea mai multor secţii de ftiziatrie. Autorităţile invocă condiţiile igienico-sanitare nesatisfăcătoare. “Aţi sta într-un spital în care umblă şobolanii?”, ne întreabă unul dintre specialişti, care susţine că un staţionar de tratare a TBC trebuie să fie izolat de localitate, cu un parc alături. Ar trebui dotat cu sisteme de ventilare şi canalizare. O altă cauză a fost numărul redus al bolnavilor, înregistrat în 1990, când la 100 mii persoane erau 39 cazuri de TBC, comparativ cu 2007, când numărul acestora a crescut de cinci ori. Din aceleaşi motive, acum trei ani, a fost închis şi spitalul de la Cahul.

Realităţi la nivel de declaraţii

Viceministrul Sănătăţii, Boris Golovin, susţine că nu ar fi nevoie de redeschis noi staţionare pentru tratarea bolnavilor de TBC în sudul republicii, deoarece “situaţia bolnavilor TBC se stabilizează”. “Totul e la nivel de decalaraţii, deşi se cunoaşte problema, nu se face nimic. E nevoie de bani, dar pentru că nu îi avem, stăm pe loc”, consideră Vasile Şapareţ, şeful Dispensarului de ftiziatrie din Cahul.

Totodată, mai mulţi medici cu care am vorbit au confirmat că sunt mai mulţi bolnavi cu formă deschisă, adică contagioşi decât cei cu formă închisă, chiar dacă nu ne-au putut oferi un număr exact al acestora.
Ori de câte ori întrebam despre pacienţii care sunt nevoiţi să aştepte săptămâni în şir internarea, atât la spitale, cât şi la MS ni se spunea că nu există asemenea cazuri. Aliona Serbulenco, şefa Direcţiei servicii medicale publice, nu a auzit nimic despre cazul Mihailenco. Reacţii apar doar atunci când povestim cum a fost internat moş Ştefan în spital, la Vorniceni. Alte surse din cadrul MS afirmă că acest caz ar fi unul singular.

Şi datele despre numărul de pacienţi şi de paturi pe raioane nu le-am obţinut mai uşor. Deşi angajatele Centrului de Monitorizare şi Profilaxie a tuberculozei susţineau că nu au nimic de ascuns şi colaborează cu presa, nu ne-au oferit datele solicitate. Mai mult, vicedirectorul Centrului, Nicolae Nalivaico, ne-a întrebat pentru ce am avea nevoie de aceste statistici, precizând că nu este de acord să ne ofere această informaţie.

Deşi o infirmieră de la Institutul de Ftiziopulmonologie “Chiril Draganiuc” ne-a spus că, uneori, sunt mai mulţi bolnavi decât paturi şi atunci “îi trimit acasă până se eliberează un loc”, Liuba Nepoliuc, şefa secţiei de ftiziatrie din cadrul aceleiaşi instituţii consideră că nu lipsa paturilor din spitale e o problemă, ci bolnavii care nu vor să se trateze până la capăt. “Anterior erau astfel de cazuri, când nu ajungeau locuri în spital, dar acum nu mai este o problemă. Chiar dacă la noi nu mai sunt locuri, bolnavii merg la Vorniceni sau în alt spital, dar permanent bolnavii sunt externaţi şi se eliberează paturile”. Aceeaşi infirmieră ne spune că bolnavii nu vor să meargă la Vorniceni deoarece acolo condiţiile sunt mai rele şi că în spital nici apă la WC nu este.

Liuba Nepoliuc spune că aceşti bolnavi au foarte multe probleme sociale şi nu este un secret faptul că majoritatea au o situaţie socială dezavantajată, având nevoie de condiţii decente de viaţă. Mulţi nu au un loc de muncă, de aceea îşi cer voie să plece acasă pentru a-şi lucra pământul şi a-şi întreţine familia.

Toate drumurile se opresc la scările Guvernului

Problema tuberculozei nu e doar a R. Moldova, ci a întregii lumi. De aceea statul trebuie să poarte răspunderea că un cetăţean de al său s-a îmbolnăvit de TBC, precizează Sain, coordonatorul Programului naţional de control şi profilaxie a tuberculozei. Între timp, din buget ajung bani doar pentru tratarea unui mic număr de bolnavi cu formă rezistentă (MDR), care sunt şi cei mai numeroşi. În 2007, din 1500 bolnavi MDR, MS a suportat cheltuielile doar pentru tratarea a 50 dintre aceştia. Victor Burinschi, coordonator al Fondul Global Moldova, spune că “e prea puţin, dar asta se întâmplă pentru că MS întreţine spitalele cu salarii şi achită serviciile”.

Pentru tratarea unui pacient timp de şase luni, din buget se cheltuiesc 67 mii de lei. Restul cheltuielilor sunt suportate de Fondul Global. În 2007, acest fond şi Comitetul Lumina Verde au cheltuit aproape 3000 USD pentru un bolnav TBC.

Chiar dacă cei de la Fondul Global susţin că nu au fost înregistrate încălcări în timpul demarării proiectului combaterii tuberculozei, totuşi preferă să asigure spitalele cu medicamente şi echipament, decât să ofere bani. Sain crede că “dacă Fondul Global ar dona bani, aceştia nu ar mai ajunge la tratamentul bolnavilor”.

Mai mulţi bolnavi, mai puţini bani

În ce mod intenţionează statul să rezolve problema bolnavilor de TBC? Cert e că, pe lângă reducerea numărul de paturi în spitale, se va micşora şi costul pachetului social oferit pacienţilor care se tratează în condiţii de ambulator. Din acest an bolnavii îşi vor putea cumpăra produse alimentare doar de 200 lei lunar şi nu de 320 lei, cum se întâmpla până acum. “Numărul bolnavilor a crescut”, ne explică Svetlana Plămădeală, reprezentanta Asociaţiei Carlux. Aceste pachete sociale sunt oferite pentru a încuraja bolnavii să continue tratamentul în condiţii de ambulator. Fără vizita la medic, pacienţii nu pot primi bonul care le permite ridicarea pachetelor cu produse igienice şi alimentare. Cu toate acestea, surse din cadrul MS susţin că tuberculoza se tratează, iar specialiştii garantează că, până în 2015, vor fi trataţi 4850 bolnavi de TBC. Din ce resurse? Nu se ştie încă, iar Fondul Global intenţionează să reducă din donaţii pentru că “treptat trebuie să crească implicarea statului, or, într-o zi, Fondul Global va pleca din Moldova”, confirmă Victor Burinschi.

Diana Lungu, Veronica Russu

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. ceapah

    duceti-va la bagdasar arsene arsenii arseni cu doua mii de euro rezultate computerizate pe naspa

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *