Drumurile Moldovei – dăruite de străini, compromise de localnici

În timp ce instituţiile internaţionale susţin financiar construcţia drumurilor şi dezvoltarea infrastructurii în R. Moldova, o parte din societate acţionează distructiv asupra consolidării bunăstării R. Moldova: banii sunt folosiţi fraudulos, monitorizaţi insuficient, iar cetăţenii nu sunt informaţi transparent despre cheltuieli, fraude şi perspective.

Deşi în anii 2010-2016, pentru reparaţia şi reabilitarea drumurilor naţionale, raionale sau locale, exclusiv din surse externe, au fost alocaţi circa 130 de milioane de euro, în special credite de la instituţii financiare internaţionale, în ultimii şase ani, majoritatea companiilor care s-au aflat în topul contractelor cu statul pentru reparaţia drumurilor au avut sau au în spate legături cu actuali sau foşti funcţionari sau politicieni. În 2017, în urma utilizării frauduloase a banilor, au fost rataţi circa 150 de milioane de lei destinaţi proiectelor de reabilitare a drumurilor.

Circa 150 de milioane de lei rataţi în 2017 din cauza fraudelor

R. Moldova a ratat în 2017 milioane de lei, din proiecte finanţate din exterior, din cauza utilizării frauduloase de către unii agenţi economici a fondurilor alocate. Totodată, valoarea granturilor externe pentru susţinerea bugetului, care urmau a fi acordate în 2017, s-a diminuat cu 1 589,3 milioane de lei, se arată în Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2017. Printre proiectele diminuate semnificativ în 2017 sunt şi două proiecte din domeniul infrastructurii: proiectul de susţinere a Programului în sectorul drumurilor, diminuat cu 100 de milioane de lei, şi proiectului „Reabilitarea drumurilor locale”, bugetul căruia a fost redus cu 49,9 milioane de lei.

Drumuri moderne dăruite de comunitatea internaţională

În toamna anului 2014, a fost dat în exploatare traseul Sărăteni-Soroca, reabilitat în cadrul Programului Compact al Guvernului SUA, care iniţial cuprindea 93 km de drum ce trece prin 14 sate din Teleneşti, Floreşti şi Soroca. Datorită gestiunii eficiente a proiectului au fost făcute economii, care au permis extinderea porţiunii de drum reabilitat de la 93 km, prevăzute de Acordul Compact, până la 96 km. Totodată, au fost reconstruiţi circa 32,2 km de drumuri locale. Lucrările de reabilitare a drumului Sărăteni-Soroca au demarat în toamna anului 2012. Bugetul pentru reconstrucţia drumului a fost de circa 100 milioane USD. Beneficiari: circa 300 de mii de oameni. În cadrul lucrărilor de reabilitare au fost deschise peste 1300 locuri de muncă temporare.

Reabilitarea a inclus reparaţia a şapte poduri şi construcţia altor şapte poduri noi, inclusiv podul de la intersecţia denivelată Sărăteni şi podul cu cale ferată de lângă orăşelul Ghindeşti. Au fost construite patru sensuri giratorii, circa 22 km de trotuare şi circa 20 km de iluminare stradală în localităţile amplasate de-a lungul drumului. Au fost instalate 12 km de parapet din metal, 2113 semne rutiere şi peste 9000 de obiecte reflectorizante în porţiunile de drum periculoase etc. Adiţional traseului de bază, Programul Compact a reabilitat infrastructura rutieră, fiind reconstruite circa 10 km de drumuri locale, trotuare şi drumuri de acces, care au făcut mai uşoară calea spre şcoli, primării, centre medicale pentru locuitorii din 20 de comunităţi din aria drumului.

Aproape 2,3 miliarde de lei din surse alocate din surse externe în 2018

În 2018, pentru reabilitarea drumurilor se vor derula două proiecte, ambele finanțate din surse externe :

• Proiectul „Susținerea programului în sectorul Drumurilor”, unde vor fi alocate circa 2,2 miliarde de lei. Banii vor fi alocați de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) – 1, 2 miliarde de lei, Banca Europeană de Investiții (BEI) – 989,5 milioane de lei și Comisia Europeană – 14,6 milioane de lei. Obiectivul proiectului este de a reduce costurile de transport ale utilizatorilor de drum în R. Moldova prin optimizarea condițiilor și calității rețelei rutiere și a modului în care este administrată.
• Proiectul „Reabilitarea drumurilor locale”, cu un buget de 126,3 milioane de lei, care are drept obiectiv oferirea accesului rutier sigur și durabil la instituții de învățământ, instituții medicale, cu accent pe reabilitarea drumurilor care vor permite copiilor din zonele rurale să beneficieze de acces sporit la școlile consolidate, rezultate din optimizarea de școli. Proiectul va fi finanțat integral de Banca Mondială.

Oamenii nu deţin informaţii suficiente despre proiectele finanţate din exterior

Un studiu realizat în cadrul proiectului „EU NEIGHBOURS est”, finanţat de UE şi publicat în octombrie 2017, arată că cetăţenii R. Moldova nu sunt suficient de bine informaţi despre donatorii externi ai R. Moldova. Potrivit datelor de pe Platforma pentru Gestionarea Asistenţei Externe, în top 5 grupuri de finanţatori externi, după volumul mijloacelor financiare alocate, se plasează UE, cu o cotă de 27% (1,12 miliarde de euro), 19% îi revin Băncii Mondiale (791 milioane de euro), SUA deţin o pondere de 14% (580 milioane de euro), Banca Europeană de Investiţii – 8% (344 milioane de euro), iar pe al cincilea loc se plasează Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, cu o pondere de 5% (219 milioane de euro). Alte 1,14 miliarde de euro le revin Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), Suediei, României, Japoniei, Poloniei etc.

Studiul mai relevă că doar un număr foarte mic de cetăţeni ai R. Moldova cred că sprijinul acordat de alte ţări/organizaţii depăşeşte ajutorul oferit de UE. Astfel, 7% dintre persoanele intervievate au indicat că SUA acordă mai mult sprijin financiar R. Moldova decât UE, 5% – ONU, 18% – FMI / BM şi 15% – Federaţia Rusă. Între 19% şi 42% din populaţie a declarat că nu deţine suficiente informaţii pentru a răspunde la întrebare. Cetăţenii au fost în cea mai mare parte incapabili de a compara sprijinul oferit de ONU cu cel oferit de UE, ONU fiind cel mai puţin cunoscut donator pentru al doilea an consecutiv. Asemenea sondaje s-au făcut în toate cele şase ţări din Parteneriatul Estic.

Fonduri destinate drumurilor, în conturile firmelor afiliate unor foşti sau actuali funcţionari

O investigaţie a ZdG din mai 2017 scoate la iveală că firma familiei lui Anatolie Ghilaş, în acea perioadă director general al Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru, a obţinut în ultimii ani puţin peste 10% din toate contractele de construcţie sau renovare a drumurilor din R. Moldova, în conturile companiei sale intrând 740 milioane de lei din totalul de 6,38 de miliarde alocate în ultimii 7 ani din fondul rutier şi din surse externe. De fapt, practic toate companiile care s-au aflat în topul contractelor cu statul pentru reparaţia drumurilor au avut sau au în spate legături cu actuali sau foşti funcţionari sau politicieni. În total, şase companii au încasat 55% din sursele financiare alocate din fondul rutier în 2010-2016 şi 1/3 din banii care au circulat în acest domeniu în intervalul respectiv de timp. Aceste firme au obţinut şi alte zeci sau chiar sute de milioane de lei după ce au subcontractat lucrări câştigate de companii internaţionale, bani care nu pot fi contabilizaţi, informaţia despre subcontractanţi nefiind publică.

Drumurile publice (naţionale şi locale din R. Moldova) sunt administrate de ÎS „Administraţia de Stat a Drumurilor”, fondată de Ministerul Economiei şi Infrastructurii, în scopul gestionării, întreţinerii, reparaţiei, modernizării, dezvoltării drumurilor publice teritoriale. Instituţia administrează 9 373 km de drum, dintre care 5 907 km – drumuri naţionale şi 3 500 km – drumuri locale.