Cine donează sânge în R. Moldova

În R. Moldova, Centrul Naţional de Transfuzie a Sângelui (CNTS) este principala instituţie responsabilă de organizarea donării de sânge. Acesta se află pe strada Academiei 11, într-o clădire a fostului spital traumatologic. Un loc deloc aglomerat, o construcţie cu trei niveluri şi o curte în care cresc mai mulţi copaci, preponderent brazi.

Pe uşa de la intrare, oricine se poate informa despre programul de activitate. Cu excepţia zilei de duminică, oamenii pot dona sânge în fiecare zi, de la 8.00 dimineaţa. Pe site-ul Centrului descoperim mai multe informaţii utile pentru donatori. Aflăm, bunăoară, că donarea de sânge este un gest umanitar, benevol, neremunerat, anonim, reglementat de legislaţia naţională. CNTS deţine formal şi calitatea de bancă unică de sânge din R. Moldova. Aici se prepară, se ambalează şi se depozitează sângele şi componente sanguine care ulterior sunt repartizate instituţiilor medicale din toată republica.

În condiţiile în care CNTS şi subdiviziunile acestuia îşi propun să recolteze lunar în jur la 3500 de unităţi de componente de sânge pentru a asigura instituţiile medico-sanitare din republică, doar 0,04% din numărul de donatori sunt voluntari care donează sânge sistematic. Ceilalţi 99, 96% sunt recrutaţi periodic.

La o singură donare, se recoltează în jur de 450 ml de sânge

La CNTS aflăm că, la o singură donare, se recoltează în jur de 450 ml de sânge, cantitate ce nu presupune vreun risc pentru donator, organismul având permanent în rezervă circa 300-400 ml de sânge, precum şi capacitatea de a reface repede cantitatea de sânge donat, fără vreun tratament sau alimentaţie specială.

În R. Moldova, funcţionează mai multe unităţi ale serviciului respectiv, în care oricine poate dona sânge. Pe seama CNTS şi a subdiviziunilor sale de la Cahul şi Bălţi revine cea mai mare parte a donatorilor, dar puncte de colectare de sânge şi componente sanguine sunt şi în instituţii medico-sanitare din alte localităţi.

„Avem secţii de transfuzie unde are loc colectarea săptămânală de sânge de la donatori din raioane, organizator fiind CNTS. Noi asigurăm tot ce ţine de colectare – pungi, eprubete, pachete alimentare. Ulterior, sângele colectat se aduce la Centru, unde se procesează şi se supune investigaţiilor de laborator”, explică vicedirectoarea medicală a CNTS, Doina Banari.

Centrul Naţional de Transfuzie a Sângelui își propune încadrarea sistematică în special a persoanelor cu vârsta de 18-24 de ani

10% din rândul donatorilor sunt rude ale unor pacienţi

Potrivit legislaţiei, sânge pot dona doar persoanele care au vârsta de 18-60 de ani. De la programarea, care poate fi efectuată online pe site-ul CNTS, până la donare, pacientul urmează câteva etape de triere. Prima presupune completarea unei anchete. După studierea anchetei şi consultarea pacientului privind antecedentele sale medicale, sunt colectate probe despre grupa sanguină şi nivelul de hemoglobină. Dacă totul e în regulă, pacientul e invitat în sala de donare.

Svetlana Martalog, medic la CNTS, consultă zilnic câte 80-100 de persoane, donatori de sânge. O treime dintre aceştia nu sunt acceptaţi la donare din diverse motive.

„Îi refuzăm în mare parte pe cei care vin la noi prima dată. Majoritatea sunt neinformaţi, nu au sunat în prealabil, ei nu ştiu ce boli au suportat anterior, nu ştiu că nu trebuie să bea pastile, că e important să nu-şi facă un tatuaj şi să se abţină de vizita la stomatolog. De obicei, voluntarii repetaţi cunosc că, timp de două zile, până la donare, nu trebuie să mănânce bucate cu grăsimi, prăjite, ei ştiu că nu trebuie să viziteze stomatologul. Domnişoarele ar trebui să evite donarea de sânge în perioada ciclului menstrual. Sunt reguli pe care donatorii repetaţi le cunosc. Dintre aceşti donatori îi refuzăm pe foarte puţini. Conform datelor noastre, două treimi dintre cei care vin la centru sunt donatori voluntari, iar o treime vin să doneze pentru rude”, explică medicul.

În ultimii ani, dinamica numărului de donatori voluntari a crescut: în anul 2012 – 43,8%, anul 2013 – 47,0%, anul 2014 – 64,4%, anul 2015 – 70%, anul 2016 – 81,1%, anul 2017 – 86%.

Sabrina Rebeja deţine legitimaţia de donator voluntar. De şase ani, ea donează sânge şi componente sanguine. „Prima dată am donat sânge la 18 ani. Întâmplarea a făcut ca sora unui bun prieten să aibă nevoie de sânge. Voiam demult să donez. După donare, m-am simţit o adevărată eroină, sentiment care nu poate fi explicat prin cuvinte şi nici compensat prin vreo remunerare financiară. Cel mai des donez pentru oameni necunoscuţi. Donez de 3-4 ori pe an. E important ca oamenii, mai ales cei sănătoşi, să înţeleagă că pot contribui la salvarea unei vieţi”, spune tânăra.

Chiar dacă 90% dintre persoanele care donează sunt voluntari, doar 0,04% dintre aceştia sunt permanenţi, donând sânge de cel puţin 4 ori pe an. Aceştia sunt încadraţi în categoria de donatori care primesc garanţii sociale de la stat.

Condiţionarea serviciilor medicale de donarea de sânge

Se întâlnesc şi cazuri când personalul medical recrutează donatori din rândul persoanelor apropiate pacienţilor. Astfel de situaţii sunt calificate la limita condiţionării actului medical. Totodată, astfel de cazuri au un impact negativ asupra promovării donărilor voluntare de sânge, potrivit unei note informative a programului naţional privind securitatea transfuzională şi autoasigurarea populaţiei cu produse sanguine pentru 2017-2021. Personalul instituţiilor medico-sanitare justifică fenomenul ca fiind o regulă nescrisă prin care se păstrează invariabilă cantitatea de sânge, colectată de la donatori.

Printr-un ordin al Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, în acest an, în R. Moldova, sunt programate 70 de mii de donări de sânge şi componente sanguine. În acest scop, entităţile medicale recrutează donatori pe diverse căi şi prin diverse campanii de informare. Una dintre acestea e recrutarea donatorilor din rândul rudelor şi apropiaţilor pacienţilor ce suportă asistenţă hemotransfuzională.

Inga e studentă la Universitatea de Stat. Ea a venit la CNTS să doneze sânge la rugămintea unei colege, internată în spital. Este pentru prima oară când donează. „A fost cam neplăcut, dar, în general, bine. Personalul foarte amabil, am stat un pic în rând, la registratură în jur de 15 minute şi cinci minute pe hol, dar e mai mult din cauza persoanelor puţin informate. Unii îşi aduc mai greu aminte cum îi cheamă şi pentru cine au venit să doneze sânge”, spune studenta.

Cu Nicu am vorbit on-line. El căuta voluntari pe Facebook, pentru o rudă de-a sa, internată la Spitalul Clinic Republican, care urmează să suporte o intervenţie chirurgicală pe cord.

„Medicul a solicitat trei donatori. E cam greu de găsit. Doar 2 am găsit. Şi mama copilului a căutat. Am înţeles că donatorii pot dona şi după intervenţie, oricum până la externare e nevoie să avem 3”, – ne-a povestit tânărul, rugându-ne să nu dăm nume pentru a nu crea nevoi nedorite pacientului şi personalului medical.

Potrivit CNTS, dintre toate categoriile de cetăţeni, personalul medical este cel mai implicat în promovarea donării de sânge. Lucru argumentat şi datorită conştientizării de către aceştia a impactului pe care îl are sângele în supravieţuirea pacientului sau în prelungirea vieţii acestuia. Apelul insistent al medicilor în recrutarea rudelor şi apropiaţilor pacienţilor este mai degrabă un gest conştiincios. Rezultatele anului 2017 demonstrează că 78% din numărul total de donatori au fost recrutaţi de personalul medical din sistemul de sănătate şi doar 22% de alte entităţi.

Serviciul de presă a IMSP Institutului Mamei şi Copilului, la maternitatea căruia au loc cele mai multe naşteri, referindu-se la fenomenul condiţionării serviciilor de donare de sânge în cazul pacientelor care au nevoie de acesta, ca urmare a unor intervenţii chirurgicale, ne-a comunicat că „donarea de sânge este voluntară, iar rudele pacienţilor, dacă doresc din propria iniţiativă, pot face acest lucru”. Responsabili din cadrul acestei instituţii susţin că aici suportul medical nu este condiţionat de importanţa donării de sânge. „Procesul de recoltare a sângelui şi lucrul cu donatorii ţine de competenţa CNTS ca instituţie abilitată în acest domeniu”, – ne-a răspuns Maxim Cazacu, purtător de cuvânt al instituţiei.

Medicul Svetlana Martalog examinează un pacient privind aptitudinea de donare a acestuia

Cu referire la acest subiect vice-directoarea CNTS, Doina Banari, afirmă că produsele sanguine reprezintă una din garanţiile tratării pacientului. „Fără acestea, femeile nu ar putea naşte copii. În caz de intervenţie chirurgicală, pot apărea complicaţii din cauza hemoragiilor. Nu am putea iniţia tratamentul pacienşilor oncologici… Cei mai activi promotori ai donării de sânge sunt lucrătorii medicali. Uneori modul lor de exprimare în materie de promovare şi recrutare a donatorilor este tratat de apropiaţi ca o insistenţă. Totuşi, actul de donare e benevol. Donează persoanele care înţeleg, conştientizează şi sunt responsabile de faptul că, donând sânge, salvează o viaţă”, mai spune Doina Banari.

Sângele nu poate fi cumpărat, el poate fi obţinut doar prin donare

Zilnic, la solicitarea instituţiilor medicale din R. Moldova, CNTS distribuie diverse produse obţinute pe baza sângelui donat.

„Nu putem spune că, în instituţiile din R. Moldova, e deficit de sânge. Nici chiar în cazul grupelor rare de sânge. Suntem o instituţie integrală cu două subdiviziuni, una la Cahul şi alta la Bălţi. Astăzi, toate instituţiile medicale sunt asigurate sută la sută”, afirmă vice-directorul medical al CNTS, Doina Banari.

În prezent, CNTS şi subdiviziunile acestuia recoltează în jur de 3500 de unităţi de componente de sânge pe lună. Instituţia şi-a propus să asigure lunar 1300 de donatori pentru plasmă şi 2300 de donări pentru recoltare de sânge.

CNTS îşi propune atragerea tinerilor în campaniile de recontare de sânge, deoarece ei sunt persoanele care au cele mai puţine contraindicaţii pentru donarea de sânge.

„După 45 de ani, apar şi unele boli cronice. De aceea noi optăm ca donatorii să fie cât mai tineri. Vrem tineretul studios să conştientizeze că trebuie să vină la donarea de sânge. Anume persoanele de la 18 la 24 de ani, pentru că îi poţi încadra şi sistematic. Odată ce el începe a dona de la 18 ani pe parcursul a cinci ani, el devine sistematic. El creşte se încadrează în garanţiile sociale şi totodată şi pentru dânsul este un beneficiu pentru că în permanenţă îşi verifică starea de sănătate. Omul singur conştientizează că fapta lui este o faptă bună, donând sânge el salvează câteva veţi. Un medicament te duci şi îl cumperi, dar sângele este o componentă pe care nu poţi să o cumperi. Sângele urmează să-l doneze persoana. Şi bineînţeles că atunci când este o nevoie, trebuie să fie un stoc disponibil ca să poţi să asiguri să nu fie probleme. Asta este o muncă enormă”, a mai adăugat vice-directorul medical al CNTS, Doina Banari.

Primul Centru de Transfuzie a sângelui a fost deschis la Chişinău în anul 1940 de către doctorul Crivoseev în incinta spitalului chirurgical nr. 2. În 1993 acesta şi-a schimbat locaţia în clădirea actualului sediu.

Vlad Țurcanu

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *