Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Reforma clădirilor în locul reformei…

Reforma clădirilor în locul reformei justiției

685,4 milioane de lei. Atât s-a consumat, din bugetul de stat, pentru reforma justiției, implementată în R. Moldova în anii 2013-2017. Pentru a crea un sistem de justiție „fără corupție, independent, profesionist și imparțial”, Uniunea Europeană s-a oferit să transfere autorităților de la Chișinău aproape dublu în raport cu cheltuielile suportate de buget: în jur de 60 de milioane de euro, echivalentul a 1,2 miliarde de lei. În schimbul banilor, R. Moldova trebuia să demonstreze dorință și progres în implementarea reformelor.

Până în final, însă, autoritățile nu au reușit să absoarbă nici măcar jumătate din finanțarea externă pe care o aveau practic în buzunar, iar reforma justiției a lăsat în urmă, pe lângă clădiri renovate, dosare penale și licitații publice câștigate de firme „de-ale casei”, un sistem de justiție controlabil și influențat politic.

14 iunie 2013. La Bruxelles este semnat Acordul de finanţare dintre Guvernul R. Moldova şi UE, privind Programul de suport al reformei justiţiei. Acesta presupunea că bugetul de stat va primi asistență internațională în valoare de 60 de milioane de euro pentru susținerea reformei justiției, promisă de guvernarea pro-europeană, instalată la putere după parlamentarele din 2009. Banii urmau să sprijine financiar implementarea Strategiei de Reformă a Sectorului Justiției (SRSJ), adoptată de Parlament în 2011 și derulată în anii 2011-2017.

Acordul de finanţare privind Programul de suport al reformei justiţiei a fost semnat de către Iurie Leancă și Štefan Füle, în iunie 2013, la Bruxelles. Foto: infoeuropa.md

Ce prevedea acordul de finanțare

Acordul de finanțare semnat de Guvern și UE stabilea acordarea a 58,2 milioane de euro în calitate de sprijin bugetar și a 1,8 milioane de euro în calitate de sprijin complementar. „Obiectivul general al programului este crearea unui sector al justiției accesibil, eficient, independent și transparent, cu o înaltă responsabilitate publică, în conformitate cu standardele europene, pentru a asigura supremația legii și protecția drepturilor omului și a sprijini Guvernul în punerea în aplicare a SRSJ”, anunța acordul.

Perioada de executare a acordului era de 72 luni din data intrării în vigoare. Faza de implementare operațională urma să se deruleze în anii 2013-2016, iar faza de încheiere – în anii 2017-2018. Conform datelor din acord, bugetul de stat ar fi trebuit să fie suplimentat în patru tranșe împărțite aproape egal: 15 milioane de euro în 2013, 15 milioane de euro în 2014, alte 15 milioane în 2015, 13,2 milioane de euro în 2016, iar 1,8 milioane de euro, în calitate de grant, erau destinate pentru „procurări și servicii”.

În 2013-2018, în bugetul de stat au intrat 28,2 mil. de euro în loc de 60 de milioane disponibile

Într-un răspuns primit de la Ministerul Finanțelor (MF) se spune că suma şi calendarul specific pentru fiecare debursare erau bazate pe o evaluare a „conformităţii cu Condiţiile Generale şi Speciale din Acordul de finanțare”, iar „suportul bugetar în cauză constituia o formă de asistență nerambursabilă nețintită, debursată direct în contul trezorerial al MF”.

„Prima tranşă fixă, de 15 milioane de euro, a fost debursată fără condiţionalităţi specifice, iar tranşele următoare (variabile) urmau a fi debursate în funcţie de nivelul de executare a măsurilor de politici, parte componentă a condiţiilor speciale descrise în anexele Acordului de finanţare”, precizează MF, în același răspuns pentru ZdG. Astfel, instituția subliniază că, „în 2013-2018, din contul programului de suport bugetar sus-menționat au fost debursate mijloace băneşti sub formă de grant, la contul unic trezorerial, în sumă de 28,2 milioane de euro (47% din suma stabilită în acord), echivalentul a 506,9 milioane de lei”. Totodată, MF susține că, în perioada implementării SRSJ, din contul bugetului au fost executate mijloace financiare în sumă de 685,4 milioane de lei, cu aproape 180 de milioane de lei mai mult decât a primit statul din finanțarea externă.

Susținerea externă a reformei justiției, stopată oficial în 2017

De ce statul nu a mai primit cele aproximativ 30 de milioane de euro pe care le avea practic în buzunar, în urma semnării acordului cu UE din iunie 2013? În octombrie 2017, într-un comunicat de presă, Delegația UE la Chișinău anunța, oficial, că aproximativ 28 de milioane de euro nu vor ajunge în buget deoarece autoritățile de la Chișinău „au arătat un angajament insuficient pentru a implementa reforme în sectorul justiției în anii 2014-2015”. „Cu alocarea insuficientă a fondurilor și a personalului, reformele necesare nu au fost implementate. Drept rezultat, progresul înregistrat nu a fost suficient”, preciza Delegația UE.

Într-un răspuns de precizare remis către ZdG în septembrie 2019, oficialii europeni au punctat că cele aproximativ 30 de milioane de euro nu mai sunt disponibile pentru R. Moldova, programul fiind închis.

Vladimir Cebotari, deputat, ex-ministru al Justiției (2015-2017)

În perioada în care Delegația UE a făcut anunțul despre blocarea finanțării, ministru al Justiției era Vladimir Cebotari, acum deputat al Partidului Democrat din Moldova (PDM). Imediat, ministerul a reacționat, pasând responsabilitatea stopării finanțării către predecesori: „Ne așteptăm ca factorii politici responsabili de conducerea Ministerului Justiției (MJ) să își asume vina pentru restanțele și erorile din 2014 și prima parte din 2015”. Cebotari era la MJ din iulie 2015, iar înaintea sa, instituția a fost condusă de exponenții Partidului Liberal Democrat din Moldova, Oleg Efrim (2011-decembrie 2014) și Vladimir Grosu (februarie – iulie 2015).

Foștii miniștri, despre responsabilii de ratarea finanțării de la UE

Oleg Oferim, fost ministru al Justișiei (2011 – 2014)

„Celor care au memorie scurtă vreau să le amintesc că prima tranșă de la UE am primit-o integral în 2013. În 2014, am primit banii pentru reformele din 2013. Ultimul meu an de mandat a fost 2014. Noi am fost penalizați cu 1,8 milioane pentru că nu a fost votată Legea cu privire la procuratură, votată deja în 2015. Unicii bani primiți pentru reforma justiției de la UE au fost pentru reforme făcute în mandatul meu. Restul banilor, nu știu. Eu am făcut totul ca acești bani să fie oferiți”, afirmă ex-ministrul Oleg Efrim, ca răspuns la mesajul lui Vladimir Cebotari.

Vladimir Grosu, fost ministru al Justiției (februarie – iulie 2015)

Cu o replică similară vine și fostul ministru Vladimir Grosu. „Dl Cebotari a devenit ministru în august 2015. Atunci, la sfârșit de 2015, început de 2016, trebuia să vină o misiune de evaluare de la UE și să aprecieze cât am implementat și cât nu, ca să vadă ce procentaj din sumele destinate finanțării reformei să fie acordate de către UE. Presupun că, atunci, MJ nu era gata să primească acea misiune de evaluare și a încercat să amâne venirea acesteia. Presupun că au încercat asta pentru 2017, pentru a încerca să obțină o finanțare maxim posibilă, dar nu le-a ieșit și au pierdut totul. Ei au ratat a treia și a patra tranșă, nu noi. Prima tranșă a fost plătită integral, a doua tranșă a venit, formată din 13 milioane și nu 15 milioane de euro, pentru că autoritățile nu au adoptat Legea cu privire la procuratură. Asta a fost cea mai mare problemă. Pe urmă, eu fiind ministrul Justiției, în 2015, am promovat în primă lectură noul proiect de lege cu privire la procuratură. Să nu uităm însă că în 2014 au fost alegeri, iar atunci Parlamentul nu adopta nimic din ce s-a pornit. Asta a durat până în primăvara anului 2015”, a punctat fostul oficial.

CSM și MJ au „înghițit” 86% din bugetul dedicat reformei justiției

În perioada derulării SRSJ cei mai mulți bani din bugetul de stat pentru REFORME i-a primit Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) – aproximativ 337 de milioane de lei, adică aproape jumătate din banii alocați de stat în anii 2013-2017 pentru reforma justiției.

Altă instituție care a absorbit banii destinați reformei a fost chiar MJ, care a beneficiat, împreună cu instituțiile din subordine, în aceeași perioadă, de aproximativ 253 de milioane de lei. În total, cele două instituții au „înghițit” nu mai puțin de 590 de milioane de lei pentru reforma justiției în anii 2013-2017, adică 86% din bugetul total cheltuit în această perioadă de instituțiile statului implicate în aplicarea SRSJ.

În topul instituțiilor care au primit cei mai mulți bani în cadrul SRSJ regăsim și Procuratura Generală (PG). Aceasta a beneficiat, din bugetul de stat dedicat reformei justiției, de aproximativ 31 de milioane de lei. Institutul Național al Justiției (INJ) a încasat 25,6 milioane de lei, iar topul este completat de către Ministerul Sănătății, care a primit în cadrul SRSJ 10,6 milioane de lei, majoritatea în anul 2013. În total, 13 instituții au fost beneficiarele celor 685,4 milioane de lei dedicați implementării SRSJ , conform informațiilor furnizate de către MF (tabel 1).

Cinci instituții au primit 95% din banii destinați reformei justiției

Am solicitat de la cele cinci instituții de stat care au primit împreună aproximativ 657,2 milioane de lei din cei 685,4 milioane alocați, adică 95% din banii destinați reformei justiției, informații despre cum au fost cheltuite mijloacele financiare.

Am constatat că, pentru instituțiile care au gestionat acești bani, reforma justiției, alimentată inclusiv din fonduri europene, a însemnat mai degrabă achiziții și reparații costisitoare de sedii sau mașini. În alte cazuri, din banii destinați reformei s-au plătit salariile pentru angajații acelei instituții. Pentru gestionarea defectuoasă a fondurilor din SRSJ au fost deschise două dosare penale.

CSM a inițiat reforma justiției prin achiziționarea unui nou sediu, în valoare 32,7 milioane de lei

Începem cu CSM, marele beneficiar al fondurilor destinate implementării SRSJ, instituția primind, potrivit datelor furnizate de MF, 337 de milioane de lei pentru a reforma justiția. Ce a făcut CSM cu acești bani?

În 2013, potrivit informațiilor oferite de CSM într-un răspuns oficial, marea parte a banilor alocați pentru reformă au fost cheltuiți pentru procurarea noului sediu al CSM, amplasat pe str. Mihai Eminescu din Chișinău. Prima tranșă pentru procurarea bunului primită de CSM a fost de 28,7 milioane de lei, plătită la 31 decembrie 2013. Clădirea a fost cumpărată de la „Profmedstil” SRL și a costat 32,7 milioane de lei. Noul sediu al CSM a fost achiziţionat dintr-o singură sursă, la licitaţie figurând o singură ofertă.

Sediul Consiliului Superior al Magistraturii de pe str. Mihai Eminescu din Chișinău

2014: 70 de milioane de lei utilizați pentru lucrări de reconstrucție a sediilor instanțelor

Și în anii următori, la CSM și în instanțele de judecată, „reformele” au continuat cu lucrări de reparație capitală și renovare a sediilor sau cu procurarea mobilierului. Anual, din 2014 și până în 2017, peste 25 de milioane de lei destinați reformei au fost cheltuiți pentru remunerarea asistenților judiciari, funcție introdusă în legislație în perioada implementării SRSJ. În 2014, de exemplu, 2/3 din cele 96 de milioane de lei destinate pentru CSM în cadrul SRSJ, adică aproximativ 70 de milioane de lei, au fost utilizate pentru lucrări de construcție și renovare a sediilor instanțelor.

Potrivit informațiilor oferite de CSM, în 2014, din bugetul pentru implementarea SRSJ au primit bani pentru reparații 51 de instanțe de fond și curți de apel. Cei mai mulți bani, peste 30 de milioane, au plecat spre reconstrucția sediului Curții de Apel (CA) Chișinău.

Reparația și reconstrucția sediului Curții de Apel Chișinău a fost cea mai costisitoare lucrare finanțată din banii dedicați Strategiei de Reformare a Sectorului Justiției – aprox. 80 de milioane de lei, peste 10% din suma totală dedicată reformei.

ZdG a scris anterior că, în total, lucrările au costat aproximativ 82 de milioane de lei, acestea fiind efectuate de „MCI & CO-CONSTRUCT” SRL, deținută, la rându-i, de o altă companie care era gestionată atunci de Pavel Caba, fost coleg de partid în cadrul Alianței Moldova Noastră cu președintele CA Chișinău din acea perioadă, Ion Pleșca.

Sediul Judecătoriei Nisporeni, reparat din banii pentru reforma justiției, acordat peste 3 ani Agenției Servicii Publice

În lista celor 51 de instanțe care au beneficiat în 2014 de bani pentru reparații regăsim nu mai puțin de 25 de judecătorii care, conform legislației, nu ar trebui să mai existe până în anul 2027 (tabel 2). Or, în aprilie 2016, la scurt timp după reparația capitală a tuturor instanțelor de judecată din țară, Parlamentul a votat în lectură finală legea cu privire la reorganizarea hărţii judecătorești, mai multe instanțe fiind comasate. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2017, în ţară există doar 15 instanțe judecătorești de nivelul întâi (judecătorii). În următorii ani, treptat, urmează să aibă loc și unificarea sediilor, astfel că, inclusiv sediile celor 25 de judecătorii renovate în 2014 ar trebui să nu mai fie utilizate pentru a face justiție.

Noul sediu al Judecătoria Ungheni. Foto: ZdG.md

Procesul de unificare a instanțelor deja a demarat. În 2014 și 2015, de exemplu, în reparația sediului Judecătoriei Nisporeni, din banii destinați reformei justiției, au fost investiți nu mai puțin de 3 milioane de lei. În 2018, însă, toți judecătorii instanței de la Nisporeni au părăsit clădirea renovată, după ce Judecătoria Nisporeni s-a unificat, oficial, cu Judecătoria Ungheni, a cărui sediu a fost construit de la zero și dat în exploatare la începutul anului 2018. Conform datelor de la Cadastru, sediul fostei judecătorii Nisporeni, renovat din banii pentru reforma justiției, a fost acordat, în gestiune economică, printr-o hotărâre de Guvern, Agenției Servicii Publice.

Reparația CA Chișinău, cea mai costisitoare lucrare efectuată din banii pentru reformă

În 2015, practica a continuat, iar pentru implementarea SRSJ, instanțele de judecată au primit aproximativ 85 de milioane de lei. În 2015, pentru reparație, cei mai mulți bani, 37 de milioane de lei au mers, din nou, către CA Chișinău. La fel ca în 2014, și în lista beneficiarilor din 2015 se regăsesc mai multe judecătorii care urmau, în aprilie 2016 să devină ținta reorganizării hărții judecătorești. În total, în 2016, instanțele de judecată, pentru implementarea SRSJ, au primit 84,2 milioane de lei, dintre care 46,9 milioane au fost cheltuiți pentru reparații, iar alte 37,2 milioane, ca și în anii precedenți, pentru remunerarea celor 402 asistenți judiciari.

În 2016, suplimentar la cele aproximativ 63 de milioane de lei pe care le-a primit anterior, Ion Pleșca, președintele de atunci al CA Chișinău, a cerut și a primit încă 17,8 milioane de lei pentru finalizarea reparației sediului central. În 2017, din resursele planificate pentru CSM în procesul de implementare a SRSJ, cu 32 de milioane de lei au fost finalizate lucrările de construcție a sediului Judecătoriei Ungheni, iar cu alte 8 milioane a fost renovat sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău.

Sediul Judecătoriei Ungheni a fost inaugurat în februarie 2018. Foto: justice.gov.md

Penitenciarele au primit cei mai mulți bani destinați reformei MJ

MJ, prin intermediul instituțiilor din subordine, a fost al doilea cel mai important beneficiar al banilor din cadrul SRSJ, primind în perioada 2013-2017 aproximativ 253 de milioane de lei, conform datelor furnizate de către MF. Am solicitat și de la MJ o informație despre sumele de bani primite, dar și despre cum acestea au fost cheltuite. În răspunsul instituției am primit însă cifre diferite față de cele oferite de către MF. Cifra totală pe care MJ susține că a cheltuit-o este mai mică cu aproximativ 50 de milioane de lei decât cifra anunțată de MF.

O analiză a banilor utilizați de MJ, în special prin intermediul instituțiilor subordonate, arată că, cea mai mare parte din bani a mers către lucrări de reparație. Mai exact, 95 de milioane de lei au fost acordați pentru Departamentul Instituții Penitenciare, actuala Administrație Națională a Penitenciarelor pentru „elaborarea și implementarea planurilor de construcție sau reconstrucție a sediilor instituțiilor de detenție” . Alte 28 de milioane de lei au fost utilizați de către aceeași instituție pentru „dezvoltarea bazei-tehnico materiale și a infrastructurii în toate locurile privative de libertate conform cu standardele europene și instalarea echipamentelor de supraveghere video în toate locurile de detenție”.

Cu banii pentru reformă, MJ și instituțiile subordonate au elaborat diverse studii, ghiduri, pliante, sau au creat mai multe programe electronice, însă nu au uitat nici de confort. Astfel, în perioada 2013-2014, MJ a cheltuit nu mai puțin de 11,3 milioane de lei pentru „asigurarea unor condiții adecvate de lucru personalului pentru a eficientiza activitatea acestuia”. În aceeași ani, MJ a cheltuit încă 2,6 milioane de lei pentru „organizarea cursurilor de instruire a personalului”.

Dosar penal pentru achiziționarea sistemelor informaționale de către MJ

În decembrie 2018, felul în care MJ a cheltuit o parte din banii dedicați reformei justiției a intrat și în vizorul Centrului Național Anticorupție (CNA). Instituția gestionează o cauză penală pentru „exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu”. Într-un răspuns oferit pentru ZdG, CNA menționează că în 2013-2015, MJ a achiziționat 6 sisteme informaționale, fiind alocate mijloace financiare publice în valoare de peste 20 de milioane de lei.

„Cele 6 sisteme informaționale au fost transmise din gestiunea MJ în gestiunea Centrul de Informații Juridice, iar până în momentul de față nu au fost lansate și nu au fost recepționate de beneficiarii finali, necătând la faptul că banii au fost alocați și transferați încă în perioada anilor 2013-2015”, susține CNA.

Sistemele achiziționate în 2013-2015 nu sunt utilizabile nici în 2019

„Dintre sistemele informaționale nominalizate, e-executare, e-legislație, e-procură și e-rețineri au fost achiziționate în lipsa unui concept tehnic, fapt invocat ulterior drept motiv al neimplementării. Totodată, s-au stabilit cazuri de utilizare ineficientă a resurselor financiare publice, care derivă din acțiunile neclare ale factorilor de decizie a MJ, cum ar fi acțiunile de contractare suplimentară a unor întreprinderi la elaborarea și implementarea sistemelor informaționale, achitarea mentenanței în cazul sistemelor informaționale neimplementate, majorarea contractelor de achiziție, acceptarea de către grupul de lucru a unor oferte mai mari decât resursele financiare prevăzute inițial pentru implementarea sistemelor informaționale. Potrivit materialelor procesului penal, au fost identificate informații și stabilite posibile relații dintre persoanele care gestionează agenții economici desemnați câștigători ai licitațiilor privind achiziționarea celor 6 sisteme informaționale și persoane publice, membri ai grupurilor de lucru, precum și factori de decizie a MJ”, precizează CNA.

Solicitat de ZdG, Gheorghe Nicolaescu, directorul Agenției Resurse Informaționale Juridice, fostul Centru de Informații Juridice a confirmat că, în septembrie 2019, sistemele la care face referire CNA nu pot fi încă utilizate.

„Aceste sisteme, în acest moment, parcurg procedura legală…. Orice sistem tehnic are nevoie de un concept tehnic și de un regulament, care trebuie să fie aprobate de către Guvern. Ele, la moment, sunt în procedură de aprobare de către Guvern. Aceste sisteme, oficial, nu au fost utilizabile niciodată. Au fost doar testate. Aceste sisteme sunt direct legate de prevederile legale, de exemplu, de Codul Civil, care recent s-a modificat. Aceste sisteme, parcurgând procedura de aprobare, concomitent se modifica legislația. Și tot așa. Eu nu pot să vă comunic detalii despre ce a fost în perioada 2013-2015, pentru că sunt în funcție din martie 2019. Tot ce vă pot spune e că, în mare parte, tergiversarea aprobării acestor sisteme este legată direct cu modificările în legislație care au avut loc în ultimul timp”, a precizat Nicolaescu.

„Eu nu cunosc despre existența unui asemenea dosar. Dacă o să am calitate procesuală, probabil o să aflați. Eu îmi amintesc despre mai multe sisteme electronice, dar știu că în procesul de implementare erau implicate mai multe instituții de stat. Că au fost programe care nu au fost duse până la capăt, e altceva”, spune ex-ministrul din perioada achizițiilor, Oleg Efrim.

PG: Cei mai mulți bani pentru reformă, cheltuiți pentru mașini și reparații

PG a primit din bugetul de stat pentru reforma justiției, în perioada 2013-2016, aproximativ 31 de milioane de lei. În 2013, instituția a beneficiat de 5,4 milioane de lei. Cei mai mulți bani, aproximativ 2,6 milioane de lei, au fost cheltuiți, conform informațiilor pe care ni le-a furnizat PG la solicitare, pentru reparația sediilor procuraturilor teritoriale din Orhei, Leova, Anenii Noi, Soroca și pentru achiziționarea a 8 automobile noi de la compania „Daac Autosport” SRL.

2,15 milioane de lei PG i-a plătit către PNUD pentru crearea platformei E-dosar, iar alte aproximativ 600 de mii de lei au fost plătiți pentru achiziționarea echipamentelor pentru audierea martorilor minori. 59 de mii de lei au ajuns în conturile firmei „Acvilin Grup”, gestionată de familia lui Iurii Luncașu, omul de afaceri găsit mort la mijlocul lunii august, procurorii cumpărând de la compania sa 250 de scaune și 6 fotolii „prestij”.

În 2014, în conturile PG pentru reforme au intrat 13,6 milioane de lei. Și de această dată, cei mai mulți bani au fost plătiți pentru achiziționarea automobilelor și reperația mai multor sedii ale procuraturilor teritoriale – aproximativ 12 milioane de lei. Dacă automobilele, 19 la număr, au fost cumpărate pentru suma de 4,2 milioane de lei de la compania „Daac Auto” SRL, gestionată de consilierul municipal Vasile Chirtoca, lucrările de reparație a sediilor au fost împărțite între câteva companii.

Firma familiei unui membru al CSP a executat lucrări de milioane pentru reparația sediilor procuraturilor

Cel mai bănos contract, în valoare de 3 milioane de lei pentru reparația sediului Procuraturii Cahul, a fost câștigat de „Duxprim Service” SRL. Compania este fondată de Mihail Hadârcă, tatăl doctorului în drept Igor Hadârcă și al judecătoarei Victoria Hadârcă. În perioada în care firma tatălui câștiga contractul cu PG, Igor Hadârcă era membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), ales de Parlament în decembrie 2013 pentru un mandat de patru ani. În același an, firma familiei Hadârcă a reparat și sediul Procuraturii Basarabeasca pentru suma de 866 de mii de lei.

Dar, în ultimii ani, compania a fost practic abonată la efectuarea unor lucrări pentru renovarea unor edificii, în special din justiție, majoritatea dintre ele fiind sponsorizate din banii pentru SRSJ. Astfel, firma „Duxprim Service” SRL a câștigat în ultimii ani licitații de aproximativ 50 de milioane de lei pentru raparația sediilor oficiilor Buiucani și Centru ale Judecătoriei Chișinău. Totodată, compania a obținut aproximativ 15 milioane de lei pentru că a reparat sediul Ministerului Justiției și alte 4,6 milioane de lei pentru că a participat la reconstrucția sediului Institutului Național al Justiției.

În 2015, PG a beneficiat de 2,5 milioane de lei, iar dintre aceștia, 1,2 milioane au fost direcționați, iarăși, către „Duxprim Service” SRL pentru finalizarea reparației capitale a sediilor Procuraturii Cahul și Basarabeasca. Ceilalți bani au fost alocați pentru reparația sediilor Procuraturilor din Ștefan Vodă și Fălești, dar și pentru procurarea tehnicii de calcul pentru susținerea programului e-dosar. În 2016, ultimul an în care PG a beneficiat de bani din cadrul SRSJ, în conturile instituției au intrat 9,2 milioane de lei. Peste 5 milioane de lei au fost cheltuiți pentru instalarea camerelor video și turnichetelor, iar alte 4 milioane, la fel ca în 2015, pentru procurarea tehnicii de calcul pentru susținerea programului e-dosar.

Igor Hadârcă, fost membru al CSP, afirmă că licitațiile câștigate de firma familiei sale nu au vreo legătură cu funcția sa. „Procedura de încheiere a contractelor nu depinde de o persoană sau de două. Toată activitatea care s-a desfășurat (la CSP, n.r.) nu a avut nicio dependență la încheierea contractelor. Absolut cu nimic nu a influențat activitatea mea de la CSP câștigarea licitațiilor de către firma familiei. E o procedură care nu este în atribuția CSP. Încă ceva vreau să vă spun. Activitatea firmei nu se face pe bani publici. Inițial, firma face lucrările din banii proprii. Se achită firmei ulterior, după ce se fac lucrările. Mai mult ca atât, pentru că nu au fost făcute achitările la timp, firma practic nu mai poate activa. Datoriile au fost timp de vreo patru ani. Abia anul acesta am primit banii”, susține Igor Hadârcă. „Noi am participat la multe concursuri, nu doar în justiție. Dar, la încheierea contractelor este un formular în care se precizează experiența similară în domeniu. Existând experiență, recomandări din partea altor organizații similare unde s-au desfășurat asemenea lucrări, a fost un avantaj. Având rezultate într-un anumit domeniu, are loc extinderea companiei ca executand al lucrărilor. Și vreau să mai precizez că firma a câștigat și a participat la licitații și înainte ca eu să ajung membru al CSP”, a punctat Hadârcă.

Reforma de la INJ: reparația sediului și plata salariilor

INJ, al patrulea cel mai important beneficiar financiar al SRSJ a primit, în 2013, aproximativ 10 milioane de lei. La fel ca și celelalte instituții ale statului, cei mai mulți bani, INJ i-a cheltuit pentru investiții capitale. Mai exact, 8,5 milioane de lei au fost plătiți firmei „Const-Service” pentru restaurarea clădirii blocului administrativ al instituției. Restul sumei a fost utilizat pentru retribuirea muncii angajaților, plăți de asigurări sociale și medicale sau pentru procurarea de mărfuri și servicii.

În 2014, la INJ au ajuns 3,3 milioane de lei. La fel ca în 2013, 1,7 milioane de lei au fost cheltuiți pentru salariile angajaților, 545 de mii de lei pentru plata mărfurilor și serviciilor și alți 539 de mii pentru crearea Centrului de Informații Juridice, structură nouă în cadrul instituției. În anii 2015-2016, INJ a primit 2,3 milioane de lei, respectiv 1,3 milioane, majoritatea banilor fiind alocați pentru retribuirea muncii angajaților.

În 2017, INJ a primit 8,6 milioane de lei în cadrul SRSJ. Jumătate din această sumă a fost transferată către PNUD Moldova în urma unui acord de cofinanțare pentru efectuarea lucrărilor de consolidare a sediului INJ, „în urma unor rapoarte de expertiză tehnică prin care experții au constatat deficiențe în structura de rezistență a clădirii, care nu corespunde cerințelor actuale pentru rezistența antiseismică, ținând cont de faptul că blocul a fost construit cu 100 de ani în urmă. Această finanțare a fost suplinită cu o contribuție considerabilă din partea Guvernului SUA”, a precizat INJ. Restul sumei, de 4,6 milioane de lei, a fost redirecționată pentru amenajarea teritoriului INJ, printre care consolidarea gardului și construcția unui garaj cu 3 secții. Lucrările au fost efectuate de firma familiei Hadârcă, „Duxprim Service” în urma unei licitații câștigate în iunie 2017.

10 milioane de lei către Ministerul Sănătății în 2013 pentru un echipament care a devenit funcțional abia în 2019

Ministerul Sănătății, actualul Minister al Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, a primit, în cadrul SRSJ, aproximativ 10,6 milioane de lei, cheltuiți pentru a procura echipament pentru efectuarea testelor ADN. Achiziția urma să faciliteze procesul de investigare a infracţiunilor prin acumularea probelor pe criterii ştiinţifice şi prin probarea exclusivă prin intermediul expertizei medico-legale. Pentru achiziționarea aparatului a fost constituit un grup de lucru pentru achiziţii publice, a cărui misiune era selectarea companiei care urma să livreze către Centrul de Medicină Legală (CML) acest echipament.

Câştigătoare a licitaţiei a fost desemnată „Eyecon Medical” SRL, iar contractul de 9,76 milioane de lei a fost înregistrat la Agenţia Achiziţii Publice pe 10 ianuarie 2014. Licitaţia a intrat în vizorul Procuraturii Anticorupţie şi Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), care, în august 2017, anunţau că ex-directorul CML, Ion Cuvşinov, adjunctul acestuia, Andrei Pădure, şi un specialist din cadrul instituţiei au fost reţinuţi, fiind bănuiţi de depăşirea atribuţiilor de serviciu prin trucarea licitaţiei de achiziţionare a echipamentului pentru laboratorul ADN. Dosarul fostului director Cuvşinov se află însă și acum pe masa magistraţilor de la Judecătoria Chişinău.

Reprezentanții CML, acuzați că ar fi favorizat compania care a câștigat licitația

În cadrul dosarului penal, s-a stabilit că reprezentanţii CML „ar fi dat asigurări unei companii din România (Eyecon Medical, n.r.) că o va favoriza la licitaţia pentru procurarea echipamentului necesar pentru dotarea laboratorului ADN. În urma discuţiilor, s-a convenit elaborarea caietului de sarcini, astfel încât parametrii şi specificaţiile tehnice ale utilajului solicitat să coincidă cu cele ale utilajului medical care ar fi fost propus de ofertantul din România. În urma acţiunilor infracţionale ale grupului menţionat, a fost organizată o licitaţie neloială, concertată, cu minimizarea concurenţei şi facilitarea apriori a agentului economic”, se spunea în comunicatul CNA din august 2017.

Tot atunci, procurorii au stabilit că echipamentul achiziţionat „nu era suficient pentru operaţionalizarea unui laborator de genetică judiciară pentru identificare umană, iar tehnologia care urma să fie aplicată de acest laborator nu era validată de comunitatea ştiinţifică internaţională pentru identificarea umană. Astfel, fără procedura de validare, nu poate fi efectuată acreditarea laboratorului, iar rezultatele obţinute într-un laborator nevalidat şi neacreditat sunt nule”, precizau procurorii.

Laboratorul ADN a fost dat în exploatare abia în iunie 2018, dar a început să activeze la mijloc de 2019. În toată această perioadă, R. Moldova a fost singura țară din Europa care nu dispunea de un laborator ADN. „Laboratorul lucrează. Asta e tot ce pot să vă spun”, ne-a spus Valeriu Savciuc, actualul director al CML, evitând discuțiile despre dosarul penal sau perioada în care echipamentul nu a putut fi utilizat.

Curtea de Conturi: „Eforturile depuse de către actorii-cheie responsabili nu au fost concludente și eficiente”

De fapt, ineficiența utilizării banilor destinați implementării SRSJ a fost constatată încă în noiembrie 2016, în cadrul unui audit al Curții de Conturi a R. Moldova (CCRM). CCRM depista în auditul realizat că „factorii de decizie, în unele cazuri, au utilizat irațional, nefondat, ineficient și ineficace mijloacele publice în sumă totală de 135,9 mil.lei, atât pentru procurări de bunuri, cât și pentru investiții capitale. În consecință, ineficiența și insuficiența implicării instituțiilor responsabile de implementarea SRSJ în procesul de coordonare și monitorizare a acesteia, iresponsabilitatea factorilor de decizie, perpetuarea unui management ineficient au afectat, per ansamblu, atingerea impactului scontat”.

Misiunea de audit a Curții mai constata că, „în 9 cazuri, resursele bugetare alocate, în valoare totală de 42 milioane de lei, au fost redirecționate nejustificat și utilizate pentru realizarea altor scopuri, care nu au vreo tangență cu indicatorii de rezultat. Auditul a relevat că eforturile depuse de actorii-cheie responsabili nu au fost concludente și eficiente, ceea ce compromite impactul prevăzut al reformei judiciare”, a fost concluzia auditorilor Curții, care însă nu a dus la deschiderea dosarelor penale pe numele celor responsabili.

Efrim: Guvernanții nu fac altceva decât să încerce să controleze justiția

„Strategia a fost primul document de politici de așa anvergură care a prezentat o viziune asupra întregului sector al justiției. A fost prima încercare de a aborda sistemul de justiție ca un tot întreg. Strategia a reprezentat o viziune pe termen mediu, despre ce trebuie să schimbăm pe termen mediu, ca în 5-6 ani să avem schimbări ireversibile în justiție. Dacă scopul ar fi fost atins, noi nu am fi discutat în ultimele 3 luni doar despre justiție. Sigur că scopul nu a fost atins”, crede Oleg Efrim, unul dintre miniștrii Justiției din perioada implementării SRSJ.

„De ce nu a fost atins? Probabil am fost suficient de romantic să cred în intențiile bune ale politicienilor de a vrea schimbări adevărate în justiție. Până la urmă, m-am convins că politicienii nu vor altceva decât să se asigure că justiția nu va fi în buzunarul altcuiva decât în propriul buzunar. Din păcate, aceleași lucruri le vedem și astăzi. Guvernanții nu fac altceva decât să încerce să controleze justiția. Am mari dubii că există, în afară de anumite persoane, forțe politice care-și doresc o justiție independentă. Schimbările vor veni când vor fi câteva schimburi de generații care se vor naște cu spiritul de justiție independentă. Până atunci trebuie să investim în școală”, crede fostul ministru, în prezent avocat.

„Ținând cont că au venit 28 de milioane de la UE, reiese că statul nu a cheltuit atât de mult pentru reforma justiției. Îmi vine greu să zic că acești bani au fost eficient cheltuiți, dar pot să zic că din banii aceștia a sporit considerabil finanțarea justiției, care era subfinanțată până atunci. Anume subfinanțarea reprezintă prima modalitate, cea mai primitivă, de a ține justiția sub control. Sunt tentat să cred că majoritatea banilor au fost cheltuiți benefic pentru cetățean. Că nu avem încă rezultatele, asta e altceva”, menționează Efrim.

Grosu: Judecătorii nu au reușit să ridice calitatea actului de justiție pe măsura așteptărilor

„Cred că reforma, în mare parte, și-a atins scopul. La nivel de politici, dar nu la nivel de implementare a legilor. Cei de la MJ, în acea perioadă, până în 2016, și-au făcut datoria. Nu a fost îndeplinită o altă parte a reformei, lucru pe care mulți evită să-l spună. Nu s-au implementat legile care au fost la baza reformei. Cei care trebuiau să implementeze legile în practică erau judecătorii, procurorii sau chiar Parlamentul și Guvernul”, opinează un alt fost ministru al Justiției, Vladimir Grosu.

„Cred că s-a meritat investirea acestor bani. Chiar dacă vă referiți la reparații, haideți să ne gândim cine-s beneficiarii acestor reparații. Nu sunt doar judecătorii. Acum sunt avocat și când merg în instanță, e altfel. Țin minte cum era până în 2006, până să vin în funcție publică. Mergeai ca într-o cușcă. Reparațiile nu au fost făcute doar pentru judecători, ci în primul rând pentru justițiabili, pentru ca ei să vină și să simtă demnitate. Dar, nu doar reparații s-au făcut. Au fost făcute legi, studii foarte utile”, crede Grosu, care însă că, deși au fost făcute schimbări, calitatea actului de justiție nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor.

„Cert că judecătorii nu au reușit să ridice calitatea actului de justiție pe măsura așteptărilor, reieșind și din investițiile făcute în ultimii 7-8 ani. Asta e părerea mea. Așteptările mele, ca viceministru, ca ministru, erau mai mari. Credeam că, investind în infrastructură, în salarii, în pregătirea judecătorilor, puterea judecătorească va evolua la alt nivel, dar nu a fost să fie”, a punctat Vladimir Grosu.

Hriptievschi: Strategia a adus bani, îmbunătățiri tehnice, dar nu a schimbat oamenii

Nadejda Hriptievschi

Părerea foștilor oficiali este împărțită și de reprezentanți ai societății civile care au monitorizat implementarea și rezultatele SRSJ. „Partea bună a SRSJ a constat doar în îmbunătăți tehnice. Asta nu putem nega. Ele sunt cele mai evidente. Strategia, pentru că starea de lucruri din momentul implementării ei era la un nivel foarte jos, nu cred că puteai să te aștepți la multă calitate. Nu te poți lupta cu corupția în rândul judecătorilor care aveau salarii de 3-5 mii de lei. Financiar, s-au cheltuit mulți bani, dar eu cred că ei erau necesari”, este de părere Nadejda Hriptievschi, directoare de program în cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova.

„Marea problemă e calitatea actului de justiție. Nu s-a ajuns la aspectele de calitate, dar nu s-a ajuns din cauza calității oamenilor din sistem. Salariile au fost mărite, au fost schimbate reguli de accedere în funcții, dar, de fapt, regulile au fost oc0lite, ele nefiind respectate. Strategia a adus bani, îmbunătățiri tehnice, dar ea nu a schimbat oamenii, pentru că cei care au implementat reforma au rămas aceiași. Investițiile sunt importante, dar dacă nu se pune accent pe factorul uman, atunci multe lucruri sunt zadarnice, iar oamenii nu vor simți și mai departe efectul alocărilor bugetare în sistemul de justiție, pentru că nu se schimbă suficient calitatea oamenilor. Reforma nu a reușit și pentru că a coincis cu instabilitatea politică. O reformă depinde mult de calitatea clasei politice”, concluzionează experta.

Investigația jurnalistică a fost realizată cu sprijinul Biroului Regional pentru Europa de Sud-Est al Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate cu suportul financiar al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Federale Germane, în cadrul proiectului „Dezvoltarea cooperării cu societatea civilă în țările Parteneriatului Estic și Rusia”. Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate, dar și Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Federale Germane, nu sunt responsabile pentru conținutul materialului jurnalistic. Părerile și constatările exprimate în această investigație sunt exclusiv ale autorilor.