Afaceri cu apartamente la Ministerul Apărării

Mai mulţi militari din cadrul Ministerului Apărării se consideră nedreptăţiţi la repartizarea locuinţelor de stat şi pun sub semnul întrebării modul în care Ministerul a distribuit apartamentele. Ei susţin că repartizarea s-a făcut netransparent şi pe criterii de cumetrism. Ministerul Apărării afirmă că a respectat legea, dar refuză să facă publice numele militarilor care au primit, în anul curent, locuinţe de la stat sau le-au procurat pe bani publici.

Legea permite, dar ministerul nu garantează

Sute de familii ale militarilor angajaţi în Armata Naţională aşteaptă de ani buni să primească o locuinţă. Unii s-au chinuit cu doi copii până au crescut mari într-o cameră de cămin de 17 metri pătraţi, alţii nu-şi permit al doilea copil pentru că nu au unde locui. Salariul modest nu le permite multora nici măcar să viseze că şi-ar putea procura o locuinţă pe bani proprii. La începutul anului 2007, în lista celor care îşi doreau o locuinţă erau înscrise peste 720 de familii ale militarilor. Conform Legii despre statutul militarilor, asigurarea lor cu locuinţe se face «în limita alocaţiilor prevăzute în bugetul de stat pentru aceste scopuri». După cum vedem, legea prevede dreptul militarilor la spaţiul locativ, dar Ministerul Apărării, cel care este responsabil de realizarea acestei prevederi, nu o respectă, din varii motive. După ce a obţinut anul trecut 127 milioane lei din comercializarea a două loturi de pământ, MA s-a angajat să asigure cu locuinţe o parte din militarii Armatei Naţionale. În total, aproape 190 de familii de militari din Garnizoanele Chişinău, Cahul, Ungheni şi Floreşti au primit locuinţe. Potrivit legii, militarii au dreptul să privatizeze locuinţele doar dacă au nu mai puţin de 15 ani de serviciu în Armata Naţională. Militarii angajaţi prin contract, care dispuneau de spaţiu locativ de serviciu în campusurile militare, au beneficiat de dreptul la privatizarea locuinţelor de serviciu sau de o compensaţie financiară, ca să-şi procure o nouă locuinţă. În baza unor certificate speciale, eliberate de MA, militarii au putut cumpăra apartamente în orice localitate din R. Moldova.

Condamnări la CEDO

În ultimii ani, MA a pierdut mai multe procese de judecată intentate de militarii care îşi revendică dreptul la spaţiu locativ. Pentru că nu şi-au făcut dreptate în ţară, mai mulţi militari s-au văzut nevoiţi să se adreseze la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Unul dintre cazurile pierdute de R. Moldova la CEDO este cel al fostului militar al Armatei Naţionale, colonelul Vadim Cogut, aflat în lista de asigurare cu spaţiu locativ din anul 1992. Vadim Cogut, cu 27 de ani lucraţi în AN, s-a judecat cu MA câţiva ani buni. La 23 noiembrie 2000, Curtea Supremă de Justiţie a obligat MA să-l asigure pe Vadim Cogut cu locuinţă. Întrucât ministerul nu a satisfăcut decizia judecăţii, colonelul a înaintat o acţiune la Judecătoria sect. Centru, solicitând să fie schimbat modul de executare a hotărârii din 23 noiembrie 2000, prin achitarea de către Minister a valorii unui apartament cu două odăi. La 18 mai 2001, Judecătoria sect. Centru a satisfăcut pretenţiile reclamantului şi a obligat Ministerul să-i achite suma de 83 mii lei.  Doi ani mai târziu, executorul judecătoresc a informat militarul că Ministerul a refuzat să execute încheierea din mai 2001. Din acest motiv, au fost iniţiate noi proceduri judiciare împotriva Guvernului. Curtea de Apel însă a încetat procesul pentru că MA nu poate fi responsabil pentru nealocarea de către Executiv a resurselor financiare.

În iulie 2004, Cogut a fost nevoit să se adreseze la CEDO, pe motiv că i-au fost încălcate drepturl la un proces echitabil şi la protecţia proprietăţii. Curtea a constatat, în unanimitate, violarea acestor drepturi prin neexecutarea hotărârii de judecată în favoarea reclamantului timp de aproape trei ani. La 4 decembrie 2007, CEDO a condamnat R. Moldova, obligând statul să-i achite lui Vadim Cogut 2,500 euro cu titlu de daune materiale şi 800 euro cu titlu de daune morale.

19 ani în armată pentru câţiva metri în cămin

Legea spune că militarii angajaţi prin contract pentru 20 de ani calendaristici, care la momentul trecerii în rezervă nu sunt asiguraţi cu locuinţe sau dispun de spaţiu locativ de serviciu fără drept de privatizare, beneficiază de o compensaţie financiară sau de dreptul la un apartament. Însă, deşi legea le acordă acest drept, în practică, lucrurile nu stau nici pe departe aşa.

Este şi cazul ofiţerului Vadim Tărâţă, care anterior a deţinut funcţia de şef al Secţiei Armament Artilerie şi Rachete al MA. V. Tărâţă şi-a început cariera militară în Extremul Orient, iar în 1993 a revenit în Armata Naţională. De la bun început, Tărâţă a depus o cerere pentru locuinţă. După o jumătate de an, i s-a dat o cameră în cămin. Întrucât, după cum susţine Tărâţă, apartamentele se dădeau fără să se ţină cont de listă, peste trei ani a fost nevoit să acţioneze MA în judecată. A obţinut câştig de cauză abia peste 7 ani (!).

Deşi a fost obligat să-i ofere o locuinţă lui Tărâţă, MA nu s-a grăbit să îndeplinească decizia judecăţii. Când mai rămasese puţin timp până la expirarea termenului dat de instanţă, Tărâţă este chemat la conducerea ministerului, unde i se propune să semneze o scrisoare de împăcare, prin care acceptă prelungirea termenului. “Am rămas să locuiesc în cămin, într-o odaie de 17 m2, cu soţia şi doi copii, în aşteptarea locuinţei promise”, spune Tărâţă. Mai târziu, după ce MA a vândut mai multe terenuri şi a început să dea apartamente, militarului i s-a confirmat că este inclus în lista celor care vor primi apartamente. Dar locuinţă nu a mai primit. “De la administraţia MA mi s-a spus că nu-mi pot da apartament deoarece nu am stagiul necesar, de 20 de ani, în serviciul Armatei Naţionale. Aceasta, în situaţia în care stagiul meu în armată, la acel moment, era de 19 ani şi 9 luni”, spune militarul, precizând că de tranzacţia de împăcare şi de decizia instanţei de judecată cei de la minister nici nu şi-au amintit. În acelaşi timp, a mai adăugat el, unii militari care nu au decât 10 sau 15 ani lucraţi în AN au obţinut loc de trai. Tărâţă mai susţine că MA ar fi avut peste 700 de apartamente, dintre care doar vreo 200 au fost oferite ofiţerilor. “Nimeni nu ştie cui au fost împărţite sau dacă au fost vândute cuiva”, precizează el. .

Trataţi cu dispreţ

Un alt militar trecut cu vederea la repartizarea locuinţelor este locotenent-colonelul în rezervă Anatol Matcovschi. Dânsul locuieşte într-un apartament de serviciu împreună cu soţia şi două fiice, dintre care una este invalidă şi a suportat până acum mai multe intervenţii chirurgicale. Specialist principal în secţia Armament, Artilerie şi Rachete din cadrul MA, Anatol Matcovschi şi-a satisfăcut serviciul militar în Forţele Armate din 1984, iar în Armata Naţională din 1992 până în 2002. Reprezentanţii MA i-au promis lui Anatol Matcovschi o locuinţă încă în 1994, atunci când s-a înscris în lista cu înlesniri. De mai bine de 14 ani acesta primeşte de la Minister acelaşi răspuns: “Ministerul Apărării cunoaşte situaţia creată în familia Dumneavoastră şi odată cu apariţia spaţiului locativ liber va fi examinată posibilitatea de acordare a acestuia familiei Dumneavoastră”.

Militarul spune că, în 2006, când Primăria Chişinău a alocat MA 30 de apartamente, i s-a părut dubios modul în care au fost distribuite locuinţele. “Deşi ni s-a promis de multe ori, nu ni s-a dat apartament nici în 2006 şi nici în 2007”, afirmă Matcovschi. “S-au ales cu locuinţe doar cei care au avut relaţii la minister sau cei care au recurs la diferite scheme nu tocmai corecte”, susţine el, precizând că unii au divorţat în mod special ca să declare că nu au unde locui, iar alţii au obţinut apartamente fără să aibă stagiul militar necesar. Soţia lui Anatol Matcovschi s-a văzut nevoită să meargă în audienţă la ministru. “Pe parcursul discuţiei dl Vrabie nu a privit-o în ochi. Când i-a spus că vom recurge la judecată, dacă nu se va rezolva problema, ministrul a răspuns scurt: «Atacaţi», ne-a povestit Anatol Matcovschi.

Trai în barăci de lemn

După cum am văzut, condiţiile de trai ale mai multor militari ai AN sunt mizerabile. Peste 70 de familii de militari trăiesc în prezent în nişte barăci de lemn de pe timpul fostei urss, în strada Vasile Lupu din sect. Buiucani al capitalei. Locatarii acestor construcţii, care cu greu ar putea fi numite case, spun că anul trecut doar vreo şapte familii din cele 70 care locuiesc în barăci au trecut într-o locuinţă nouă. “Condiţiile, într-adevăr, nu sunt cele mai bune, dar nu avem cui să ne plângem”, a recunoscut militarul Vitalie C.

(NE)Transparenţa Minsterului Apărării

Am solicitat ministrului Apărării, Vitalie Vrabie, lista militarilor care au primit locuinţe sau le-au cumpărat pe bani publici, precum şi alte informaţii privind modul în care au fost repartizate locuinţele. Răspunsul a venit peste o lună. Ministerul ne-a asigurat că “procedura a avut loc în conformitate cu regulamentul aprobat de Guvern la sfârşitul anului 2007”. Solicitat să ne spună de ce MA evită să facă publică lista celor peste 180 de militari care au fost asiguraţi cu locuinţe, ministrul adjunct al Apărării, Igor Malai, ne-a spus că nu vede motive pentru care aceasta ar deveni publică. “Este importantă cifra”, a spus ministrul adjunct, adăugând: “Nu cred că militarilor care au obţinut o locuinţă le-ar plăcea să-şi vadă numele publicat”.

Anastasia Nani, Diana Răilean 
Investigaţia a fost realizată în cadrul proiectului “Jurnaliştii împotriva corupţiei”, implementat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice în cadrul Programului Consolidarea Capacităţilor de Monitorizare a Societăţii Civile din Moldova (CCMSCM), finanţat de Guvernul SUA prin intermediul Corporaţiei Provocările Mileniului şi administrat de USAID în cadrul Programului Preliminar pe Ţară (PPŢ) pentru Moldova, componenta II. Programul CCMSCM este implementat de Academia pentru Dezvoltare Educaţională (AED), cu suportul tehnic din partea IREX.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. Ion Sofronescu

    Sînt nişte absurdităţi ale unor persoane care nu cunosc trecutul “glorios” al “pătimiţilor” Tariţa şi Matcovschii, nu cei mai de treabă ex militari veşnic în loc să lucreze se plîng că nu le ajunge nimic. Transparenţa a fost asigurată de fapt la şedinţa solemna de la casa armatei în decembrie 2007 cînd sat repartizat aceste apartamente şi la care a participat şi fostul militar Taiţa aşa că nu poate să se plîngă de lipsa de transparenţă. Nu trebueau să fugă din armată în timpurile cînd era greu ca şobolanii de pe corabia ce se îneacă, patrioţii în schimb au primit chear din miinile domnului comandant suprem.

  2. pt Sofronescu

    ei, dle Sofronescu, chira credeti ca aproape 20 de ani sunt putini in armata? si ce le/a oferit statul in schimb? Ignoranta?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *