Răul universal are un nume – CORUPŢIA

Interviu cu Pascal Vagogne, Ambasadorul Franţei în R. Moldova

— Cum au evoluat relaţiile comerciale moldo-franceze după semnarea Acordului de Liber Schimb?

— Acor­dul de Liber Schimb Com­plet şi Apro­fun­dat (ALSCA), sem­nat între R. Mol­do­va şi Uniu­nea Euro­pea­nă (UE), deşi a intrat deja în vigoa­re, cred că e prea devre­me să eva­luăm impac­tul pe care-l are asu­pra evo­lu­ţi­ei rela­ţi­i­lor comer­ci­a­le, cu atât mai mult că anii 2015 şi 2016 au fost ani difi­ci­li pen­tru eco­no­mia mol­do­ve­neas­că. Chiar şi în ast­fel de cir­cum­stanţe, se con­sta­tă, totu­şi, un pro­gres foar­te sen­si­bil şi rapid al expor­tu­lui mol­do­ve­ne­sc spre Franţa. În anii 2013-2016 impor­tu­ri­le au cres­cut cu 20%, în spe­cial în sec­toa­re­le în care R. Mol­do­va are avan­ta­je eco­no­mi­ce bine cunos­cu­te, cum ar fi agri­cul­tu­ra şi indus­tria tex­ti­lă. Feno­me­nul nu este carac­te­ris­tic doar rela­ţi­i­lor noas­tre comer­ci­a­le bila­te­ra­le, fiind­că acest dina­mism se obser­vă în expor­tul R. Mol­do­va la nive­lul UE, care a cres­cut de la 53% până la 65%, în peri­oa­da 2014-2016.

Dar, din­co­lo de ran­damen­tul pozi­tiv înre­gis­trat pe ter­men scurt, indus direct prin redu­ce­rea bari­e­re­lor tari­fa­re, nu tre­bu­ie să uităm că ALECA este, în pri­mul rând, o inves­ti­ţie pe ter­men lung: dis­pa­ri­ţia fron­ti­e­re­lor comer­ci­a­le va sti­mu­la între­prin­de­ri­le mol­do­ve­neş­ti să devi­nă com­pe­ti­ti­ve pe pia­ţa euro­pea­nă. Este un pro­ces ce tre­ce printr-o peri­oa­dă de tranzi­ţie, având nevo­ie de un ter­men de adap­ta­re mai înde­lun­gat sau mai redus pen­tru une­le sec­toa­re, ast­fel încât agenţii eco­no­mi­ci din R. Mol­do­va să imple­men­te­ze în acti­vi­ta­tea lor nor­me­le în vigoa­re ale pieţei uni­ce, să armo­ni­ze­ze stan­dar­de­le de pro­du­ce­re şi să ame­li­o­re­ze cali­ta­tea ofer­tei lor. Ime­di­at cum aces­te adap­tă­ri vor avea loc, între­prin­de­ri­le din R. Mol­do­va vor ajun­ge să con­cu­re­ze pe o pia­ţă de pes­te 400 mili­oa­ne de con­su­ma­to­ri. Acest lucru a fost deja rea­li­zat parţi­al în sec­to­rul agri­col, fiind înre­gis­tra­te mai mul­te rezul­ta­te favo­ra­bi­le.

— Franţa găzduieşte mulţi studenţi din R. Moldova. De ce ţara dvs. investeşte atât de mult în învăţământul tinerilor, inclusiv al celor din alte state?

— Sis­te­mul de edu­ca­ţie fran­cez este unul de cali­ta­te, fiind larg recu­nos­cut pe plan mondi­al. Fie că e vor­ba des­pre cla­sa­men­tul Shan­ghai, Finan­ci­al Times, Times sau Euro­pean Report on Science&Technologies al Comi­si­ei Euro­pe­ne, insti­tu­ţi­i­le de învă­ţământ fran­ce­ze ocu­pă întot­dea­u­na pri­me­le locu­ri. Franţa este situ­a­tă în cen­trul Euro­pei, din punct de vede­re geo­gra­fic, eco­no­mic şi poli­tic. Meto­da fran­ce­ză de pre­da­re este recu­nos­cu­tă ca una rigu­roa­să, de exce­lenţă, fiind cunos­cu­tă gra­ţie abor­dă­rii plu­ri­dis­ci­pli­na­re şi gra­ţie des­chi­de­rii spre lumea exte­ri­oa­ră, şi fiind încu­ra­ja­tă şi de fran­co­fo­nia mondi­a­lă.

Învă­ţămân­tul mol­do­ve­ne­sc, care de ase­me­nea este unul de cali­ta­te, este încă rela­tiv izo­lat şi stu­denţii care vin în Franţa să-şi con­ti­nue stu­di­i­le, ple­când de la o bază deja soli­dă, au posi­bi­li­ta­tea să se spe­cia­li­ze­ze, să-şi apro­fun­de­ze cunoş­tinţe­le şi să fie înca­dra­ţi în reţea­ua uni­ver­si­ta­ră inter­na­ţio­na­lă. Lati­ni­ta­tea repre­zin­tă un avan­taj, deo­a­re­ce faci­li­tea­ză afi­ni­tă­ţi­le inte­lec­tu­a­le şi şti­inţi­fi­ce. În cele din urmă, capa­ci­ta­tea de adap­ta­re, setea de cunoş­tinţe şi nive­lul gene­ral jus­ti­fi­că exce­lenţa repu­ta­ţi­ei obţi­nu­te de stu­denţii mol­do­ve­ni în lumea uni­ver­si­ta­ră fran­ce­ză.

— Cum ar putea R. Moldova să-şi recheme tinerii înapoi, după ce obţin studii în UE şi în alte state dezvoltate?

— Cetă­ţe­nii mol­do­ve­ni de toa­te vâr­ste­le sunt des­tul de ata­şa­ţi de ţara lor şi cel mai des o pără­sesc cu regret, atun­ci când sunt în cău­ta­rea unor per­spec­ti­ve pro­fe­sio­na­le mai bune pes­te hota­re. Cu toa­te aces­tea, mulţi din­tre ei au păs­trat con­tac­tul cu patria. Spe­răm că R. Mol­do­va va cunoa­ş­te în curând dezvol­ta­rea pe care o meri­tă, dato­ri­tă potenţi­a­lu­lui său şi dato­ri­tă nive­lu­lui de edu­ca­ţie al cetă­ţe­ni­lor, com­pe­tenţe­lor lor. Pen­tru Guver­nul R. Mol­do­va este impe­ra­tiv să acţio­ne­ze, după cum şi-a expri­mat intenţia, ca să res­ta­bi­leas­că încre­de­rea inves­ti­to­ri­lor stră­i­ni şi să relanse­ze acti­vi­ta­tea eco­no­mi­că. Guver­na­rea tre­bu­ie să acţio­ne­ze rapid, deo­a­re­ce pier­de­rea resur­se­lor uma­ne con­ti­nuă zi de zi, iar soci­e­tă­ţi­le stră­i­ne care intenţio­nea­ză să-şi dezvol­te acti­vi­ta­tea în R. Mol­do­va sunt une­o­ri des­cu­ra­ja­te din cau­za difi­cul­tă­ţi­lor ce ţin de anga­ja­re.

— Există corupţie în învăţământul francez? Ce lecţii ar putea prelua învăţământul din R. Moldova de la cel din Franţa?

— Nu aş vrea să exa­ge­rez atun­ci când vor­besc des­pre ima­gi­nea ţării mele, muşa­ma­li­zând rea­li­ta­tea. Coru­pţia, din păca­te, este un rău uni­ver­sal şi Franţa nu este cru­ţa­tă. Totu­şi, scan­da­lu­ri­le în care este impli­ca­tă sunt extrem de rar întâl­ni­te, aproa­pe nici­o­da­tă, când ne refe­rim la sec­to­rul învă­ţămân­tu­lui.

Sfe­re pre­cum edu­ca­ţia naţio­na­lă, jus­ti­ţia repre­zin­tă mode­le de admi­nis­tra­re res­pec­ta­te în Franţa, ţară pur­tă­toa­re de o lun­gă tra­di­ţie de inte­gri­ta­te şi inde­pen­denţă, de o puter­ni­că deon­to­lo­gie, pre­cum şi de un sens apro­fun­dat al ser­vi­ci­u­lui public.

Ce lecţie ar putea ofe­ri Mol­do­vei învă­ţămân­tul fran­cez? Fără îndo­ia­lă, deprin­de­rea abor­dă­rii cri­ti­ce, spi­ri­tul de sin­te­ză şi gân­di­rea ordo­na­tă, în con­for­mi­ta­te cu tra­di­ţia car­te­zi­a­nă a dis­cur­su­lui asu­pra meto­de­lor de instru­i­re.

— Ce ar putea prelua R. Moldova de la Franţa în domeniul combaterii corupţiei în general?

— Coru­pţia este un ade­vă­rat can­cer în lumea întrea­gă, deo­a­re­ce per­ver­teş­te com­por­ta­men­te­le pes­te tot unde exis­tă, dese­o­ri în situ­a­ţii extrem de gra­ve, pre­cum cele din dome­ni­ul sănă­tă­ţii sau al edu­ca­ţi­ei.

Exis­tă, bine­înţe­les, poli­ti­ci efi­cien­te, care au fost imple­men­ta­te în Franţa, însă reu­şi­ta lor depin­de de inte­gri­ta­tea celor care le imple­men­tea­ză. Aces­te poli­ti­ci au fost deja pre­zen­ta­te în R. Mol­do­va, în cadrul mai mul­tor semi­na­re, în cali­ta­te de exem­ple de „bune prac­ti­ci”. Dar, în ciu­da instru­men­te­lor de con­trol, pes­te tot per­sis­tă ris­cul ca feno­me­nul des­pre care vor­bim, coru­pţia, să rezis­te, din cau­za carac­te­ru­lui său insi­di­os şi din cau­za com­por­ta­men­te­lor indi­vi­du­a­le greu de con­tro­lat. Lup­ta cu coru­pţia se bazea­ză pe res­pec­tul cele­bru­lui Con­tract Soci­al al lui Jean-Jacques Rous­seau, care deter­mi­na rela­ţi­i­le din­tre guver­nanţi şi cei guver­na­ţi. Aceas­tă lup­tă tre­bu­ie să aibă loc în cadrul unui exer­ci­ţiu demo­cra­tic, prin inves­ti­ga­ţii şi pro­ce­du­ri de con­trol, dar şi prin ale­ge­ri, care le per­mit cetă­ţe­ni­lor să-şi dea votul pen­tru can­di­da­ţi poli­ti­ci a căror pozi­ţie cu pri­vi­re la coru­pţie să fie cea mai intransi­gen­tă. Deloc întâm­plă­tor, în pre­a­j­ma ori­că­ror ale­ge­ri impor­tan­te din toa­te ţări­le, abu­n­dă scan­da­lu­ri­le poli­ti­ce lega­te de coru­pţie, care sunt pe larg medi­a­ti­za­te în tim­pul cam­pa­ni­i­lor elec­to­ra­le.

— Cât de independentă e justiţia franceză şi cum este asigurat acest statut?

— În Franţa, inde­pen­denţa jus­ti­ţi­ei este rezul­ta­tul unei lun­gi cuce­ri­ri, care se înscrie în cadrul Revo­lu­ţi­ei de la 1789 şi în lup­ta de sepa­ra­re a pute­ri­lor. În aceas­tă cali­ta­te, ea face par­te inte­gran­tă din moş­te­ni­rea noas­tră şi magis­tra­ţii fran­ce­zi sunt extrem de ata­şa­ţi de exis­tenţa ei, pre­cum şi de alte două valo­ri aso­ci­a­te: res­pon­sa­bi­li­ta­tea şi impa­rţi­a­li­ta­tea.

De alt­fel, în Franţa, exis­tă meca­nis­me juri­di­ce foar­te efi­cien­te, care per­mit con­tro­lul aces­tei inde­pen­denţe. Sta­tu­tul de jus­ti­ţie inde­pen­den­tă este garan­tat prin arti­co­lul 64 al Con­sti­tu­ţi­ei fran­ce­ze, care sti­pu­lea­ză că magis­tra­ţii sunt ina­mo­vi­bi­li şi că Preşe­din­te­le Repu­bli­cii este garan­tul inde­pen­denţei jus­ti­ţi­ei, fiind asis­tat de Con­si­li­ul Supe­ri­or al Magis­tra­tu­rii (CSM). Un alt ele­ment al aces­tei garanţii de inde­pen­denţă îl repre­zin­tă fap­tul că întrea­ga carie­ră a magis­tra­ţi­lor este ges­tio­na­tă inte­gral de CSM, în con­for­mi­ta­te cu arti­co­lul 65 al Con­sti­tu­ţi­ei, şi, pen­tru a legi­fe­ra sta­tu­tul magis­tra­tu­lui, este nece­sa­ră o lege orga­ni­că, a cărei pro­ce­du­ră de adop­ta­re este cu mult mai grea decât o lege ordi­na­ră.

— La recentele alegeri, o parte din diaspora moldovenească din Franţa nu a putut vota, din lipsa buletinelor de vot. Ce ar trebui să îmbunătăţim în R. Moldova, ca cetăţenilor să le fie asigurate drepturile civice?

— Par­ti­ci­pa­rea la ale­ge­ri şi la via­ţa civi­că repre­zin­tă un punct esenţi­al de legă­tu­ră pen­tru cei sta­bi­li­ţi în stră­i­nă­ta­te. Minis­te­rul fran­cez al Afa­ce­ri­lor Exter­ne şi Dezvol­tă­rii Inter­na­ţio­na­le este foar­te atent la fap­tul ca fran­ce­zii expa­tri­a­ţi să se poa­tă expri­ma în cadrul dife­ri­tor con­sul­tă­ri elec­to­ra­le naţio­na­le. Şi pen­tru scru­ti­nul pre­zi­denţi­al şi legi­sla­tiv din acest an, o secţie de vota­re va fi des­chi­să pen­tru ei aici, la Amba­sa­da Franţei din Chi­şi­nău. Posi­bi­li­ta­tea de a vota în stră­i­nă­ta­te depin­de, totu­şi, de înre­gis­tra­rea ale­gă­to­ri­lor pe lis­te­le elec­to­ra­le până la 31 decem­brie a anu­lui pre­ce­dent scru­ti­nu­lui, ceea ce ne per­mi­te să ştim exact numă­rul potenţi­a­li­lor elec­to­ri în ziua scru­ti­nu­lui. Cred că e anu­me ceea ce nu a reu­şit R. Mol­do­va la recen­te­le ale­ge­ri pre­zi­denţi­a­le, fiind evi­den­tă lip­sa date­lor vala­bi­le des­pre numă­rul cetă­ţe­ni­lor sta­bi­li­ţi în stră­i­nă­ta­te şi lip­sa unor lis­te elec­to­ra­le actu­a­li­za­te. În acest con­text, sunt con­vins că auto­ri­tă­ţi­le R. Mol­do­va îşi vor face con­clu­zii în urma ale­ge­ri­lor din 2016 şi vor majo­ra numă­rul bule­ti­ne­lor de vot, la alte ale­ge­ri, în toa­te ţări­le unde locu­ieş­te un număr impor­tant de cetă­ţe­ni mol­do­ve­ni.

— Ce se întâmplă în Franţa atunci când un partid de la guvernare nu înregistrează performanţe la alegerile ulterioare? Se face o analiză a eşecului? Participă membrii formaţiunii la asanarea partidului? În R. Moldova, unii lideri de partide par veşnici, şi chiar dacă nu înregistrează performanţe, rămân să conducă…

— Alter­nanţa este un fac­tor aproa­pe con­stant în poli­ti­ca fran­ce­ză, pe par­cur­sul ulti­mi­lor 30 de ani. Confruntându-se cu un ritm mai lent de cre­ş­te­re, fran­ce­zii au dese­o­ri refle­xul de a-i eli­mi­na în cadrul ale­ge­ri­lor ulte­ri­oa­re pe per­danţi. Aşa a fost în 1981, când pen­tru pri­ma dată a fost ales un preşe­din­te soci­a­list, în 1986 – cu reve­ni­rea la guver­na­re a drep­tei, în 1988 – cu rea­le­ge­rea lui Franço­is Mit­te­rand, în 1993 – cu vic­to­ria drep­tei la ale­ge­ri­le legi­sla­ti­ve, în 1997 – cu cea de-a doua coa­bi­ta­re, în 2002 – cu rea­le­ge­rea lui Jacqu­es Chi­rac şi în 2012 – cu reve­ni­rea stân­gii la pute­re. Une­le din­tre aces­te înfrân­ge­ri au fost urma­te de schim­bă­ri de orien­ta­re şi de repu­ne­re în dis­cu­ţie a dire­cţi­i­lor poli­ti­ce. În Franţa, la fel ca şi în R. Mol­do­va, dar ca şi în întrea­ga lume, o mare par­te a opi­ni­ei publi­ce denu­nţă astăzi îmbă­trâ­ni­rea par­ti­de­lor tra­di­ţio­na­le şi ple­dea­ză pen­tru reîn­no­ire. Rămâ­ne să spe­răm că aceas­tă reven­di­ca­re nu va încu­ra­ja prea mult populis­mul.

— Cum va coopera Franţa cu noul sef al statului R. Moldova? Se deosebesc socialiştii francezi de cei din Moldova?

— Franţa res­pec­tă ale­ge­rea demo­cra­ti­că a cetă­ţe­ni­lor R. Mol­do­va şi, desi­gur, este gata să coo­pe­re­ze cu noul şef al sta­tu­lui, indi­fe­rent de culoa­rea sa poli­ti­că. Per­so­nal, am întreţi­nut întot­dea­u­na rela­ţii de cur­toa­zie cu dl Dodon, care, de alt­fel, vor­beş­te foar­te bine fran­ce­za. Ştiu bine că soci­a­li­ş­tii din R. Mol­do­va sunt dife­ri­ţi de soci­a­li­ş­tii fran­ce­zi, în spe­cial în ceea ce pri­veş­te valo­ri­le. În linii mai gene­ra­le, con­ver­genţe­le între par­ti­de­le din Mol­do­va şi cele euro­pe­ne, cu isto­rii foar­te dife­ri­te, sunt încă în curs de defi­ni­re. Astăzi, Par­ti­du­lui Soci­a­li­ş­ti­lor din R. Mol­do­va îi revi­ne să-şi pre­ci­ze­ze clar pozi­ţia viza­vi de Euro­pa, s-o expli­ce par­ti­de­lor euro­pe­ne de care se sim­te cel mai apro­pi­at şi, dacă doreş­te, nimic nu-l poa­te împie­di­ca să se apro­pie de social-democraţia euro­pea­nă, pe măsu­ră ce ţara se va des­chi­de şi se va dezvol­ta. În Franţa, la fel ca şi în Mol­do­va, veni­rea la pute­re a soci­a­li­ş­ti­lor a fost, chiar de la înce­put, un motiv de mare îngri­jo­ra­re pen­tru o par­te a popu­la­ţi­ei. Fron­tul popu­lar – în 1936, apoi dl Mit­te­rand – în 1981, au con­sti­tu­it obiec­tul nume­roa­se­lor cari­ca­tu­ri şi ten­ta­ti­ve de dia­bo­li­za­re, îna­in­te ca ide­ea alter­nanţei la guver­na­re să intre în obi­ş­nu­inţă. Cum va fi aceas­tă nouă coa­bi­ta­re în R. Mol­do­va, spre bine sau spre rău, depin­de de ceea ce vor dori să facă pro­ta­go­ni­ş­tii aces­tui subiect.

— Cum vedeţi libertatea presei în Franţa? Dar în R. Moldova?

— În Franţa, liber­ta­tea de expri­ma­re este garan­ta­tă prin Con­sti­tu­ţie. Avem o veche tra­di­ţie a jur­na­lis­mu­lui de inves­ti­ga­ţie, de cri­ti­că şi sati­ră viza­vi de pute­re. Cu toa­te aces­tea, sec­to­rul pre­sei întâm­pi­nă difi­cul­tă­ţi lega­te de situ­a­ţia eco­no­mi­că şi de dezvol­ta­rea pre­sei on-line, care duce astăzi la o anu­mi­tă con­cen­tra­re, iar une­o­ri şi la o redu­ce­re a cali­tă­ţii inves­ti­ga­ţi­i­lor. Desi­gur, aces­te pro­ble­me sunt rela­ti­ve, în com­pa­ra­ţie cu R. Mol­do­va, unde situ­a­ţia gene­ra­lă în dome­ni­ul media rămâ­ne foar­te fra­gi­lă din cau­za pro­ble­me­lor eco­no­mi­ce şi a unei con­cen­tră­ri foar­te mari a orga­ne­lor de pre­să.

— Cu o istorie de secole, Franţa nu şi-a schimbat niciodată imnul, La Marseillaise. Multora s-ar putea să nu li se mai pară actual. Cum de imnul rămâne neschimbat?

— La Mar­se­i­l­lai­se este unul din cân­te­ce­le revo­lu­ţio­na­re cele mai popu­la­re din lume. Com­pus de sol­da­ţii arma­tei de pe Rin, La Mar­se­i­l­lai­se repre­zin­tă un apel la apă­ra­rea valo­ri­lor liber­tă­ţii, ega­li­tă­ţii şi fra­ter­ni­tă­ţii. A fost imnul tutu­ror ţări­lor în lup­ta împo­tri­va opre­siu­nii. Şti­a­ţi că La Mar­se­i­l­lai­se a apă­rut în Româ­nia în 1793, în ver­siu­nea grea­că, intro­du­să de lup­tă­to­rii ele­ni pen­tru inde­pen­denţă, care îşi găsi­se­ră refu­giu la Bucu­reş­ti?

În 1875, filo­zo­ful rus Pio­tr Lavrov scria un cân­tec revo­lu­ţio­nar, pe muzi­ca La Mar­se­i­l­lai­se. Aces­ta era „La Mar­se­i­l­lai­se a mun­ci­to­ri­lor”, care, în 1905, a şi deve­nit imnul insur­genţi­lor în Rusia. Mai mul­te încer­că­ri au fost făcu­te pen­tru a o face mai paş­ni­că, cu diver­se orches­tră­ri şi cu un nou cuplet. Astăzi nu ar fi rezo­na­bil ca imnul naţio­nal să fie schim­bat. Vreau să zic că am rămas răvă­şit aici, la Chi­şi­nău, când a doua zi după ata­cu­ri­le tero­ris­te de la Paris, din noiem­brie 2015, un grup de femei mai în vâr­stă au venit să adu­că un oma­giu vic­ti­me­lor, exprimându-şi soli­da­ri­ta­tea cu Franţa. Aces­tea m-au rugat să le per­mit să cân­te La Mar­se­i­l­lai­se. Ascultându-le, aveam lacri­mi în ochi. Atun­ci am înţe­les uni­ver­sa­li­ta­tea aces­tui cân­tec.

— Ce nu cunosc moldovenii despre francezi?

— Când am sosit în R. Mol­do­va, am fost sur­prins să văd în ce măsu­ră Franţa era cunos­cu­tă aici. Fran­co­fo­nia şi lati­ni­ta­tea expli­că pe deplin mare­le inte­res pen­tru cul­tu­ra fran­ce­ză. Ar tre­bui de sub­li­ni­at, în acest sens, rolul pe care l-a jucat Franţa în lup­ta pen­tru inde­pen­denţa naţio­na­lă a ţări­lor din sud-estul Euro­pei, prin difu­za­rea ide­i­lor revo­lu­ţio­na­re ale ilu­mi­nis­mu­lui. Oda­tă cu dobân­di­rea inde­pen­denţei, insti­tu­ţi­i­le şi legi­le fran­ce­ze ser­vesc dese­o­ri mode­le de refe­rinţă la cre­a­rea unor noi sta­te. Mol­do­ve­nii, gra­ţie legă­tu­ri­lor cul­tu­ra­le foar­te strân­se pe care le-au avut mereu cu Franţa, păs­trea­ză şi azi o exce­len­tă cunoa­ş­te­re a lite­ra­tu­rii şi a cine­ma­to­gra­fi­ei fran­ce­ze, o ade­vă­ra­tă pasiu­ne pen­tru cân­te­ce­le fran­ce­ze. Ei urmă­resc cu mult inte­res via­ţa poli­ti­că din ţara mea, care nu ascun­de nimic de ei. Une­o­ri, Franţa repre­zin­tă pen­tru ei o ima­gi­ne prea înfru­mu­seţa­tă, chiar un pic înve­chi­tă, din cau­za carac­te­ru­lui vir­tu­al pe care l-a păs­trat înde­lung, când gra­ni­ţe­le erau închi­se. Astăzi, mobi­li­ta­tea per­mi­te con­tac­tul cu rea­li­ta­tea fran­ce­ză, care, de la înce­put, poa­te dez­a­mă­gi, fiind prea ide­a­li­za­tă. Dar, cel mai des, rela­ţia se con­so­li­dea­ză, dato­ri­tă expe­rienţe­lor şi schim­bu­ri­lor con­cre­te şi dato­ri­tă des­co­pe­ri­rii unei ţări moder­ne, diver­se, afla­tă în per­ma­nen­tă schim­ba­re.

— La alegerile recente, în R. Moldova s-a folosit pe larg sperietoarea cu migranţii. De ce trebuie să ne temem sau nu de migranţi?

— Pe toa­te con­ti­nen­te­le migra­ţia face par­te din isto­ria ome­ni­rii. Ea con­tri­bu­ie la diver­si­ta­tea şi la îmbo­gă­ţi­rea sa, la inter­se­cţia popoa­re­lor şi a cul­tu­ri­lor. În faţa fri­cii, care pune la încer­ca­re sis­te­me­le noas­tre poli­ti­ce, soci­e­ta­tea şi uni­ta­tea noas­tră, e nece­sar să fim res­pon­sa­bi­li şi să amin­tim că refu­gi­a­ţii, în pri­mul rând, au nevo­ie de pro­te­cţie, că ei sunt femei şi băr­ba­ţi la fel ca şi noi toţi, oame­ni căro­ra le dato­răm fra­ter­ni­ta­tea şi soli­da­ri­ta­tea. În R. Mol­do­va, sunt nume­roşi băr­ba­ţi şi femei forţa­ţi, con­tra voinţei lor, din moti­ve eco­no­mi­ce, să trea­că prin expe­rienţa dure­roa­să a emi­gră­rii. Aceş­tia cunosc mai bine ca ori­ci­ne cum e să fii migrant.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. Iulia Deleu

    Răul uni­ver­sal are un nume – CORUPŢIA
    Inter­viu cu Pas­cal Vagog­ne, Amba­sa­do­rul Franţei în R. Mol­do­va

    Pen­tru Dom­nul Pas­cal Vagog­ne –  Amba­sa­dor al Fran­ței în RM,
    doresc să adre­sez o între­ba­re impor­tan­tă…

    Care este moti­vul că nu a reac­țio­nat nici­cum la mesa­jul meu stri­gă­tor la cer, infor­mînd Amba­sa­da des­pre com­pli­ci­ta­tea insti­tu­ți­i­lor euro­pe­ne, în spe­cial, fran­ce­ze  –  Gro­u­pe Soci­e­te Gene­ra­le, în corup­ția din Mol­do­va. După mesa­jul ofi­ci­al adre­sat, la 05.01.2017, a mai urmat o con­fe­rin­ță de pre­să la tema…”Instituțiile euro­pe­ne pro­fi­tă de corup­ția din Mol­do­va “, după care au fost difu­za­te repor­ta­je la cîte­va cana­le TV, des­pre ile­ga­li­tă­ți­le comi­se la BC “Mobi­a­s­ban­că”, sub umbre­l­la cărei stau acțio­na­rii majo­ri­ta­ri  –  “Gro­u­pe Soci­e­te Gene­ra­le“ , BRD “Gro­u­pe Soci­e­te Gene­ra­le“ și BERD ???
    Mă numesc Iulia Deleu –  acțio­na­ra băn­cii nomi­na­li­za­te, sunt fura­tă de aceas­ta sub dife­ri­te pre­tex­te, prin hotă­rî­ri jude­că­to­rești cri­mi­na­le. De ce cri­mi­na­le? Deo­a­re­ce pro­pri­e­ta­tea nu poa­te fi folo­si­tă în detri­men­tul pro­pri­e­ta­ru­lui ! Mai mult, drep­tul la pro­pri­e­ta­te este invi­o­la­bil, con­form pre­ve­de­ri­lor Con­sti­tu­ți­ei RM (art. 9, 46) și a Con­ven­ți­ei Euro­pe­ne pen­tru Drep­tu­ri­le Omu­lui (art. 1 Pro­to­co­lul 1).
    Pen­tru mine șocant este și fap­tul că, urma­re depu­ne­rii cere­rii la CEDO, m-am con­vins că și la CEDO pros­pe­ră corup­ția. Deși cere­rea a fost înca­dra­tă în pre­ve­de­ri­le Con­ven­ți­ei, a fost recu­nos­cu­tă inad­mi­si­bi­lă spre exa­mi­na­re, ceea ce și am aștep­tat, luînd în con­si­de­ra­ție că este vor­ba des­pre insti­tu­ți­i­le euro­pe­ne impli­ca­te în infrac­țiu­ni.
    După con­frun­tă­ri­le cu ile­ga­li­tă­ți­le comi­se de insti­tu­ți­i­le euro­pe­ne, aces­tea ser­vesc temei de a nu mai cre­de în așa numi­te­le “valo­ri euro­pe­ne”, aces­tea fiind niș­te pre­tex­te de demo­cra­ție și drep­tu­ri ale omu­lui.
    Con­ce­tă­țe­ni­lor suge­rez să nu ne facem ilu­zii și să aștep­tăm ceva de la cine­va, ci să ne facem noi sin­gu­ri ordi­ne în casa noas­tră, iar în fața legii să fie trași toți, inclu­siv și euro­pe­nii, care au comis și mai comit încăl­că­ri pe teri­to­ri­ul sta­tu­lui mol­do­ve­ne­sc. A venit tim­pul să ne tre­zim la con­ști­in­ța națio­na­lă !

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *