Interviu cu Eduard Harunjen, procuror general interimar: „Societatea este manipulată”

— La 1 august, intră în vigoare noua Lege a Procuraturii. Ce va urma?

Mai întâi, aș vrea să vorbesc despre eficiența acestei legi, deoarece eficiența e un deziderat obligatoriu pentru orice reformă. Voi puncta doar câteva elemente esențiale, care urmează să asigure că lucrurile vor evolua în bine în Procuratură. Noua lege va spori independența procurorului general. Modul de numire a acestuia va fi detașat de factorul politic. Va spori și independența procesuală a procurorilor pe cauze penale. Va fi asigurată o formă mai avansată de selectare și numire în funcții a procurorilor. Vor fi consolidate capacitățile Procuraturii pe segmentul penal, dar și capacitățile Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). De altfel, după ce va expira mandatul acestui CSP, alt Consiliu va fi ales după alt principiu, cu procurori detașați, cu staff permanent… Sperăm că acest Consiliu va fi mai important, în special pentru că devine mai liber. Implementarea noii legi implică mai multe etape. Prima a fost etapa de revizuire a structurii organizatorice. Conform noilor prevederi, s-a redus esențial numărul de procurori, dar a crescut numărul de funcționari publici care au atribuții fără de care nicio instituție nu poate activa. În acest scop, la sfârșit de mai, am semnat un ordin prin care a fost instituită o nouă structură a Procuraturii. Astfel, doar în Procuratura Generală (PG) numărul procurorilor s-a redus de la 150 la 90 de procurori. A fost revizuită structura PG. Unele subdiviziuni au fost lichidate. Astfel, relațiile cu mass-media, serviciile de petiționare, securitatea internă, serviciul personal au fost transmise unor subdiviziuni create din funcționari publici. Procurorii urmează să se axeze doar pe investigații pe cauze penale. Noua structură va funcționa începând cu 1 august, când va intra în vigoare legea. Atunci, șefii subdiviziunilor vor fi plasați pe principiul de interimat, după care vor fi inițiate concursuri. După această etapă, urmează să consolidăm capacitățile a două procuraturi despre care se vorbește foarte mult și pe care mizăm foarte mult: Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale.

Cine va conduce Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate?

Aceasta va fi creată în baza a două subdiviziuni din PG, specializate în astfel de activități: Secția Exercitare a Urmăririi Penale pe Cauze Excepționale (condusă actualmente de Corneliu Bratunov, n.r.) și Secția de Conducere a Urmăririi Penale în organele centrale ale MAI și Serviciul Vamal (condusă actualmente de Valeriu Bodean). Tot aici, pe parcurs, vor fi detașați ofițeri de urmărire penală și ofițeri de investigație și prin aceasta vom implementa un principiu care a fost eficient în toate statele din Europa, consolidând specialiști din diverse domenii pentru a lucra la un singur caz.

Totuși, cine va fi șeful acestei structuri?

 Vom decide. Unul dintre șefii actualelor subdiviziuni.

Deci, sau dl Bratunov, sau dl Bodean?

— Zilele astea vom discuta și vom decide.

— Ce se întâmplă acum cu procurorii care au activat anterior în Procuratura de nivelul Curților de Apel, în cea militară, de transport?

— Da, am discutat cu toți. La 1 iunie, printr-un ordin, am anunțat disponibilizarea procurorilor, ca aceștia să aibă termenul legal, de 2 luni, pentru a-și revizui poziția și a decide dacă se regăsesc undeva în noua structură sau aleg o altă opțiune, de a pleca. Până acum nu avem nicio concediere în acest sens. O parte s-au dus la Procuratura municipiului, alta – la cele din sectoare sau specializate.

— Un aspect important din noua lege este alegerea procurorului general. Pentru asta, era nevoie de modificat Constituția, fapt care nici măcar n-a fost pus în discuție până acum, în Parlament. Ce urmează, în aceste condiții?

— Legea prevede două modalități de alegere a procurorului general. Una, care implică modificarea Constituției și care prevede că CSP selectează candidatura și o remite președintelui. Este și un model de tranziție, până la modificarea Constituției. Acest model are elemente din legea nouă, dar și din cea veche. Procedura de selectare a candidaturii revine CSP-ului, doar că actele nu sunt remise șefului statului, ci președintelui Parlamentului, care urmează să propună candidatura la vot. Fără îndoială, această modalitate mai păstrează amprenta politicului, deoarece e vorba de votul deputaților, deși, ținând cont de realitățile noastre, aceasta este singura soluție reală care poate fi implementată. De ce spun asta? Deoarece, și nu este un secret pentru nimeni că astăzi, în condiții de instabilitate politică, e greu de declanșat procedura de modificare a Constituției și de asigurat o majoritate calificată, de 2/3 din deputați.

— Când și cum va fi ales noul procuror general?

— Și cel de-al doilea model de alegere, cel de tranziție, poate demara după 1 august. Din acest motiv, noi nu am abordat, deocamdată, acest subiect.

— Veți candida?

— Mi-i greu să vă spun acum. M-am gândit că-mi veți adresa această întrebare și m-am gândit mult, dar nu am luat o decizie. E o provocare serioasă. Aș putea lua o decizie sigură atunci când voi vedea cum va funcționa modelul pe care l-am implementat până acum. Să vedem cum vor reacționa procurorii la noua structură. Dacă lucrurile vor merge bine și dacă vom avea susținere din partea Parlamentului, vom vedea. E extrem de dificil să activezi în condițiile interimatului. E foarte greu să cumulezi două funcții: să fii responsabil de urmărirea penală, mai ales acum când sunt multe dosare de rezonanță, și totodată să participi la elaborarea unui șir de acte normative…

577-harunjen2— Sunt 5 luni de când dețineți interimatul acestei funcții. Cum ați aprecia activitatea dvs. în această perioadă?

— Nu am dus lipsă de dosare de rezonanță. Majoritatea dintre acestea sunt finalizate, cel puțin la nivel de anchetă. Avem cazul fostului premier Filat, al fostului premier Gaburici. Sunt premiere. Nu am avut vreodată doi foști premieri cercetați penal. Sunt dosarele fraudelor bancare. E dosarul crimei de la METRO. Avem dosare cu mercenari, segment pe care cooperăm cu SIS-ul. În general, sunt provocări care nu au mai fost până acum. Și nu statul e de vină, ci situația din regiune. Acum avem niște dezlegări de situație legate de fraudele bancare. Avem depoziții ce conțin un volum mare de informații.

— Sunt dosare de rezonanță despre care, cu trecerea timpului, opinia publică nu este informată despre mersul anchetelor, dacă acestea există. Mă refer aici la omorul omului de afaceri Igor Basarab, la crimele de la Durlești și Ialoveni, rămase nedescoperite. Ce știți despre aceste dosare?

— Sunt astfel de dosare, dar credeți-mă, pe aceste dosare s-a efectuat un volum mare de lucru și s-au descoperit, inclusiv, alte infracțiuni de acest gen.

— Cu trecerea timpului, crimele acestea vor fi și mai greu de descoperit…

— Da, timpul este dușmanul nostru, pentru că șterge urmele, dar faptul că nu s-au găsit făptașii nu este un neajuns al procurorilor sau ofițerilor. Despre crima de la Durlești (cea în care a fost învinuit Andrei Crăciun, pentru un dublu omor din 2007) pot spune că s-a dorit foarte mult ca criminalul să fie găsit. Cunoașteți că, din exces de zel, o persoană, prin tortură, a fost obligată să se autoincrimineze. A stat și în detenție, ulterior fiind reabilitată. Recent, după ce din bugetul statului s-a achitat vreun milion de lei în urma unei proceduri de reglementare pe cale amiabilă, am pornit urmărirea penală pentru a trage la răspundere penală inclusiv procurorii sau polițiștii care s-au ocupat de acel dosar.

— De la 1 august, Procuratura va fi mai eficientă?

— Ar trebui să fie mai eficientă.

— Condamnarea lui Filat, deputat și fost premier, este cea mai importantă condamnare reușită vreodată de un procuror?

— Desigur… Dar, depinde și ce înseamnă „mai importantă”. Sub aspectul subiectului, v-am spus, nu a fost condamnată vreodată o persoană cu un asemenea statut. Din punct de vedere al instrumentării, sunt dosare care se instrumentează mult mai greu pentru a se ajunge la o sentință de condamnare.

— Totuși, de ce a fost examinat cu ușile închise? Nu umbrește asta succesul condamnării?

— Cred că a fost o soluție corectă sub aspect tactic. Relativ la PR, decizia era împotriva noastră, pentru că am fost blamați și învinuiți de toate relele. Tactic, însă, a fost o decizie eficientă și mulțumim instanței că a acceptat asta. Sunt aspecte ce nu puteau fi făcute publice.

— Nici sentința motivată nu a fost făcută publică. De ce?

— Cred că, până la urmă, va fi făcută publică. Nu uitați că dosarul nu are încă o finalitate. Când sentința va fi definitivă, va fi publică.

— Apropo, ați citit sentința motivată?

— Desigur.

— Și este argumentată?

— Desigur, cu probele aduse de noi.

— Aveți sau nu temeri că CtEDO ar putea constata nereguli în acest dosar?

— De ce am avea temeri? CtEDO este o garanție, un stimulent, inclusiv pentru procuror. Instanța europeană asigură o responsabilizare mai mare a judecătorilor și procurorilor. Când se procedează corect, CtEDO e de partea justiției.

— În cazul ăsta, credeți că va fi?

— Nu cunosc. Vom vedea la final.

— Cum va fi recompensată dna Bețișor pentru că a gestionat acest dosar?

— Nicicum.

— Vreun ordin, medalie, primă?

– Nu… Să avem o finalizare. Legea spune cum pot fi stimulați procurorii pentru succese deosebite. Diplome, o insignă. Și nu e neapărat cazul Bețișor. Pentru lucrul pe care l-a făcut, ea a fost remunerată cu salariu. Nu am abordat subiectul, dar, tradițional, la Ziua Procuraturii, a Independenței, 1-2 procurori sunt propuși pentru stimulare.

— Apropo, ați fost la nunta acesteia?

— Nu, nici nu am știut.

— Dar e posibil să obții 1 milion de lei la nunta unui procuror și a unui inspector fiscal?

— În Moldova? Nu am fost la nunți de foarte mult timp. Când am făcut eu nuntă, în 1993, tot am primit 1 milion. De cupoane. Era un vas mare cu cupoane (zâmbește, n.r.). Mă gândesc cât ar trebui să pună pe masă fiecare… Iarăși, nu știu, dar nu cred că cineva a scos bani din niște rezerve din astea, tainice, și i-a declarat ca fiind de la nuntă. Nu-i serioasă abordarea.

— Ați văzut casa pe care și-o construiește?

— Am văzut-o în presă. Apropo, despre faptul că este o investigație, ea mi-a raportat imediat ce a aflat că va apărea articolul. A prezentat acte ce confirmă proveniența banilor, a bunurilor. Din ceea ce am analizat și a raportat, nu am sesizat vreo încălcare.

— Deci, dna Bețișor, când a aflat că va apărea un articol, v-a raportat despre asta?

— Da, a făcut asta pentru că există o situație care poate aduce unele supoziții în privința sa. A raportat, iar eu i-am spus să aducă acte. A făcut asta. Nu am văzut ceva ieșit din comun. Atât timp cât cineva nu a adus proba contrarie, nu am motive să nu cred actele prezentate.

— La ce etapă se află așa-zisul dosar al furtului „miliardului” din sistemul bancar? Și, ca să fim clari, e un dosar separat sau mai multe, aparte?

— E bine că adresați această întrebare, deoarece aici se vehiculează și se manipulează mult în scop politic. Pentru claritate, vă spun că sunt trei grupuri de dosare. În primul rând, fraudarea BEM a început până în 2013, pe segmentul grupului Gacikevici (Grigore Gacikevici, ex-președinte al BEM, n.r.), atunci când s-au dat foarte multe credite neacoperite cu gaj. Pe acest segment, 11 dosare sunt deja în judecată. E cercetat Gacikevici și toți foștii membri ai Comitetului de Creditare care au fraudat interesele băncii, acceptând acordarea creditelor neperformante. Estimativ, e vorba de vreo 2,5 miliarde de lei. Toate proprietățile și mijloacele financiare ale inculpaților sunt puse sub sechestru. Sunt peste 128 milioane de lei. În continuare, sunt dosarele cu implicarea așa-numitului „grup Șor”, care vizează anii 2013-2014. În aceste dosare se investighează cesionarea ilegală a datoriilor istorice unor firme off-shore cu termen de scadență prin 2018 și sustragerea, prin intermediul unor firme afiliate, a peste 10 miliarde de lei – plasamente bancare, transmise către BEM pentru relansarea activității. În aceste cauze, în afară de Șor, sunt alte 9 persoane învinuite. Avem proprietăți ale învinuiților puse sub sechestru în valoare de 59 milioane de lei, dar valoarea lor de piață e de peste 200 de milioane. Pe aceste dosare se lucrează mult cu grupul „Kroll” și cu structuri de investigații din alte state. S-au făcut ședințe comune cu agenți de investigații din afară, comisii rogatorii. Suntem tot timpul în contact cu specialiștii Kroll.

— Cu cei din Kroll, care acum efectuează ultima etapă a investigației, sunteți în contact? Primiți informații/rapoarte?

— Ne întâlnim periodic. Am participat și eu la unele întâlniri. E un schimb eficient de informații și date.

— La ce etapă se află investigația lor?

— La etapa de identificare a proprietăților și a posibilităților de restituire a prejudiciilor.

— Deci, ei știu deja cine-s persoanele importante implicate în frauda bancară?

— Ei nu fac investigații pe persoane, ci pe tranzacții. În aceste scheme figurează firme, multe off-shore. De altfel, ședințele cu experții Kroll au avut loc la solicitarea lor și noi mai mult am furnizat informația solicitată de ei. Ei au posibilități pe care noi nu le avem.

— Ce fel de posibilități?

— Au agenții în mai multe state și lucrează la direct cu acestea. Noi lucrăm prin comisii rogatorii, care deseori tergiversează munca.

— Cât timp poate dura obținerea unor informații prin comisii rogatorii?

— Avem cazuri când nu primim răspuns și timp de un an.

— De ce se întâmplă asta? Sunt influențați cei de acolo?

— Nu pot să știu, dar intuiesc că sunt atinse și interesele lor prin aceste fraude și dânșii purced la anchete proprii, documentându-se în baza informațiilor remise de noi. Din acest motiv, sunt mai selectivi. Dar, e o percepție personală.

— Revenind la dosare. Care e al treilea grup?

— Aici se investighează prestația factorilor de decizie din instituțiile de stat, când a avut loc capitalizarea băncii, când s-a înstrăinat pachetul de acțiuni de control, când s-a dat garanția Guvernului. Aici avem cinci persoane cu rang înalt și foarte înalt care au statut de bănuiți și învinuiți. Sunt comisii rogatorii și așteptăm răspunsuri. În ultimul timp, s-a vorbit mult despre Mihail Gofman și Sergiu Sagaidac. Ei au fost invitați să fie audiați pe acest dosar.

— De ce nu au fost chemați înainte de ieșirea lor cu acele declarații acuzatoare?

— Pentru că lipseau indiciile care ar arăta că ei ar fi martori. Nu-i poți chema la audieri pe toți, ci doar atunci când ai certitudinea că acel om știe ceva. Nu am știut de Sagaidac, așa cum nici voi nu ați știut. Despre Gofman… Haideți să vorbim despre acel grup secret, despre care a vorbit el. Într-adevăr, în vara anului 2013, când au apărut primele idei despre capitalizarea băncilor și înstrăinarea pachetului majoritar de acțiuni, la insistența CNA și a procurorului general de atunci s-a creat un grup de specialiști în domeniu. De la CNA a fost delegat dl Gofman, iar grupul urma să facă o analiză a legalității capitalizării băncii și înstrăinării pachetului majoritar de acțiuni. Doar că, în octombrie 2013, Parlamentul, printr-o hotărâre, a decis că „nu s-au constatat devieri de la cadrul legal…”. Odată luată această hotărâre, s-a pus punct activităţii grupului. În cadrul lui, dl Gofman nu s-a remarcat în niciun fel. A fost zero. Grupul nu a dat nicio concluzie și nu a făcut nicio analiză. Astfel, declarațiile dlui Gofman ne fac să credem că urmăresc alte scopuri decât cele de a ne ajuta să avansăm în investigații. Se operează cu date eronate și se manipulează. Îmi pare rău că și presa preia uneori informații fără să le verifice… Nu pot să nu vorbesc despre morțile suspecte, despre care s-a scris că ar fi avut asocieri cu frauda bancară. Insist și sunt ferm pe poziție că sunt chestiuni care nu corespund realității.

577-harunjen Vă rog să faceți claritate în privința acelor decese.

Moartea e o tragedie personală și urmează să fie tratată cu maximă seriozitate și responsabilitate. Haideți să vorbim despre aceste decese.

— Discuțiile au început de la politicieni, apoi dl Gofman, iar presa, inclusiv ZdG, a insistat să afle mai multe detalii.

— Încasatorul de la Hâncești, care lucra la BEM, era un om în etate. S-a împușcat în văzul fiicei și al nepoatei minore, cu arma din dotare, pe care trebuia s-o predea. Decedatul nu a avut nicio atribuție la cazul cu arderea mașinii care ducea documentele băncii, așa cum s-a vehiculat. Cel care era atunci la volan este viu și este cercetat în dosarul de la PG. Omul care s-a împușcat nu are nicio treabă cu frauda bancară și probabil nici nu știa cine este Șor sau firma Klassika Force. E o aberație.

— De ce s-a împușcat?

— Consuma alcool, dar nu cred că acesta-i motivul. Avea mari datorii. Avea condiții de trai degradante… Anual, în R. Moldova, se sinucid vreo 400 de oameni. Numai în 2016 s-au sinucis 250 de oameni. Vă dați seama cu ce fenomen catastrofal ne confruntăm? Am informații și despre cazurile de intoxicații, cu referire la fostul șef de direcție de la BNM, decedat intoxicat. Anul acesta avem 67 astfel de cazuri.

— Vedeți că, aceste persoane erau din sistemul bancar. Din această cauză decesele lor au provocat interes, dar nimeni de la Procuratură niciodată nu a ieșit pentru a oferi detalii.

— Noi nu ne putem face agenda din spectacolele care se fac seară de seară la televizor. Revenind la decesul fostului șef de direcție de la BNM, avem dosar penal deschis pe acest fapt. Blocul în care locuia a fost construit cu încălcări. Răsuflătoarea era astupată cu hârtie. Au fost încălcări de proiectare. Pe timp de iarnă, casa a fost deconectată de la gaz pentru a se înlătura problemele. Puteau fi și mai multe tragedii.

— Dosarul miliardului (de USD) furat prin Banca Socială, Unibank și BEM în noiembrie 2014 și cel al creditelor neperformante este unul și același subiect?

— Nu, v-am spus. Acest aspect se investighează în cadrul dosarului Șor, când au fost sustrase, prin intermediul unui grup de firme afiliate, plasamente în sumă de peste 10 miliarde de lei, banii fiind plasați la 5 firme care aveau persoane interpuse. Ele au fost reținute. S-a constatat că nu aveau nicio legătură cu banii.

— Dar cum au ajuns să figureze în calitate de fondatori de firme?

— Au dat cândva, cumva, pentru vreo 100 USD, actele, pe care cineva le-a folosit. Nu știți cum se face la noi?

— Dosarul lui Ilan Șor este unul „pe bune” și se va solda cu o condamnare?

— Acum lucrăm intens ca dosarul Șor să fie trimis în judecată. Va decide instanța. Noi vom face tot posibilul ca el să fie menținut în detenție. Doar așa putem obține examinarea eficientă a cazului. Pentru că R. Moldova nu prea are hotare controlate, mai ales pe segmentul transnistrean. Uitați-vă ce se întâmplă. Avem zeci de sentințe neexecutate. Persoanele fug. Fug doamne judecător, oricine. Suntem criticați că ținem oamenii în detenție preventivă, până la condamnare. Suntem luați la întrebări și de colegii din alte state sau de partenerii de dezvoltare, care spun că nu ar fi un lucru bun. Dar, facem asta pentru că nu putem avea altfel o siguranță că persoanele nu vor fugi din R. Moldova. Dacă pleacă, minimalizăm efectul justiției. Vom avea sentințe de condamnare, dar pușcăriile vor fi goale. Nimeni nu vrea să stea la pușcărie în R. Moldova. Atunci când posibilitățile de altă natură sunt epuizate, când omul simte că nu mai poate face nimic, nu poate influența justiția, procuratura, alege să-și ia pașaportul și să plece. O face nestingherit, deoarece segmentul de frontieră transnistrean nu este controlat de autorități.

— Și nu prea există soluții.

— Iată „Vitas”, Vitalie Burlacu, condamnat recent, unde este? Așa se face la noi…

— Revenind la Șor. Sunt probe suficiente pentru a-l condamna?

— Scopul nostru e să trimitem dosarul în judecată. Ne confruntăm cu avocați buni. Azi oamenii au posibilități să angajeze avocați profesioniști. În aceste condiții, nu ne permitem să mergem în instanță să ne facem de râs, fără probe… Nu știu dacă ați observat, în ultimii 2-3 ani, achitări pe dosare de rezonanță n-au prea fost.

— Protestele susținătorilor lui Șor influențează procurorii?

— Dar protestele care au fost până acum pe pragul Procuraturii ne-au influențat? Nu, sigur.

— Cum explicați, nu neapărat ca procuror, ci ca cetățean, de ce lumea a votat și susține o persoană acuzată de fraude și escrocherii?

— Societatea este manipulată. Oamenii nu mai sunt liberi să judece real. Zilnic avem show-uri TV. De fiecare dată cineva iese în evidență, își face PR acuzând pe altcineva. Omul ascultă și crede. Astfel, i se creează o percepție greșită despre cutare sau cutare. Așa, societatea este ușor de manipulat și ușor de adus în Piață, ușor de trimis acasă… Mă uit inclusiv la rudele mele, la părinții mei. Toți au opțiuni, neavând treabă nici cu Chișinăul, nici cu politica. Toți sunt pregătiți de ceva, toți știu deja că va fi ceva. Știu chiar mai multe decât mine.

— Zilele trecute, a fost eliberat mandat de arest pe numele lui Veaceslav Platon, un alt controversat om de afaceri, învinuit că a participat la fraudarea sistemului bancar. El în ce grup de dosare se încadrează?

— El este investigat pentru sustragerea banilor din BEM. Vom decide, cu timpul, care a fost gradul lui de participație în acest proces.

— E simplă procedura de extrădare? El are și cetățenia rusă.

— Asta nu contează. Este important să nu aibă cetățenia Ucrainei, pentru că statele membre ale Convenției nu-și extrădează cetățenii proprii. Urmează acum ca o instanță din Ucraina să decidă dacă dă sau nu curs solicitării noastre de extrădare. Astăzi (marți dimineața), tot ce pot să vă spun e că el a fost reținut cu un pașaport ucrainean fals.

— El a propus să fie audiat de la distanță, printr-o conferință video, la care să asiste și presa. Cum vi se pare cerința?

— Noi facem anchetă sau ce? Dacă oamenii își propun show-uri, atunci da. Audierile se fac în fața organului competent sau în fața instanței. El nu are statut de victimă, pentru a fi audiat în mod special. El trebuie să fie audiat în conformitate cu statutul pe care-l are, cel de învinuit. Și, poate da depoziții sau poate tăcea. Va fi anchetat și judecat în baza probelor acumulate.

— De ce se spune că Procuratura se află „la cheremul” lui Vlad Plahotniuc?

— Cine spune asta?

— Politicieni, oameni simpli…

— Haideți să conștientizăm că, la noi, campania electorală durează 365 de zile pe an. Partidele aduc numeroase acuzații și insinuări. De asta, nu vreau să comentez astfel de vorbe. Iată, acum eu conduc Procuratura…

— Ați vorbit cu el vreodată? Dar cu oameni apropiați lui, care v-ar da indicii, idei, sfaturi?

— Nu, nu. Fiți serioși…

— Puteți afirma că Procuratura este o instituție independentă politic?

— Nu, nu pot să afirm asta. De ce? Pentru că, la acest moment, Procuratura e o instituție dependentă politic. Numirea procurorului general se face pe criterii politice, selectarea lui ține de produsul înțelegerii unor fracțiuni din Parlament. Dar uitați-vă ce se întâmplă în alte instituții. De exemplu, CNA, când a făcut primele acțiuni în dosarul Vicol, când a fost implicat și Filat. A trecut, prin vot, sub Guvern, ulterior, iarăși sub Parlament. Cum credeți, astea nu sunt manipulări politice? Sau, neavând un statut clar, aceeași salarizare, legile pentru procurori nu tot parlamentarii le fac?

— Dar influență politică în dosare?

— Pot să vă arăt. Avem o statistică din care vedem câte demersuri vin de la deputați. Sunt sute de demersuri prin care aceștia dau dovadă de o incompetență totală și cer să fie făcute anumite acțiuni în anumite dosare… Noi le ignorăm. Am trimis și o scrisoare președintelui Parlamentului, după o analiză amplă, în care am cerut să se facă o lecție cu deputații pentru a le explica că nu au dreptul să facă ce fac. Ei fac trimitere la Legea cu privire la statutul deputatului, care spune că au dreptul să ceară ceva, cu excepția cazurilor în care are loc urmărirea penală sau dosarul e în judecată. Să vă arăt ce demersuri trimit ei și cu ce insistență… E straniu că cetățenii apelează la deputați, când trebuie să solicite organul de urmărire penală sau instanța de judecată. Se vede că, în teritoriu, au loc înțelegeri între cetățeni și deputați, care le promit multe în campaniile electorale.

— Vorbim de adresări oficiale. Dar neoficiale?

— Personal nu am avut. De când sunt în Procuratură, nu am avut tangențe nici cu politicul, nici cu politicienii.

— Zilele trecute, un alt politician controversat, Renato Usatîi, a spus că refuză să fie audiat de procurori, după ce a declarat, la o emisiune TV, că Plahotniuc i-ar fi oferit 1,5 milioane USD, ca să părăsească țara pentru 3 luni, în toamnă, pentru că aceștia lucrează pentru Plahotniuc. Cum apreciați aceste declarații?

— Usatîi a fost chemat să facă declarații. Am intuit că va proceda așa, pentru că el în fiecare zi declară ceva, că cineva vrea să dea bani… Câte nu s-au vorbit! Problema e că pe noi încearcă să ne dezbată cineva de la activități importante. Noi trebuie să alergăm după poveștile lui Usatîi și alții, pentru a ne autosesiza? Câte emisiuni sunt seara? Toți vor să iasă cu cireașa de pe tort. Să alergăm după ei? De câte ori a fost invitată dna Bodnarenco, deputata care a zis că i s-au propus bani pentru a fi cumpărată? Nici până azi nu a fost la Procuratură. Ce să facem cu cauza penală pornită? Forțat nu o putem aduce, pentru că are imunitate. Sunt sute și mii de situații similare, iar când sunt invitați politicienii – sau nu vin, sau ne spun că declarația a fost una politică.

— V-ați clarificat cu așa-zisa anchetă care ar fi în desfășurare în SUA privind furtul miliardului? E real un asemenea scenariu?

— Nu este nicio anchetă. Este doar scrisoarea unui ONG care are scopul de a face spectacol. Noi avem o scrisoare oficială de la Ambasada SUA, care ne-a spus că ceea ce face Gofman în SUA nu are nimic în comun cu Guvernul SUA. Dl Gofman, ca fost ofițer, dă dovadă de lașitate. A lansat niște acțiuni în spațiul public și pe urmă nu vine la audieri. Nimeni nu are de gând să-l rețină, ca martor. Nimeni nu l-a reținut când a fost anchetă pe el, când voi ați investigat averea lui.

— În ultimele luni, a fost în atenția opiniei publice un alt dosar important, cel în privința judecătoarei Domnica Manole. Care este soarta lui, astăzi?

— Avem anchetă, pe care încercăm s-o facem obiectiv. Cred că aprecierea urmează s-o primim la finalul acestei anchete, care va fi făcută public.

— Recent, Curtea Constituțională a decis că judecătorii și procurorii pot fi trași la răspundere, prin acțiune de regres, după ce statul pierde din cauza lor dosare la CEDO. Vi se pare corect?

— Da, trebuie să răspundă. Este un deziderat internațional, iar fiecare trebuie să răspundă pentru soluția pe care o ia. Nu poți adopta hotărâri care lasă amprente serioase asupra cuiva și nimeni să nu răspundă.

— Dar de unde să ia banii?

— Nu știu. Să răspundă cu proprietățile.

— Doar la ședința CSP de acum două săptămâni, nu mai puțin de cinci procurori au plecat din Procuratură pentru a fi numiți judecători. Anul trecut au fost înregistrate alte cazuri similare. De ce pleacă procurorii?

— Profesia de judecător este una în care aproape fiecare procuror își dorește să acceadă. Se consideră că este un nivel profesional mai înalt. Nu știu. Procurorii pleacă. Și salariile sunt mai mari. Și libertatea e mai mare. Nimeni nu îți dă indicații, iar singura formă de apreciere a activității este Curtea de Apel sau Curtea Supremă de Justiție.

— Libertatea se datorează statutului de magistrat pe care-l au. Era acest statut și o soluție pentru procurori?

— Era, dar acest lucru s-a ratat în 1994, când PG s-a opus, nedorind să fuzioneze la acea etapă cu Ministerul Justiției, păstrându-se ca instituție independentă.

— Există astăzi locuri vacante în Procuratură?

— Acum, după micșorarea numărului de procurori, nu. Dar, în 2015 am activat cu o lipsă de 10%, deoarece mulți au plecat. După ideile privind modificarea legii cu privire la avocatură și faptul că procurorii nu vor putea beneficia de dreptul de a accede în profesie fără a da examen, mulți au decis să plece în avocatură, înainte ca acele modificări să intre în vigoare. Pentru că licența de avocat este o garanție de viitor, o afacere mică de familie care-ți va aduce tot timpul un ban cât de mic. Acum, procurorii ar trebui să susţină examene în rând cu studenții de la drept. Nu e corect. Reușește să susţină examenul, dar este și factorul moral. Totodată, avocatura este în primul rând un business. Există concurență, interese de grup.

— De ce un tânăr ar trebui să-și dorească să devină procuror, când la televizor aude doar lucruri urâte despre această muncă?

— E un sistem criticat, dar noi percepem critica drept element de mobilizare. Faptul că un procuror ar putea realiza un dosar de rezonanță, câștiga un proces, cum se spune în popor, ar fi o chestiune ce ține de personalitate, de orgoliu. E un duel de inteligență cu un avocat.

— Duel care de multe ori poate fi tranșat de un judecător rău intenționat.

— Da, la orice etapă poate interveni un judecător care stopează tot. A fost la noi dna Mariana Alexandru, ex-procuror la DNA, care a gestionat în România dosare serioase, cum ar fi cel al ex-premierului Năstase, condamnat ulterior. A stat câteva săptămâni la Procuratura Anticorupție, în birou cu procurorii, și a oferit consultanță, la nivel general, dar și în dosarul fraudei bancare. Ea a spus că s-a crucit văzând cum se lucrează la noi, când procurorul e chemat în instanță de fiecare dată. Dacă cuiva nu i-a plăcut cum a fost interogat, atacă procesul-verbal în instanță, care poate să-l declare nul. Ea ne-a zis: „Da voi, de ce mai trimiteți dosarul în judecată, la final, dacă el este examinat, filă cu filă? Când lucrați voi?”.

— Și o ultimă întrebare. Pe 29 iulie, ZdG împlinește 12 ani. Aș vrea să vă întreb, și aștept un răspuns sincer de la dvs., de ce citiți sau de ce nu citiți ZdG.

— Știu, știu. Eu citesc Ziarul de Gardă și ați anticipat ce am vrut să spun la final. Vă felicit cu prilejul celor 12 ani și vă doresc succese în activitate. Să aveți cât mai multe surse, să interveniți cât mai adânc în investigații. Noi citim ZdG, pentru că el a fost luat de multe ori ca sursă de informații. De multe ori ne-am inspirat, autosesizat din sursa dvs. Am fost și foarte mult criticați, și vă mulțumim și pentru critică. O critică bună, sănătoasă, tot timpul ne mobilizează. Noi tot timpul trebuie să fim criticați, pentru ca tot timpul să fim responsabili.

— Vă mulțumim!


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

8 comentarii

  1. slava

    Pacat ca in aceste manipulari se implica si fosti procurori, care de frustrare ca nu au primit din nou postul se dau in show-uri pe la emisiuni platite din banii BEM si postari patetice pe facebook…

  2. Viorel Eftodii

    Off iarasi aceasta judecatoare corupta Manole. A pierdut dosare la CEDO, iar acum cineva inca mai doreste s-o scoata de la puscarie. Cazul ei trebuie sa devina precedent judiciar si sa nu mai permitem judecatorilor corupti sa ne distruga viata.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *