Încurcate-s iţele…

Nu mai este un secret pentru nimeni că R. Moldova este o ţară săracă, iar mulţi dintre cetăţenii săi trag tot mai des cu ochiul spre ţările mai bogate. Despre cultură şi artă se spune că cetăţenii încep să se intereseze  atunci când au casă, au masă şi o bucată de pâine pe îndestulate. În condiţiile existente, însă, s-ar părea că noţiunile precum patrimoniu cultural nu-şi au locul, pentru că altele sunt acum preocupările principale ale oamenilor. 

Cu toate acestea, o organizaţie pentru inspectarea şi restaurarea monumentelor arhitecturale încerca, zilele trecute, să bată alarma că aceste monumente sunt supuse unui amplu proces de demolare şi mutilare, iar organele de drept emit decizii denaturate, pe motive de corupţie. Şi acest lucru se întâmplă în pofida faptului că, în R. Moldova, există o lege pentru ocrotirea acestora, iar statul a ratificat în acest sens mai multe convenţii internaţionale şi europene.

Să sperăm, totuşi, că apărătorii monumentelor vor fi auziţi de procurori, avocaţi şi funcţionari şi, într-o bună zi, despre patria noastră se va auzi doar de bine, iar conaţionalii noştri vor avea doar motive de bucurie şi mândrie. Nu ştiu dacă ne vom putea lăuda cu hărnicia demonstrată prin ţări străine sau aici, la vatră, dar sigur o vom putea face cu puţinele monumente de arhitectură care au mai rămas şi care constituie o mărturie incontestabilă de istorie, cultură şi civilizaţie. Şi atunci ca şi acum vom putea trage cu ochiul prin ţările mai bogate şi vom vedea că dispun şi ele de monumente arhitecturale, iar acestea le oferă un motiv de mândrie.

Grigore Brînză

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. Marea Românie

    Conferința Internațională:
    “ANUL 1812″, Chișinău, 26-27 Aprilie 2012.

    ” Tratatul de Pace de la Bucuresti din 1812
    si impactul lui asupra istoriei românilor.
    200 de ani de la anexarea Basarabiei
    de catre Imperiul Rus”

    http://www.timpul.md/articol/agenda-conferinei-internaionale-anul-1812–33285.html
    ———————————————-
    26 aprilie 2012
    Hotelul Codru, Sala Roz, str. 31 August 1989, nr. 127, Chişinău

    9.00-09.30 Înregistrarea participanţilor

    09.30-10.00 Cuvânt de deschidere

    Moderator: Sergiu Musteaţă, ANTIM, Moldova

    – Nicolae Chicuş, Universitatea Pedagogică
    de Stat „Ion Creangă”
    – Igor Şarov, Facultatea de Istorie şi Filosofie, USM
    – Anatol Petrencu, Institutul de Istorie Socială „Pro Memoria”
    – Ion Varta, Serviciul de Stat al Arhivelor

    10.00-11.00 Sesiunea plenară

    Moderator: Sergiu Musteaţă

    Vorbitori:
    – Veniamin Ciobanu (Iaşi),
    Mutaţii în sistemul politic european, între Pacea de la Bucureşti şi declanşarea insurecţiei greceşti (1812-1821)
    – Valentin Tomuleţ (Chişinău),
    Repercusiunile prezenţei armatei ruse de ocupaţie asupra populaţiei din Basarabia (anii 1812-1830)
    – Ion Varta (Chişinău),
    Politica de deznaţionalizare/asimilare şi mişcarea naţională a românilor basarabeni (1812-1917)
    – Стецкевич Виталий (Krivoi Rog),
    Молдова, год 1812 : попытка реконструкции настроений и ожиданий местного населения

    11.00-11.30 Pauză de cafea

    11.30-13.00 Sesiunea 1:
    Anul 1812 şi geneza problemei basarabene

    Moderator: Veniamin Ciobanu

    Vorbitori:
    – Florin Marinescu (Atena),
    Dimitrie Moruzi şi evenimentele din 1812
    – Vlad Mischevca (Chişinău),
    Anul 1812 şi geneza problemei basarabene
    – Ion Eremia (Chişinău),
    Chestiunea Basarabiei – poligon pentru intruşi?
    – Ion Varta (Chişinău),
    Diplomaţia rusă şi geneza chestiunii Basarabiei în timpul războiului ruso-turc din anii 1806-1812
    – Igor Sava (Cahul),
    Congresul de Pace de la Berlin, Independenţa României şi sacrificarea Basarabiei
    – Ramona Stanciu (Târgovişte),
    Basarabia în prevederile
    Congresului de pace de la Paris (1856)
    – Ana Boldureanu (Chişinău), Aspecte ale circulaţiei monetare în Moldova în timpul războiului ruso-turc din anii 1806-1812

    Discuţii

    13.00-14.00 Pauză de prânz
    / Restaurantul Hotelului Codru /
    ———————————————–
    14.00-15.30 Sesiunea 2:
    Anul 1812 în memorii şi în istoriografie

    Moderator: Igor Şarov

    Vorbitori:
    – Iulian Oncescu (Târgovişte),
    Anexarea Basarabiei (1812) în memoria diplomaţilor şi călătorilor francezi
    din secolul al XIX-lea
    – Emanuel Palea (Târgovişte),
    Călători străini din secolul al XIX-lea
    despre anexarea Basarabiei din 1812
    – Valentin Arapu (Chişinău),
    Aspecte istoriografice controversate privind activitatea diplomatică a lui Manuc Bei
    – Andrei Cuşco (Chişinău),
    Problema Basarabiei de Sud în discursul imperial rus după 1878: viziuni ale alterităţii şi transferuri instituţionale
    – Sergiu Matveev (Chişinău),
    Anul 1812 şi anexarea Basarabiei
    in viziunea lui Karl Marx

    Discuţii

    15.30-16.00 Pauză de cafea
    ———————————————–
    16.00-18.30 Sesiunea 2: continuare

    Moderator: Igor Şarov

    Vorbitori:
    – Dorin Cimpoeşu (Bucureşti),
    Două sute de ani de ocupaţie rusească în Basarabia (Republica Moldova) 1812 – 2012
    – George Enache (Galaţi),
    Mitropolitul Gavril Bănulescu Bodoni şi anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus reflectate în istoriografie
    – Arthur Tuluş (Galaţi),
    Ocuparea Basarabiei în 1812. Interpretări în istoriografia comunistă românească
    – Anatol Petrencu (Chişinău),
    Istoriografia rusă contemporană despre anexarea Basarabiei (1812)
    – Ivan Duminica (Veliko Tyrnovo),
    Сolonizările bulgarilor în Basarabia ca rezultat al Tratatului de pace de la Bucureşti

    Discuţii

    Lansări de carte
    —————————-
    – Ion Agrigoroaiei,
    “Basarabia în acte diplomatice 1711-1947”, Iaşi, Casa Editoriala Demiurg, 2012.
    Prezintă:
    Cătălin Turliuc şi Gheorghe Palade

    – Ion Ţurcanu,
    “Bessarabiana.
    Teritoriul dintre Prut şi Nistru
    în cîteva ipostaze istorice şi reflecţii istoriografice”,
    Chişinău, Cartdidact, 2012.
    Prezintă: Igor Şarov

    ———————————————–
    27 aprilie 2012
    Hotelul Codru,
    Sala Roz, str. 31 August 1989, nr. 127, Chişinău

    09.00-10.30 Sesiunea 3: ”
    “Anul 1812 în „aniversări”

    Moderator: Ion Varta

    Vorbitori:
    – Constantin I. Stan (Galaţi),
    Ecouri ale centenarului răpirii Basarabiei de către Imperiul Rus în România Liberă (1912)
    – Liviu Bratescu (Iaşi),
    Discurs istoric şi diplomaţie la 1912.
    O sută de ani de la anexarea Basarabiei
    de către guvernul ţarist
    – Alexandru Istrate (Iaşi),
    Destinul Basarabiei reflectat în literatura autobiografica şi în presa romaneasca din 1912
    – Laura Oncescu (Târgovişte),
    Opinia publică din România şi
    centenarul anexării Basarabiei

    Discuţii

    10.30-11.00 Pauză de cafea
    ———————————————-
    11.00-13.00 Sesiunea 4:
    Impactul anexării Basarabiei

    Moderator: Valentin Tomuleţ

    Vorbitori:
    – Flavius Solomon (Iaşi),
    Imperiul Rus şi „naţiunile” sale
    (cazul Basarabiei)
    – Dinu Poştarencu (Chişinău),
    Regulamentul privind organizarea regiunii Basarabia din 1818 şi eşuarea aplicării lui
    – Lucia Sava (Cahul),
    Anexarea Basarabiei: Mentalitate şi identitate naţională în Basarabia ţaristă
    – Octavian Ţâcu (Chişinău),
    Moldovenii în cadrul Imperiului Rus: “comunitate imaginată” între discurs istoriografic şi practici imperiale
    – Стецкевич Лилия (Krivoi Rog), Этнопсихологические прoцессы в Бессарабии в XIX столетии : поиски путей за сохранение национальной идентичности
    – Constantin Burac (Bucureşti),
    Cancelariile europene din prima jumătate a secolului al XIX-lea desprea identitatea româneasca a moldovenilor
    – Andrei Emilciuc (Chişinău),
    Izolarea comercial-vamală a Basarabiei după anexarea ei la Imperiul Rus (anii 1812-1830)
    – Tatiana Varta (Chişinău),
    Consecinţele raptului teritorial de la 1812 asupra Bisericii ortodoxe române din Basarabia
    – Maria Danilov (Chişinău), Basarabia, contextul imperial şi dimensiunea religioasă a crizei anexării (primele trei decenii ale secolului al XIX-lea)

    Discuţii

    13.00-14.00 Pauză de prânz
    ——————————————–
    14.00-15.30 Sesiunea 4: continuare

    Moderator: Valentin Tomuleţ

    Vorbitori:
    – Veaceslav Ciorbă (Chişinău),
    Biserica Ortodoxă din Basarabia sub stăpânirea rusească (1812-1918)
    – Silvia Pantaz (Chişinău),
    Basarabia în contextul relaţiilor comerciale ale Imperiului Rus cu Principatul Moldova în prima jumătate a secolului al XIX (1812/1859)
    – Ion Gumenâi (Chişinău),
    Loialitatea faţă de puterea imperială rusă a diferitor pături ale populaţiei în perioada evenimentelor poloneze din 1863
    – Alexandr Roitman (Chişinău),
    Anexarea Basarabiei la Imperiul Rus,
    şi încadrarea ei în Zona Evreiască
    de Reşedinţă Permanentă. Studiu de caz: evacuarea evreilor din Târgul Floreşti
    – Valentin Constantinov (Chişinău), Anul 1812 şi întreruperea procesului organic de transformare a conştiinţei medievale româneşti în cea modernă pe teritoriul Basarabiei
    – Valentina Samoilenco (Chişinău), Participarea nobilimii din Basarabia în organizarea şi activitatea administrativ locală din prima jumătate a secolului al XIX-lea
    – Alexandru Argint (Chişinău),
    Învăţământul din cele trei judeţe sud-basarabene, Cahul, Bolgrad şi Ismail şi cel din restul Basarabiei. Studiu istorico-comparativ
    – Artur Leşcu (Chişinău),
    Organizarea sistemului penitenciar
    sub ocupaţie imperială rusă
    – Ion Duminica (Chişinău),
    Impactul anului 1812 asupra romilor basarabeni

    Discuţii

    15.30-16.00 Pauză de cafea
    —————————————–
    16.00-17.30 Sesiunea 5:
    Anul 1812 în discursul public contemporan

    Moderator: Vlad Mischevca

    Vorbitori:
    – Sergiu Musteaţă (Chişinău),
    Anul 1812 în discursul public al mişcării
    de emancipare naţională din Republica Moldova (1989-1991)
    – Coadă Ludmila (Chişinău),
    Anul 1812 în narativul din Republica Moldova sau de ce ocuparea Basarabiei de către Rusia
    e un subiect de actualitate
    – Valentina Ursu (Chişinău),
    Cultura Basarabiei sub dominaţie ţaristă
    şi sovietică: studiu comparat
    – Aurelian Lavric (Chişinău),
    Apariţia chestiunii Basarabiei
    în spaţiul geopolitic european
    – Iulian Gherca, Adrian Viţalaru (Iaşi),
    Anul 1812 în manualele şcolare din România înainte şi după 1989

    Discuţii

    17.30-18.00 Sesiunea de încheiere:
    Concluzii finale

    Moderator: Sergiu Musteaţă, ANTIM, Moldova
    ———————————————–
    Lista participanţilor:

    1. AGRIGOROAIEI, Ion, Iaşi
    2. ARAPU, Valentin, Chişinău
    3. ARGINT, Alexandru, Chişinău
    4. BOLDUREANU, Ana, Chişinău
    5. BRATESCU, Liviu, Iaşi
    6. BURAC, Constantin, Bucureşti
    7. CHICUŞ, Nicolae, Chişinău
    8. CIMPOEŞU, Dorin, Bucureşti
    9. CIOBANU, Veniamin, Iaşi
    10. CIORBĂ, Veaceslav, Chişinău
    11. COADĂ, Ludmila, Chişinău
    12. CONSTANTINOV, Valentin, Chişinău
    13. CUŞCO, Andrei, Chişinău
    14. DANILOV, Maria, Chişinău
    15. DUMINICA, Ion, Chişinău
    16. DUMINICA, Ivan, Veliko Tyrnovo
    17. EMILCIUC, Andrei, Chişinău
    18. ENACHE, George, Galaţi
    19. EREMIA, Ion, Chişinău
    20. GHERCA, Iulian, Iaşi
    21. GUMENÂI, Ion, Chişinău
    22. ISTRATE, Alexandru, Iaşi
    23. LAVRIC, Aurelian, Chişinău
    24. LEŞCU, Artur, Chişinău
    25. MARINESCU, Florin, Atena
    26. MATVEEV, Sergiu, Chişinău
    27. MISCHEVCA, Vlad, Chişinău
    28. MUSTEAŢĂ, Sergiu, Chişinău
    29. ONCESCU, Iulian, Târgovişte
    30. ONCESCU, Laura, Târgovişte
    31. PALADE, Gheorghe, Chişinău
    32. PALEA, Emanuel, Târgovişte
    33. PANTAZ, Silvia, Chişinău
    34. PETRENCU, Anatol, Chişinău
    35. POŞTARENCU, Dinu, Chişinău
    36. ROITMAN, Alexandr, Chişinău
    37. SAMOILENCO, Valentina, Chişinău
    38. SAVA, Igor, Cahul
    39. SAVA, Lucia, Cahul
    40. SOLOMON, Flavius, Iaşi
    41. STAN, Constantin I., Galaţi
    42. STANCIU, Ramona, Târgovişte
    43. STETSKEVYCH, Lilia, Krivoi Rog
    44. STETSKEVYCH, Vitalij, Krivoi Rog
    45. ŞAROV, Igor, Chişinău
    46. TOMULEŢ, Valentin, Chişinău
    47. TULUŞ, Arthur, Galaţi
    48. TURLIUC, Cătălin, Iaşi
    49. ŢÂCU, Octavian, Chişinău
    50. ŢURCANU, Ion, Chişinău
    51. URSU, Valentina, Chişinău
    52. VARTA, Ion, Chişinău
    53. VARTA, Tatiana, Chişinău
    54. VIŢALARU, Adrian, Iaşi
    ——————————————
    Organizatori:
    – Universitatea de Stat din Moldova
    – Asociatia Nationala
    a Tinerilor Istorici din Moldova
    – Universitatea Pedagogica de Stat
    “Ion Creanga” din Chisinau

  2. Kaduki

    MAREA DACIE / Să nu uităm că in 1881 Eminescu a declarat că :In Romania totul tibuere dacizat .Citat: Marele nostru poet national Mihai Eminescu a inteles importanta istorică si contributia inestimabilă a Daciei si a regilor ei in evolutia societătii noastre.Numele unei tări este cartea de vizită a tării respective, este oglinda unică, prin timp, care-i reflectă, sintetic, imaginea atat in interior, cat si pe plan mondial. Cand spunem sau cand auzim spunandu-se numele unei tări, gandul ne duce la pozitia ei geografică, la limbă, la istorie, la nivelul de civilizatie, la oamenii care locuiesc acea unică tară.Numele unei tări este simbolul distinctival acelui teritoriu si al locuitorilor lui.O scurtă incursiune in procesul care, a adus la alegerea cuvantului Romania ca nume al tării noastre este foarte utilă pentru a demonstra că acest nume a fost nu numai neinspirat, dar profund neconcordant cu adevarul istoric. Ţara noastră avea un nume, Dacia, nume cu rezonantă majoră in lumea antică, nume cunoscut si apreciat pe tot cuprinsul Europei.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *