Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Copiii cu inimi ciuruite de…

Copiii cu inimi ciuruite de Constituţie

Zilele acestea s-a produs un scandal dezgustător, care a istovit o mulţime de oameni care credeau în bine, în empatie, în participare, în transparenţă, în lucruri făcute din inimă. S-a discutat despre caritate, despre transparenţă şi despre jurnalişti.

Să deschidem actul fundamental al vieţii în R.Moldova, Constituţia. Articolul 36, Dreptul la ocrotirea sănătăţii: ”Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat”. Articolul 50, Ocrotirea mamei, copiilor şi a tinerilor: ”Mama şi copilul au dreptul la ajutor şi ocrotire specială. Toţi copiii, inclusiv cei născuţi în afara căsătoriei, se bucură de aceeaşi ocrotire socială. Copiii şi tinerii se bucură de un regim special de asistenţă în realizarea drepturilor lor. Statul acordă alocaţiile necesare pentru copii şi ajutoare pentru îngrijirea copiilor bolnavi ori handicapaţi”.

Când citim Constituţia, simţim cum buchia legii răspândeşte protecţie asupra tuturor, asupra copiilor în mod special, asupra copiilor defavorizaţi şi bolnavi – cu atât mai mult. În realitate, însă, nici constituţia, nici drepturile acestor copii nu sunt respectate.

Nu vreau să îmi imaginez ce stări trăieşte un părinte care are un copil cu o problemă de sănătate serioasă, care ar avea nevoie de o intervenţie chirurgicală de care ar depinde viaţa micuţului. Sunt sigură că acel părinte nu va mai avea nicio clipă de linişte, toate gândurile lui vor fi la cea mai bună posibilitate de tratament.

Din păcate, asemenea cazuri există: există sute de micuţi cu malformaţii, cu probleme cardiace, oncologice, cu maladii rare. Constituţia le garantează tuturor ”ajutor şi ocrotire”, dar cum e în realitate? Copiii cu probleme serioase de sănătate se pare că sunt lăsaţi singuri cu părinţii sau tutorii şi posibilii milostivi din lumea mare.

Sau, de ce am ajuns să vedem atâtea cazuri de copii cu probleme de sănătate care privesc cu jale de pe pagini de caritate, din reportaje TV sau din paginile ziarelor? De ce am ajuns să vedem cum oricine le recomandă adrese de spitale din străinătate, nume de medici de oriunde, proceduri care pot fi realizate oriunde?

De ce problema copiilor cu viciu cardiac, de exemplu, a fost lăsată pe seama carităţii oricui? De câte ori s-a autosesizat Ministerul Sănătăţii pe vreun caz expus public, pe caritate.md, la televizor, în ziare? De câte ori au zis autorităţile: staţi, de ce acest copil cu 3 găuri la inimă trebuie dus în Turcia? Noi avem centru de cardiologie, dacă nu se reuşeşte o operaţie în Moldova, putem invita un specialist străin, copilul acesta are drepturi garantate de constituţie, iar statul colectează impozite de la toţi cetăţenii, ca să asigure dreptul la îngrijiri medicale adecvate, în special copiilor.

Din milioanele colectate de către organizaţiile de caritate, puteau fi procurate echipamente, tehnologii, puteau fi plătiţi chirurgi, aici în Moldova, ca să beneficieze cât mai mulţi copii. Şi miile de oameni care au donat pentru călătoriile copiilor la un singur spital din Turcia ar fi donat cu drag pentru unul-două spitale din Moldova. Şi ce-ar fi fost dacă preşedintele Dodon sugera Guvernului Turciei, care a donat 7 milioane de euro pentru repararea clădirii prezidenţiale, ca aceşti bani să fie donaţi pentru utilarea unei secţii de chirurgie pentru copii, sau pentru o secţie de oncologie, unde să fie invitaţi aceiaşi medici turci, plătiţi de Guvernul Turciei, dar să facă câteva operaţii micuţilor la ei acasă, oferind garanţia constituţionalităţii acestor suferinzi?

Abia după ce jurnaliştii au scos în public marea dramă a unor familii cu copii, care au umblat cu inimioarele ciuruite pe la Istanbul, MSMPS a emis un comunicat prin care ”aminteşte faptul că statul susţine financiar, acoperind din bugetul de stat, o parte din cheltuielile pentru tratamentele costisitoare peste hotare, or anume servicii medicale care nu pot fi realizate în ţară. Orice cetăţean al Republicii Moldova poate beneficia de suportul statului pentru efectuarea tratamentului peste hotarele ţării în cazul imposibilităţii asigurării unui astfel de tratament în instituţiile medicale din ţară”.

Miile de oameni care au ajuns pe paginile de caritate, rugându-se la tot Internetul să fie miluiţi cu nişte bănuţi ca să îşi poată salva viaţa prin alte ţări, au trecut întâi prin sistemul medical moldovenesc. Anume de acolo au aflat că au vicii cardiace sau maladii oncologice pe care sistemul moldovenesc nu le tratează. Căci nu există părinţi cu copii suferinzi care fug de tratamente de calitate, toţi părinţii fug cu copiii în braţe spre tratamente şi şanse.

În ultimii doi ani doar 50 de persoane au beneficiat de suport financiar de stat pentru tratament în străinătate. Desigur că numele acestor 50 de oameni fericiţi nu se fac publice, căci e vorba de protecţia datelor cu caracter personal. Dar într-o zi, oricum, vom afla că e vorba şi de rude ale guvernanţilor, de politicieni sau oameni din sistem. Căci impozite plătesc toţi, dar drepturile constituţionale sunt asigurate doar unora.