AIE-3, un produs cu termenul expirat

Afară miroase a schimbare, iar în R. Moldova lumea demult este în aşteptartea unuil lider de altă factură, un lider-femeie, gen Margaret Thatcher sau Angela Merkel, incoruptibil, cu caracter, capabil să-şi asume riscul funcţiei… Partidul Maiei Sandu trebuie să fie un partid al marilor intelectuali, capabili să rişte şi să se sacrifice, cu un cult al Onoarei, pe care doar marele regate îl au.

Toată presa şi lumea stă, de o săptămână, cu ochii pe agenda PLDM, PDM, PL, înjurând la stânga şi la dreapta şi încercând să înţeleagă dacă Maia Sandu a fost singura sacrificată pe altarul AIE-3 sau vor urma şi alţii? Şi la o săptămână de la semnarea Acordului de constituire a Alianţei de guvernare AIE-3, nu există mai multă siguranţă că ceea ce s-au înţeles în trei V. Filat, M. Lupu (V. Plahotniuc) şi M. Ghimpu va rămâne bătut în cuie. Maia Sandu, primul candidat al PLDM la şefia guvernului nu a fost din tagma multimilionarilor şi a fost ”devorată”. Pe loc ”vacant” a intrat Veleriu Streleţ, cu palat, terenru şi conturi. Va fi şi altul, un al 3-lea, un al patrilea? Riscul unor noi răsturnări de situaţie sau, vorba unui cititor ZDG, a unor noi ”deraieri” de pe ”şinele” AIE-3, aşa după cum s-a întâmplat şi cu Maia Sandu, rămâne şi va predomina până în ceasul în care noul guvern şi noul prim-ministru nu-şi vor primi în parlament votul a cel puţin 51 de deputaţi. Să ne amintim, cum a fost şi ce-a fost cu Iurie Leancă. Garanţiile în această Alianţă sunt de azi pe mâine. Să nu uităm că 2 dintre cei 3 aliaţi sunt aceeaşi. Cu vechile lor probleme de relaţie, cu vechile lor orgolii şi vechile pretenţii exclusiviste la putere. Şi, din păcate, cu aceleaşi vechi, erodate şi neinspirate mesaje politice. Ce au spus nou presei pe 23 iulie, Lupu, Filat şi, după ei, şi Ghimpu, după o lună de muţenie şi negocieri cu obloanele trase? Marian Lupu: ”AIE are o cauză în jurul căreia a fost constituită – integrarea europeană. Alianţa care am făcut-o înseamnă asigurarea întăririi ţării atât din interior cât şi din exterior. PDM este sigur că această formulă, acest spirit constructiv o să le manifestăm nu doar în cadrul negocierilor, dar şi în următorii 3 ani jumate”. Vlad Filat:: ”Am convenit solidar că instituţiile de drept trebuie să fie scoase de sub orice formă de subordonare politică… Avem nevoie de reforme, să îndeplinim un şir de condiţii pentru ca să reluăm şi să îmbunătăţim relaţiile cu partenerii de dezvoltare, să avem rezultate palpabile în lupta împotriva corupţiei, care trebuie să fie fără de preferinţe”. Mihai Ghimpu: ”Semnarea acordului de azi este nu doar refacerea AIE, dar şi garanţia pentru continuarea cursului european. Cea mai gravă problemă este sărăcia iar principala prioritate este eradicarea ei…Ori guvernăm, ori demisionăm”, declara Ghimpu.

Asta şi-a dorit PL?

Cu ce ne-au surprins noii aliaţi la guvernare? Parcă în 2009 nu auzeam acelaş lucru? Dar în 2010? Dar după alegerile din 2014? Şi unde suntem? După ”lecţia de succes” a Parteneriatului Estic de la Vilnius, la cea de insucces de la Riga? De la cea mai săracă ţara din Europa, la cea mai furată ţară din lume? De la cei mai buni, la cei mai suspecţi parteneri ai Uniunii Europene, cu sechestre pe conturile de finanţare externă? ”Jaful secolului” ne-a dus vestea în toată lumea. În ce s-au transformat băncile? În maşini de muls deponenţii? Dar casele de schimb valutar? Dar, mai nou, ANRE-ul? Ştie cumva preşedintele Timofti, ce bombă cu efect întârziat au plasat patronii ANRE-ului sub guvernare şi, în primul rând, sub preşedinţie, dat fiind că şeful statului este responsabilul nr.1 pentru securitatea statului? Întrebări ar fi mai multe, pentru că această guvernare veche-nouă, e doar din întrebări fără răspuns. A avut o şansă AIE-3 să se refacă. Cel puţin, ca speranţă. Această şansă s-a chemat Maia Sandu. Dar s-a dat cu piciorul în ea. Nu a vrut-o nici Plahotniuc şi nici Filat, iar ca să scape ”nebănuiţi”, au dat-o pe gura lui Ghimpu. Şi aici, cutiuţa cu speranţe, s-a încheiat. În situaţia, în care toată schimbarea la guvernare se va reduce doar la numirea algoritmică în funcţii a persoanelor apropiate liderilor, trebuie să punem punct şi întrebărilor, şi aşteptăilor, şi iluziilor (cine le mai are), pentru că AIE-3, în această formula de guvernare, nu va fi decât un produs cu termenul expirat. O singură întrebare: asta şi-a dorit PL?

Maia Sandu, un nou proiect politic

Pentru 30, cel târziu 31 iulie, V. Streleţ, noul candidat al AIE-3 la şefia guvernului, a anunţat că va prezenta în parlament programul de guvernare şi licta nominală a noului cabinet de miniştri. Va fi, nu va fi, urmează să vedem, e treabă de o zi-două, dacă nu se răzgândeşte, desigur, V. Plahotniuc. Sau Filat. Dar indiferent de faptul va fi sau nu va fi, cred că acest lucru nu mai contează. Problemă nu mai e a noastră, a simplului cetăţean, tot aşa cum nu suntem nici noi a acestei Alianţe. Trebuie să puenm punct. Problema noastră e alta: să găsim alternativă acestei guvernări. Şi cât mai repede. La referendumul din toamnă să obţinem alegerea preşedintelui prin vot universal, iar în primăvară, o dată cu alegerile prezidenţiale să cerem şi anticipate pentru parlament. Sperietoarea că dacă eşuază AIE-3 vin alde Dodon, Usatîi etc, e pentru proşti. Nu noi i-am făcut lideri electorali. Să şi-i asume alde Plahotniuc, Lupu, Filat şi alţii ca ei, care i-au fcăut ”eroi”. Pentru noi e important să facem acum altceva: să vedem cu cine intrăm ”în luptă”. Cu ce lider? Problema unui lider nou, demult e pe ordinea zilei la Chişinău. Şi cred că ”trenul a intrat în gară”. Duminică şi-a ţinut congresul Partidul Popular European din Moldova (PPEM) a lui Iu. Leancă, un partid de cu totul altă formaţie, decât cele de la putere. Dar PPEM nu e totul. Există şi o altă şansă, care trebuie urgent valorificată, cât ”e fierul cald”. E vorba de Maia Sandu, care poate fi un nou proiect politic. Afară miroase a schimbare, iar în R. Moldova lumea demult este în aşteptartea unuil lider de altă factură, unui lider-femeie, gen Margaret Thatcher sau Angela Merkel, incoruptibil, cu caracter, din sfera ne-milionarilor, care nu se complace în declaraţii, care nu face teatru din viaţa personală şi capabil să-şi asume riscul funcţiei. Apariţia lui Leancă, da, e bine, dar în jurul lui Leancă s-au adunat prea multe ”guleraşe albe”. Partidul Maiei Sandu trebuie să fie un partid al marilor intelectuali, capabili să rişte şi să se sacrifice, cu un cult al Onoarei, pe care doar marele regate îl au.