Cumetrii, boala fără leac a Moldovei europene
Acum câteva zile, în prim-planul politicii de la Chişinău a fost lansată o problemă mai veche, una mult discutată, deseori chiar durută – problema cumetrilor, de fapt, a relaţiilor de cumetrism din cadrul instituţiilor statului.
Într-o emisiune TV din această săptămână, s-a propus invitarea de peste hotare a unor şefi de vămi şi de fisc, asta pentru că, doar în afara R. Moldova, am putea identifica funcţionari total independenţi de cumetri şi lipsiţi de patima cumetrismului.
Ideea a plăcut şi, în zilele imediat următoare, cetăţenii cu spirit de iniţiativă au început să dezbată această soluţie aparent extraordinară.
În nordul R. Moldova, acolo unde spiritul de afaceri e cel mai bine dezvoltat, oamenii s-au cam stresat. Ei au înţeles că nu vor mai putea trece cu orice fel de produse şi mărfuri prin Vama Otaci. “Va fi un străin şefu… Nu va vorbi pe limba noastră. Nici ruseşte nu va vorbi. Cum să te înţelegi cu unul care vorbeşte doar într-o limbă străină?”, se tot întreabă câţiva producători de mături, îndeletnicire foarte răspândită în special prin localităţile din raionul Briceni. Un megieş, unul mai tăcut din fire, după ce a tot cântărit câte tone de cartofi ar mai avea de vândut în această primăvară, a încercat să-şi calmeze vecinii. “Ce vă tot frăsuiţi? Avem copii la oraş, unii ştiu franţuzeşte, alţii – englezeşte, alţii – turceşte. Va veni câte unul în sat şi ne va ajuta să ne înţelegem cu străinul. Mai greu ar fi că acest străin ar trebui “remunerat” mai bine”, a clarificat acesta situaţia nouă care ar putea să apară la Vama Otaci.
Spre sud, oamenii au tratat mai mult cu indiferenţă propunerea, deoarece ştiu că problema lor, în special în ultimul timp, nu se mai rezolvă nici la Vamă, nici la Fisc. Ei sunt producători de vinuri şi vânzările lor depind de Moscova. Atunci când ruşii refuză să mai ia vinurile produse în Moldova, ei, producătorii locali, nu găsesc alte soluţii decât să le consume singuri sau împreună cu cumetrii lor. Anume din această cauză ei nu ar accepta o campanie generală împotriva cumetrilor. “Dacă nu ar fi cumetrii, ar trebui să consumăm singuri vinul rebutat de ruşi. Ar fi cam mult”, – se gândesc aceştia.
La Chişinău, vocile par mai sceptice. Orăşenii din capitală sunt siguri că, chiar dacă ar veni nişte străini în fruntea Vămii şi a Fiscului, ai noştri vor reuşi să se înrudească uşor cu ei. Din vorbă în vorbă, locuitorii capitalei îşi amintesc despre ambasadori, şefi de instituţii internaţionale, funcţionari din cadrul unor importante instituţii financiare care s-au înrudit strâns cu localnicii. “Unii au jucat pe la cumetrii, alţii au botezat copii, au cununat tineri însurăţei, iar unul mai nu s-a însurat cu o moldoveancă, dar maică-sa nu i-a dat voie şi gata, de altfel, înaltul funcţionar internaţional, chiar dacă avea mult peste 40 de ani, a ascultat-o pe maică-sa şi a plecat holtei din Moldova”, povestesc oamenii despre capacitatea moldovenilor de a se înrudi cu străinii.
Cei mai laborioşi, în aceste condiţii, sunt, însă, responsabilii din sănătate. Ei au înţeles, din acea emisiune, că, asupra R. Moldova, planează riscul unei epidemii de cumetrism şi încearcă, pe orice cale, să identifice soluţii care ar salva ţara de această grea maladie. În aceste zile, ei au anunţat o licitaţie publică, în urma căreia vor achiziţiona remedii de combatere a cumetrismului.
Aurel GRUIA
