Propaganda Kremlinului bate la porțile Asiei Centrale: rolul lui Șor în Kîrgîzstan
În timp ce atenția întregii omeniri este concentrată asupra războiului din Ucraina, Asia Centrală devine una dintre cele mai fertile regiuni pentru răspândirea propagandei Kremlinului. În acest peisaj mediatic opac, tot mai des apare un nume surprinzător – Ilan Șor, oligarhul fugar din R. Moldova, condamnat pentru furtul miliardului și refugiat mai întâi în Israel, apoi în Rusia. Acesta apare tot mai implicat în proiecte media obscure nu doar în țara noastră, dar și în alte țări ale CSI.
Recent, portalul „Meduza” a anunțat despre lansarea în Kîrgîzstan a unui nou post de televiziune – „Nomad”, care are tangențe cu canalul propagandistic „Russia Today” (RT), finanțat de Kremlin, și cu o organizație controlată de fugarul Ilan Șor. Potrivit Radio Azattyk, recrutarea angajaților pentru noul canal a fost coordonată de redactori care au activat anterior în biroul din Kîrgîzstan al agenției ruse „Sputnik”. Producătoarea noului canal este Anna Abakumova, cetățeană a F. Ruse, care anterior a lucrat în cadrul trustului media RT, iar jurnaliștii angajați la „Nomad” sunt instruiți în centrul „Evrazia”… Da, acel centru care a organizat în Rusia programe de tip „excursii/tabere” pentru copii moldoveni, în care aceștia au fost expuși narațiunilor pro-Kremlin.
Aceste lucruri însă nu pot fi posibile fără coordonarea cu forțe din interior. Astfel, în august 2025, președintele Kîrgîzstanului, Sadîr Japarov, a semnat o lege controversată care impune înregistrarea oficială a tuturor instituțiilor media și limitează capitalul străin în cadrul acestora la maxim 35%. Criticii însă avertizează că aceste reguli pot fi folosite pentru limitarea dezbaterii publice și suprimarea vocilor critice.
Între timp, a și pornit înlăturarea, prin diverse metode, a jurnaliștilor și instituțiilor media independente. Unul dintre exemple este „Temirov Live”, canalul de YouTube fondat de jurnalistul de investigație Bolot Temirov. Acesta a documentat corupția la nivel înalt, dar a plătit un preț scump: a fost deportat, iar mulți dintre colegii săi au fost arestați.
La rândul său, Kloop, unul dintre cele mai importante centre de investigație din Asia Centrală, se confruntă cu dosare penale, interdicții, amenințări și tentative de discreditare. Jurnaliștii sunt supravegheați, hărțuiți, iar site-ul a fost ținta mai multor acțiuni în justiție, fiind numit „extremist”. Modelul seamănă izbitor cu cel din Rusia, unde presa independentă este acuzată de „extremism”, „denigrare a statului” sau că ar fi „agent străin”.
Și Radio Azattyk – filiala kîrgîză a Radio Free Europe / Radio Liberty – a fost vizat de acțiuni judiciare, blocaje de conturi bancare și restricții pe motiv că ar publica „știri false” sau că ar face „propagandă destabilizatoare”.
Toate aceste presiuni nu sunt întâmplătoare: ele permit propagandei alternative să se răspândească fără obstacole.
Oricât de surprinzător n-ar părea, dar un rol important în povestea propagandei din Asia Centrală îl joacă fugarul responsabil de cea mai mare fraudă bancară din istoria R. Moldova – Ilan Șor. Dar de ce ar avea nevoie Moscova de Șor?
În primul rând, pentru că dispune de resurse financiare semnificative, dificil de urmărit. În plus, schema creată de Șor – un model de mașinărie mediatică și digitală, cu televiziuni, site-uri și mii de conturi false, de mult este funcțională în R. Moldova. Iar acum, acest model este reluat în Armenia, unde sunt susținute proiecte politice și infrastructuri media prietenoase cu narațiunile Moscovei. Mai mult, Șor și-a demonstrat deja loialitatea față de Kremlin prin partide și campanii finanțate de acesta, care au promovat constant discursuri antioccidentale și pro-ruse.
Astăzi, Ilan Șor a devenit o piesă activă în rețelele de influență digitală care se suprapun cu interesele Kremlinului. Paginile pe Facebook controlate de Șor au fost analizate de comunitatea WatchDog, care a găsit cel puțin 146 de pagini anonime active, dar și alte sute în „stand-by”. WatchDog consideră că acestea fac parte dintr-o rețea de peste 2167 de pagini create automatizat pe Facebook de către Kremlin cu scopul de a influența procesele politice din R. Moldova și din alte state europene.
„Aceste cifre reprezintă, cel mai probabil, doar vârful icebergului”, susține WatchDog.
Și o analiză a DFRLab a arătat cum o campanie de reclame finanțate de Șor pe Meta (Facebook și Instagram) promova mesaje anti-UE și favorabile Moscovei, scopul lo r fiind de a submina integrarea europeană a R. Moldova.
În acest context, un raport al Institute for Strategic Studies subliniază că rețeaua lui Șor colaborează cu structuri ruse subversive, folosind plata prin sisteme rusești – Promsviazbank (inclusiv carduri МИР), rute transnaționale de finanțare sau pelerinaje ale fețelor bisericești în Rusia.
Rețeaua lui Șor însă nu se limitează la Facebook. Într-o investigație BBC, au fost descoperite peste 90 de conturi pe TikTok legate de campanii pro-Kremlin. La rândul său, jurnaliștii ZdG s-au infiltrat în rețelele organizate de fostul partid „Șor”, arătând cum sunt recrutați cetățenii pentru proteste finanțate de Rusia.
Un alt punct comun pentru toate cele trei țări – R. Moldova, Armenia, Kîrgîzstan – este „Evrazia”, instituție acuzată de implicare în campanii de manipulare electorală și propagandă geopolitică pro-Kremlin. Anterior, ZdG a documentat cum zeci de copii din R. Moldova au ajuns, prin intermediul organizației „Evrazia”, să-și petreacă vacanța în tabăra de „reeducare” a copiilor ucraineni.
Despre legăturile organizației „Evrazia” cu Armenia a informat RFE/RL, când un blogger armean apropiat lui Șor (Mika Badalian) a fost implicat într-un eveniment al organizației „Evrazia” și în organizarea unei rețele proeurasiatice. Iar recent, Intelligence Online a scris că ONG-ul „Evrazia”, finanțat de Șor, își extinde reţeaua și în Armenia.
Totodată, există și alte dovezi ale conexiunilor oficialilor kîrgîzi cu Moscova și Ilan Șor. Potrivit The Insider, o bancă centrală kîrgîză (Capital Bank of Central Asia) a fost acuzată de implicare în scheme de evitare a sancțiunilor, cu legături către entități finanțate de Ilan Șor. Aici nu vorbim doar despre propagandă, ci despre o rețea financiară și informațională încrucișată.
Deci, astăzi, Kîrgîzstanul reprezintă o oglindă a modului în care Kremlinul își exportă modelul de control informațional, care se extinde tăcut, prin rețele transnaționale, combinând interese politice, bani negri, complicități locale și un aparat mediatic adaptabil.
