Operațiunea Kremlin: pionii Moscovei la alegerile parlamentare din R. Moldova
Înscrierea partidelor care-și doresc să ajungă în Parlament este în toi. Unii se declară europeni, alții sunt pseudoeropeni, și unii se pronunță deschis pro-Rusia. Astfel, pe 22 iulie 2025, patru partide pro‑ruse din R. Moldova – Partidul Socialiștilor (Igor Dodon), Inima Moldovei (Irina Vlah), Viitorul Moldovei (Vasile Tarlev) și Partidul Comuniștilor (Vladimir Voronin) – au anunțat formarea unui bloc electoral. Pe 3 august, CEC a înregistrat blocul (deocamdată, fără PCRM) pentru a participa la alegerile parlamentare anticipate din 28 septembrie 2025. PCRM s-a alăturat un pic mai târziu. Aceștia, separat, au puține șanse să ia suficiente mandate, respectiv, s-au unit, în speranța de a lua votul majoritar.
Scopul, de facto, al blocului este de a debarca guvernarea pro‑europeană și a reorienta țara spre Moscova, lucru pe care l-a recunoscut și președintele PSRM, Igor Dodon. Acesta a declarat că blocul își propune „restabilirea relațiilor strategice cu Rusia” și că „noii aliaţi doresc pacea şi vor pune capăt intereselor străine şi ale NATO în Republica Moldova”.
Deci, e clar că acest bloc reprezintă o strategie a forțelor de opoziție pro‑ruse, incluzând partidele conduse de Dodon, Voronin, Tarlev, grupări din Găgăuzia (prin intermediul lui Vlah) și regiunea transnistreană (cu care tustrei au legături strânse, iar Dodon, în anul 2020, perioadă când a deținut funcția de președinte al R. Moldova, l-a numit pe Vadim Krasnoselski, adică pe liderul regiunii transnistrene nerecunoscute, drept „președintele Transnistriei”).
Deducem că, planificat de actorii Kremlinului, cei care dirijează războiul hibrid din R. Moldova, acest bloc urmărește acumularea de resurse financiare și propagandistice pentru a depăși pragul electoral și a capitaliza nemulțumirea socială, care să ducă la deturnarea vectorului european.
Între timp, unele personaje pro-ruse au fost blocate când Curtea de Apel Centru a respins, pe 30 iulie, cererea depusă de Vasile Bolea și cele patru partide afiliate condamnatului fugar Ilan Șor – „Renaștere”, „Șansă”, „Victorie” și „Forța Alternativă și de Salvare a Moldovei”, care intenționau să formeze un bloc electoral la alegerile parlamentare. Unul dintre motive este implicarea fugarului Ilan Șor, lider al fostului Partid Politic „Șor”, declarat neconstituțional încă în 2023, în formarea blocului electoral.
A renunțat oare Șor la aspirațiile sale politice? Sigur că nu, mai ales dacă urmărim activitățile celor sus-numiți și nu doar. Falsurile nu încetează să circule în mediul online, fiecare găsindu-și publicul țintă. Nu este pentru prima oară când Kremlinul, prin Șor și alți inși din R. Moldova care i se închină, se implică în alegerile din țara noastră. Un precedent a fost referendumul și alegerile prezidențiale din 2024. Autoritățile au documentat implicarea Rusiei într-un adevărat „război hibrid” electoral: de la circa 300 de mii de voturi cumpărate până la campanii de propagandă prin boturi și grupuri de Telegram, inclusiv cu fonduri provenite de la Promsviazbank (o bancă din Rusia), lucru demonstrat de jurnaliștii Ziarului de Gardă.
Iar Rise Moldova a descoperit că Promsviazbank a înființat o companie la Moscova împreună cu oligarhul Ilan Șor. S-a întâmplat pe 2 septembrie 2024. Firma se numește „А7” și este specializată în prestarea serviciilor financiare, împrumuturi și alte tipuri de credite. Documentele consultate de jurnaliști îl indică pe Ilan Șor drept beneficiarul firmei, care deține 51% din companie, iar restul 49% îi revin băncii rusești „Promsviazbank”.
Sondajele arată că blocul pro-rus ar putea obține între 20 și 30% din voturi dacă alegerile s-ar desfășura astăzi. Aceste voturi ar fi acoperite în special de Găgăuzia, sudul țării și centrele urbane cu majoritate rusă, precum mun. Bălți.
În acest context, ne întrebăm care ar fi riscurile dacă blocul pro-rus sau alte partide pro-ruse ar veni la putere?
1. Blocarea integrării europene
- Retorica anti-UE a lui Dodon, Voronin, Tarlev, Vlah și a altora este bine cunoscută. Dodon s-a exprimat constant pentru aderarea R. Moldova la Uniunea Economică Eurasiatică, dominată de Rusia. Iar deplasările lui Vlah sau ale lui Tarlev la Moscova nu mai sunt de mult timp o noutate.
- O eventuală guvernare sub aceste partide ar putea bloca parcursul UE al R. Moldova, sabotând reformele cerute de Bruxelles și înghețând parcursul de aderare, ceea ce ar afecta direct investițiile și relațiile comerciale cu UE, precum și libera circulație a cetățenilor R. Moldova în țările europene.
2. Capturarea statului și subordonarea instituțiilor
- Experiența anterioară a guvernărilor dominate de Dodon și Voronin (în perioada când au deținut funcția de președinte) și Tarlev (ex-premier în perioada comunistă) a arătat tendințe autoritare, subordonarea justiției și a instituțiilor-cheie.
- Ar putea avea loc un nou val de loializări politice în structurile statului și o posibilă amnistiere a oligarhilor și fugarilor condamnați, inclusiv din anturajul lui Ilan Șor, care este dat în căutare internațională, Vladimir Plahotniuc, deocamdată încă reținut în Grecia, dar extrădarea căruia este mult așteptată în Moldova, sau Veaceslav Platon, care a fost eliberat în anul 2020 de Alexandr Stoianoglo, pe atunci procuror general, ulterior candidat al socialiștilor la președinție.
3. Slăbirea relațiilor cu partenerii occidentali
- Guvernele UE și SUA nu colaborează cu regimuri marcate de influența rusă și corupție. Astfel, asistența macrofinanciară, proiectele de infrastructură și ajutorul pentru dezvoltare riscă să fie suspendate.
4. Intensificarea propagandei pro-Kremlin
- Sub conducerea acestor figuri, mass-media ar putea redeveni instrument de propagandă pro-rusă, cu afectarea pluralismului de opinie. Ar fi încurajată, totodată, reintrarea canalelor TV și online ale Kremlinului, în ciuda deciziilor de blocare din motive de securitate, iar oamenii care nu pot să facă deosebirea între adevăr și falsuri vor fi manipulați și mai mult.
5. Reînvierea dependenței energetice de Rusia
- Dodon a susținut, în repetate rânduri, contracte netransparente cu Gazprom, inclusiv atunci când a declarat în 2019, perioadă când deținea funcția de șef al statului, că a convenit o reducere de până la 70 USD/m³ la gaz pentru Moldova, fără să anunțe însă ce promisiuni i-a făcut în schimb lui Putin.
- Sub conducerea acestui bloc sau a altor partide pro-ruse, R. Moldova riscă să renunțe la diversificarea surselor de energie și să cadă, din nou, în capcana șantajului energetic rusesc.
6. Risc de instabilitate regională
- Regiunea transnistreană, deja afectată grav de criza energetică dirijată de Kremlin și acoliții săi care controlează regiunea separatistă, poate deveni instrument de presiune pentru întreaga țară, iar Găgăuzia (dirijată de Șor, care se ascunde, potrivit surselor, la Moscova, și de Vlah, care-și dorește să ajungă în parlament) este folosită pentru declarări de autonomie orchestrate.
Astfel, Șor și acoliții săi care nu au renunțat la aspirațiile lor politice, mai ales fiind finanțați de Rusia, dar și blocul politic format tot din oamenii Kremlinului, precum Igor Dodon și Vladimir Voronin, foști președinți pro-ruși, Vasile Tarlev, ex-premier comunist, și Irina Vlah, fostă bașcană loială Moscovei, reprezintă o alianță cu agenda clar orientată spre Est. Venirea acestora la putere ar putea pune în pericol atât parcursul european al R. Moldova, cât și echilibrul intern al statului.
