Campania electorală pe internet, pe cine să credem?
În campania electorală informarea corectă este crucială. Cât de calitativ te informezi, atât de calitativ alegi. Cu cât mai mulți deputați integri, educați, fără probleme penale alegem, cu atât mai bine țării și fiecărui cetățean. Dar cât e de simplu să te informezi corect? Nu e prea ușor să navighezi în actualul ocean informațional fără să fii acostat de submarine ale dezinformării, dar e posibil, dacă știi câteva reguli simple.
Cum pot fi verificate informațiile despre partide și candidați?
În campania electorală curentă sunt înscrise în cursă 15 partide, 4 blocuri electorale și 4 candidați independenți. Sunt peste 1000 de candidați la 101 locuri în legislativ. Fiecare dintre ei are libertatea să spună ce vrea despre sine, să se promoveze sau să fie promovat, inclusiv cu plată, atât în mass-media și pe rețele sociale în Moldova, cât și în străinătate. Dar cine să verifice și să explice informațiile, controversele și profilurile tuturor? Și cine să verifice falsurile electorale și să stabilească de unde vin și cine le plătește?
Verificarea CV-urilor, averilor, intereselor unor politicieni e o muncă care solicită anumite abilități. Trebuie să știi de unde obții date deschise, dar credibile, cum navighezi printre bazele de date, dar și să cunoști istoricul unor candidați, partide sau fraude. Cine sunt acești oameni? Evident că sunt mulți oameni care pot face această muncă, doar asemenea muncă ia mult timp și cere multă responsabilitate pentru a expune corect lucrurile. Oricine face această muncă trebuie să explice în cadrul cărei organizații sau proiect o face, iar proiectul trebuie să explice din ce surse vin plățile pentru aceste munci. Cei care fac monitorizarea candidaților și a proceselor electorale trebuie să aibă nume, adresă juridică, identitate clară și să explice din ce surse sunt remunerați.
Fact checkerii sau jurnaliștii sunt cei care fac această muncă, fiind încadrați într-o redacție, care îi remunerează, e o muncă specifică și dificilă, de aceea nu sunt prea multe redacții specializate în acest domeniu. La Ziarul de Gardă am lansat de curând o pagină specială pe web dedicată alegerilor parlamentare 2025, unde analizăm profilurile candidaților, dar prezentăm și informațiile relevante cu privire la activitatea curentă a actorilor politici. Puteți vedea și proiectul Moldova Curată, care la fel monitorizează candidații, urmăriți și munca colegilor de la Rise Moldova, TV8, Cu Sens, Diez, Stop Fals – proiecte media care au demonstrat ani în șir că sunt preocupate de investigații, transparență, integritate, combaterea dezinformării.
Există cineva care verifică corectitudinea jurnaliștilor?
Trebuie să existe cineva care verifică credibilitatea și corespunderea normelor deontologice a acestor media. În anul 2024, Asociația „Media Guard”, împreună cu organizația germană „Global Media Registry”, au lansat o primă monitorizare complexă a mass-media din Moldova cu cea mai mare audiență. Metodologia germană include date din surse deschise privind proprietarii mass-media, sursele de venit, volumul fluxurilor financiare, beneficiarii finali, controversele, aderența politică etc. Orice cetățean poate vedea pe acest protal informații cu privire la cele mai populare posturi TV, radio, portaluri sau ziare, dar și cu privire la cei mai activi influenceri pe rețelele sociale.
Cu ajutorul acestui proiect, oricine e interesat poate să cunoască cine sunt proprietarii și sursele de finanțare ale unei instituții mass-media, și să decidă pentru sine din care sursă anume vrea să se informeze și în care are încredere.
În cazul în care un cetățean consideră că o instituție mass-media încalcă normele deontologice, se poate adresa la Consiliul de Presă, scriind o cerere simplă online.
Cine verifică integritatea informației pe rețelele sociale?
În acest moment, vreo 2 milioane de cetățeni moldoveni află știrile de pe rețelele sociale. Majoritatea stau pe Facebook, dar TikTok-ul crește rapid, urmat de Instagram și Telegram.
E o libertate de informare nemaiîntâlnită până acum și un pluralism la care nu am fi putut visa cu câteva decenii în urmă. Doar că binele vine întotdeauna la pachet cu răul. În anul 2025 există pe Facebook peste 150 de milioane de conturi false, care promovează conținut cu intenții ascunse. Mai mult decât atât, odată cu utilizarea pe scară largă a proiectelor de inteligență artificială, se estimează că deja circa 40% din conținutul rețelelor sociale este generat cu IA și multe dintre conturile false utilizează acest instrument pentru a genera manipulări și falsuri.
O altă problemă a falsurilor propagate pe rețelele sociale sunt banii obscuri plătiți pentru promovarea postărilor. Falsurile sunt promovate sub formă de reclame, fapt ce asigură o vizibilitate mai mare a acestui tip de conținut.
Cum alegi informațiile în care să crezi, pe rețele sociale? Alege ceea ce e mai puțin obscur, mai puțin anonim, mai puțin opac. Dacă urmărești de ani de zile conturi de telegram, dar nu știi cui anume aparțin, pune la îndoială și verifică ce vezi. O redacție pe Telegram, pe TikTok sau pe Facebook, trebuie să aibă la vedere numele, adresa și numele autorilor. Dacă nu au nume pe care le puteți verifica, puneți la îndoială mesajele lor.
Pe rețele sociale sunt și politicieni, trebuie oare crezuți întotdeauna? Nu, mesajele lor tot trebuie verificate. Mai ales dacă politicienii în cauză au în CV multiple controverse, dosare, sunt fugari sau au făcut pușcărie pentru fraude, iar vocile lor sunt în unison cu vocile altor politicieni penali. Este evident că penal la penal trage, că împreună au un scop să își salveze propria piele de posibile pedepse judiciare.
Cum verificăm presa străină
Deseori, pe rețelele sociale ne apar dezvăluiri cu privire la politicienii din Moldova, publicate în presa străină. Este foarte important să cunoaștem ce zic experții și jurnaliștii străini despre alegerile din Moldova, dar mai întâi trebuie să cunoaștem cine sunt media și jurnaliștii care scriu despre noi: au ei nume, au o carieră jurnalistică în spate, putem vedea fotografii ale acestor reporteri în exercițiul funcțiunii, are redacția lor o adresă juridică, telefon, date cu privire la proprietari și finanțări?
De exemplu, Media Ownership Monitoring, proiectul german cu ajutorul căruia a fost realizată evaluarea transparenței media din Moldova, a realizat asemenea proiecte și în alte zeci de țări. O redacție bună și credibilă are identitatea la vedere.
De ce opacii citează obscurii?
Dacă vedeți o informație de interes electoral publicată de un canal obscur de telegram sau de un politician cu probleme penale, citând o sursă străină de informare, analizați transparența tuturor, și vedeți care ar fi motivarea. Motivarea unei munci constante, permanente, este în sursele financiare. Dacă un jurnalist, o redacție, un partid sau un politician nu își declară sursele de finanțare, asta nu înseamnă că sursele financiare nu există. Ele există dar sunt ascunse cu grijă.
În contextul în care Kremlinul a dispus să cheltuie circa 350 de milioane de dolari pentru a deturna cursul european al Republicii Moldova, este evident că majoritatea acestor bani vor merge pentru dezinformare în zonele unde sunt oamenii: pe rețelele sociale, pe pagini web, pe mass-media opace, din Moldova și din străinătate.
În concluzie, alegerile trebuie să se facă în condiții de maximă transparență, oamenii care vin în Parlament nu trebuie să aibă pete penale, să fie aserviți unor state războinice, să fie implicați în crime și fraude financiare. Dezvăluirile despre toate riscurile le fac profesioniștii, iar profesioniștii nu trebuie să fie la rândul lor controversați și trebuie să fie transparenți și integri.
