„Avem di tăti”… în Parlament
Pro-ruși, proeuropeni și cvasi-europeni – vorba cântecului: „Avem di tăti”… în parlament. Da, proeuropenii au obținut majoritatea în Parlament, dar nu poți nega faptul că cei de stânga sau „centriștii” pot pune piedici celor de dreapta. Și atunci, cum vor conlucra cele trei direcții?
Pe 28 septembrie 2025, R. Moldova a trecut printr-un nou exercițiu electoral, care va defini, probabil, următorul deceniu politic. Pe 5 octombrie, Comisia Electorală Centrală a validat alegerile parlamentare și a confirmat distribuirea mandatelor de deputat. Astfel, partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) a obținut majoritatea în Parlament, confirmând o opțiune proeuropeană fermă. Totuși, tabloul rezultat nu este simplu: alături de PAS, în Legislativ au intrat forțe pro-ruse (cu Dodon și Tarlev în frunte), dar și cvasi-europeni – partidele conduse de Ion Ceban, Ion Chicu și Alexandr Stoianoglo (pro-ruși care se declară proeuropeni). Această configurație deschide o etapă dificilă, marcată de confruntări, compromisuri și, nu în ultimul rând, de presiuni externe, presiuni care s-au făcut necontenit și în acest scrutin.
Rolul bisericii în campania electorală
Unul dintre cele mai relevante semnale venite din sondajele preelectorale a fost nivelul extrem de scăzut de încredere în instituțiile statului, biserica rămânând instituția cu cea mai mare (41,8%) încredere.
Această realitate a devenit rapid o vulnerabilitate exploatată de partidele pro-Kremlin, care au atras fețe bisericești în campania electorală, încălcând legislația ce interzice implicarea cultelor religioase în politică. Fenomenul a fost semnalat inclusiv de Ziarul de Gardă, care a documentat cazuri concrete de preoți ce transmit mesaje politice pro-ruse, amplificând astfel diviziunile sociale. De exemplu, ZdG a analizat cum biserica rusă din R. Moldova a făcut campanie electorală pe rețelele de socializare, unde clericii, printre rugăciuni, felicitări și povețe duhovnicești, strecoară postări cu tentă politică: despre limbă, despre familia tradițională vs. comunitatea LGBT, despre istorie – toate narațiuni operate de politicienii pro-ruși.
Promo-Lex a raportat și un caz în care Episcopul de Bălți și Fălești Marchel îndeamnă creștinii să se opună valorilor europene. La scrutinele anterioare, Marchel, de asemenea, a fost activ, făcând în 2024 campanie electorală în biserică pentru Victoria Furtună, fosta candidată la prezidențiale susținută de fugarul penal Ilan Șor. Pentru acest fapt s-a și ales cu amendă în valoare de 3500 de lei.
Deși în acea perioadă au fost raportate mai multe cazuri de implicare a fețelor bisericești în alegeri, Marchel a fost singurul cleric sancționat pentru astfel de acțiuni.
Manipulările Rusiei
Alegerile din R. Moldova nu au fost niciodată doar interne. În 2025, ingerințele Kremlinului au fost evidente și chiar mai sofisticate decât în trecut. Investigația sub acoperire a ZdG „Armata digitală a Kremlinului” a dezvăluit modul în care grupuri de activiști erau plătite direct de la Moscova pentru a administra conturi false, a răspândi narațiuni antieuropene și a manipula rețelele sociale, în special Telegram.
Astfel de tactici nu sunt noi: încă din 2022 și 2024, ZdG a documentat plăți către protestatari pentru a mima „opoziția populară” față de guvernările proeuropene.
În paralel, Rusia a încercat, și la scrutinele anterioare, și în cel recent, să corupă diaspora moldovenească, oferind avantaje financiare și promisiuni directe celor dispuși să participe la proteste sau la acțiuni electorale coordonate.
Presa străină a relatat și despre acuzațiile Moscovei în adresa Chișinăului de „obstrucționare a dreptului la vot” al moldovenilor aflați în F. Rusă, susținând că circa 500 de mii de cetățeni moldoveni ar locui în Rusia, iar cele două secții de votare ar fi fost prea puține pentru un număr atât de mare de moldoveni. Pe de altă parte, conform datelor oficiale, în Rusia s-ar afla doar aproximativ 4000 de cetățeni ai R. Moldova, și nicidecum sute de mii.
Falsurile electorale
Un alt element constant al campaniei a fost recursul la falsuri și frici economice. Igor Dodon, fost președinte și lider al stângii pro-ruse, a continuat să promoveze mitul că „Europa nu va cumpăra merele din Moldova” și că „fără Rusia, falimentează toți producătorii noștri”.
Această narațiune a fost demontată chiar de datele statistice. Rapoartele oficiale arată că exporturile de mere spre UE au crescut semnificativ, iar UE a devenit principalul partener comercial al R. Moldova pentru mai multe categorii de produse agricole, inclusiv pentru fructele tradițional exportate spre est. Totuși, astfel de discursuri rămân eficiente în mediile rurale și în rândul populației vârstnice, care nu obișnuiește să analizeze informațiile și să le combată cu date oficiale.
Un vot pentru UE, dar și pentru fragmentare
Conform repartizării mandatelor în Parlament, PAS va avea 55 de mandate, ceea ce îi oferă o majoritate confortabilă. O altă formațiune proeuropeană care a intrat cu 6 mandate în parlament este Partidul „Democrația Acasă”.
Blocul „Patriotic” – formațiune cu orientare pro-rusă – va avea 28 de mandate, beneficiind de sprijinul unui electorat tradițional atașat de Moscova. La mijloc se situează formațiunile „centriste” (Blocul „Alternativa” și Partidul Nostru), care oscilează între discursuri europene și retorici național-populiste și care pot deveni actori pivot în negocierile parlamentare.
Cum arată coabitarea?
PAS are, cel puțin pe hârtie, posibilitatea de a guverna singur. Totuși, realitatea parlamentară este mai complicată – fragmentarea politică lasă loc unor manevre și alianțe neașteptate. Forțele „centriste” pot juca rolul de arbitru, cerând concesii pentru susținere punctuală. Pro-rușii, deși în minoritate, pot fi extrem de vocali, organizând proteste regizate și folosind canale media afiliate sau preoți pentru a bloca inițiative ori pentru a crea percepția de haos. Iar experiența precedentelor legislaturi arată că o guvernare izolată, fără dialog, riscă să erodeze rapid sprijinul popular.
Mizele regionale
Rezultatele acestor alegeri au reverberații și dincolo de granițele R. Moldova. Pentru România, ele înseamnă continuarea parteneriatului strategic și a proiectelor comune de interconectare energetică.
Pentru Ucraina, o Moldovă ferm proeuropeană este un garant de securitate pe flancul sud-vestic.
Pentru Uniunea Europeană, votul din 28 septembrie confirmă sprijinul pentru Chișinău, dar totodată atrage atenția asupra necesității de a combate dezinformarea și interferențele externe. Potrivit The Guardian, aceste alegeri ar putea deveni un precedent pentru modul în care UE gestionează extinderea în vecinătatea estică în contextul presiunilor ruse.
Ce urmează
Din cele menționate mai sus, conchidem că victoria PAS nu înseamnă un drum fără obstacole. Din contra, e doar începutul unei perioade în care guvernarea va trebui să combine fermitatea pe direcția europeană cu deschiderea spre dialog. În paralel, devine esențială capacitatea de a răspunde atacurilor hibride, de a contracara campaniile de dezinformare și de a întări instituțiile.
Aceste alegeri arată nu doar voința cetățenilor, ci și limitele unei societăți profund polarizate. PAS are mandatul, dar succesul său se va măsura în capacitatea de a transforma victoria electorală într-o victorie a încrederii și a stabilității. Iar aceasta este cea mai grea bătălie pe care o are de dus R. Moldova.
