Amenințarea tăcută: cum oligarhii fugari dirijează din umbră viața politică a R. Moldova
Deși au părăsit teritoriul R. Moldova acum câțiva ani, oligarhii fugari continuă să joace un rol influent în politica internă. Ilan Șor, Vladimir Plahotniuc sau Veaceslav Platon, oficial dați în urmărire internațională, nu au renunțat la ambițiile lor de putere. Dimpotrivă, și le-au adaptat contextului, devenind dirijorii din umbră ai unor partide trecătoare, susținând campanii de dezinformare, manipulare publică (în special a celor indeciși) și tentative de destabilizare în masă.
Prin intermediul finanțărilor obscure, deseori mascate prin rețele offshore sau achitare cash neimpozitată, acești actori încurajează opoziția pro-Kremlin, protestele dirijate din umbră, infiltrarea unor falși pro-europeni în funcții-cheie, precum și mass-media finanțată din surse obscure.
Potrivit investigației Ziarului de Gardă din 2022, Ilan Șor a fost direct implicat în finanțarea unor proteste antiguvernamentale. Astfel, reporterii ZdG s-au infiltrat în rândurile protestatarilor Partidului „Șor”, documentând, din interior, modul în care oamenii sunt mobilizați, transportați organizat și plătiți ca să-și manifeste așa-numita „atitudine civică”. Mai târziu, în 2024, reporterii Ziarului de Gardă au pătruns, din nou, în rețeaua lui Ilan Șor. Timp de trei luni, aceștia au documentat cu ajutorul unei camere ascunse cum circulă banii și cum sunt racolați și ademeniți oamenii care lucrează pentru Ilan Șor, aflat în slujba Moscovei.
După interzicerea Partidului „Șor”, a fost nevoie doar de câteva luni pentru ca să apară noi entități precum „Renaștere”, „Șansă” sau „Victoria”, care, practic, au preluat rețeaua de susținători a fostului partid, majoritatea pensionari, extinzându-și mesajele către categorii noi – tineri, persoane religioase, nehotărâți.
Un alt oligarh acuzat în dosarul „Frauda Bancară”, Vladimir Plahotniuc, după ce a dat bir cu fugiții, tot în 2019, nu a încetat să obțină beneficii din contracte publice, cum ar fi emiterea pașapoartelor, iar ancheta „Cashier in Dubai”, publicată în 2023, a demonstrat cum continuă să profite financiar din stat, prin anumiți intermediari.
Deși canalele TV care se aflau sub stăpânirea lui Plahotniuc au fost sancționate și, ulterior, închise, o parte dintre ele își continuă activitatea, doar că… online, schimbându-și denumirea, dar nu și metodele de manipulare.
Ambițiile politice ale lui Plahotniuc nu au dispărut odată cu fuga acestuia. Potrivit unor surse media, în vara anului 2024, Plahotniuc ar fi avut o întrevedere cu Dmitri Kozak, șeful adjunct al administrației prezidențiale a Rusiei, pentru a negocia revenirea sa în politica moldovenească. Dacă e adevărat sau nu, greu de spus, ținând cont de faptul că Plahotniuc deține mai multe identități false, motiv pentru care autoritățile de la Chișinău, dar și Interpolul, nu pot confirma, deocamdată, vizitele acestuia în străinătate.
Mai nou, tot cu identitate străină, Plahotniuc a fost reținut și pe 22 iulie în aeroportul din Grecia. În timpul perchezițiilor corporale la Aeroport, dar și la domiciliu, au fost găsite o serie de documente cu identități diferite. Unele dintre ele aparțin aceluiași stat, dar au identitate diferită, fotografie diferită, data/luna/anul nașterii diferit. Plahotniuc ar fi deținut acte de identitate din țări precum Vanuatu (un stat insular situat în Oceania), Irak (țară din Orientul Mijlociu), Ucraina, Bulgaria, Rusia, România. În comunicatul poliției nu apare însă identitatea de mexican a lui Plahotniuc, despre care ZdG a scris anterior.
Procurorii eleni au emis un mandat de arestare pe termen de 40 de zile în privința lui Vladimir Plahotniuc. Pe 24 iulie Procuratura Generală a R. Moldova a transmis cererea oficială de extrădare către Ministerul Justiției din Grecia. Ce va urma? Vom vedea!
Un alt oligarh fugar este Veaceslav Platon. Acesta, condamnat la 24 de ani de închisoare în F. Rusă în dosarul „Laundromat” (dosar în care este vizat și Vladimir Plahotniuc) și supus mai multor sancțiuni, inclusiv din partea Canadei, „pentru acțiuni de destabilizare a R. Moldova”, în prezent fugit în Marea Britanie, își face simțită prezența în mediul online. Este autorul a sute de postări pe rețelele de socializare sponsorizate cu zeci de mii de euro.
În aprilie 2024, Platon a anunțat lansarea partidului „Fenix Moldova”, demonstrând astfel nivelul ambițiilor sale politice. Dar nu, el nu a revenit în țară, ci și-a lansat partid de acolo, din Londra. Logic, pentru că, dacă ar reveni fizic în R. Moldova, ar fi imediat reținut.
Curios este ceea ce a precedat lansarea acestui partid. În 2023, Platon a dezvoltat inițiativa „Indexarea pensiilor”, făcând apel public către pensionarii din R. Moldova să dea în judecată Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) pentru a cere indexarea deplină a pensiilor. În realitate însă, scopul era altul – colectarea datelor personale ale pensionarilor, pregătind astfel terenul pentru un viitor partid.
Totuși, la mijlocul lunii martie 2025, Platon a fost reținut la Londra, în baza solicitării autorităților moldovene, care au cerut extrădarea sa în R. Moldova. Pe 24 iulie însă, instanța de judecată din Marea Britanie a acceptat eliberarea lui Veaceslav Platon pentru o cauțiune de 330 de mii de lire sterline, echivalentul a circa 8 milioane de lei moldovenești.
Acesta a fost eliberat pe 25 iulie. Instanța însă i-a stabilit un șir de interdicții, inclusiv interdicția de a deține documente de călătorie internaționale. Mai mult, acesta a fost obligat să se prezinte la poliție în anumite zile și ore, fiind monitorizat și în mod electronic. Examinarea cererilor de extrădare continuă.
Tustrei, direct sau prin intermediul acoliților, lansează mesaje sensibile pentru societate, dar bine calibrate, printre care: scumpirile, criza energetică (deși criza a afectat nu doar țara noastră, dar și alte țări europene), frica de război (care deja se desfășoară la hotarul țării noastre, iar dronele rusești de multiple ori au încălcat spațiul aerian al R. Moldova, lucru pe care aceștia nu-l menționează în mesajele lor, ci doar importanța apropierii de Est, adică de cei care lansează aceste drone), precum și nostalgia după perioada sovietică (e simplu să manipulezi cu memoria persoanelor în etate, care nu tânjesc atât după perioada dată, cât după tinerețea care a trecut, dar și să manipulezi tinerii neinstruiți, care, în lipsa unor cunoștințe de bază, sunt ușor influențați de poveștile unor politicieni aflați în opoziție) – toate acestea sunt ambalate într-un discurs „pro-popor”, scopul fiind însă compromiterea direcției pro-europene a R. Moldova.
Într-un raport al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) se menționează că „influența externă în anul 2024 s-a realizat cu utilizarea platformelor, agenților de influență şi instrumentelor tipice unei imixtiuni hibride (…); instrumentele utilizate includ finanţări clandestine de către centrele subversive externe, dezinformare, corupție, finanțare ilegală a campaniilor electorale, tentative de destabilizare, acțiuni de sabotaj şi altele.”
Mai mult, SIS menționează că „în precedență, s-au atestat tentative din partea «Rossotrudnicestvo» de a aborda influenceri online din R. Moldova (…) în vederea promovării «lumii ruse» şi a proiectelor implementate de Agenția federală «Rossotrudnicestvo». Această tactică la moment este exploatată în mod deschis de către platforma «EVRAZIA»”, o asociație neguvernamentală cu sediul la Moscova, sponsorizată de oligarhul fugar Ilan Șor, prin intermediul căreia zeci de copii din R. Moldova au participat la o tabără de odihnă din F. Rusă, fiind expuși propagandei sovietice.
Reacția organelor competente în astfel de cazuri, deși prezentă, după cum s-a demonstrat mai sus, este totuși fragmentară și, deseori, întârziată. De exemplu, abia în aprilie 2023, Comisia pentru Situații Excepționale a decis suspendarea activității mai multor posturi TV afiliate lui Șor, anterior lui Plahotniuc, iar cooperarea internațională privind extrădarea acestor fugari este adesea blocată de proceduri birocratice.
În acest context, în lipsa unei transparențe financiare, a demascării mecanismelor prin care se infiltrează influența oligarhică, alegerile parlamentare din toamna acestui an riscă să fie compromise, iar rezultatele vor influența fiecare cetățean al R. Moldova.
