Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Ucraina, un Afganistan al Europei?

Ucraina, un Afganistan al Europei?

Pacea pe pământ niciodată nu a fost prea multă. Cel puțin, nu într-atât de multă, ca să nu ținem la ea. Și atunci de ce am accepta, cu atâta calm și seninătate, să ni se ia și cea care ne-a mai rămas? Criza din jurul Ucrainei a devenit o nouă provocare pentru pace.

Au înnebunit „regii”? Au fost vrăjiți? Sau blestemați? Războiul doi mondial – cea mai mare conflagrație din istoria omenirii, chiar nu mai contează pentru ei? Nici prețul acestui „război total”, pentru care lumea a plătit cu sângele a 85 de milioane de oameni o aventură criminală a doi mari nebuni ai vremii – Hitler și Stalin?

Sunt 76 de ani de la terminarea războiului. În toată lumea, de-a lungul acestor ani, s-au turnat zeci de mii de filme, s-au scos de sub tipar mii și mii de cărți, s-au compus alte mii de cântece, s-au înălțat sute de mii de monumente spre neuitarea urgiilor acelui război, anual, pe 9 mai, la Moscova, Rusia își scoate la defilare efectivele militare de elită, piețele capitalelor lumii sunt pline de marșuri de pace, cimitirele militare – inundate de flori, mesajele oficiale – pline de compasiune și aclamații pro-pace și anti-război: „Nu – războaielor!”, „Pace lumii!”.

A fost. Nu va mai fi? Întrebarea vine în contextul în care, de câteva luni, Rusia cedează în fața propriilor opțiuni de pace. Da, este adevărat, între primul și cel de-al doilea război mondial nu au existat decât 21 de ani. De la cel de-al doilea s-au scurs 76. Prea mulți fără război? S-a „învechit” pacea? I-a trecut „termenul de „valabilitate”, s-au vindecat, nu mai dau de știre rănile marelui război? Zadarnic tot fastul paradelor militare, degeaba alinierea în marșuri de comemorare în fiecare an, de 9 mai, plânsul pe la morminte și închinările la monumente, dacă ne lăsăm ispitiți mai mult de războaie decât de pace? Sau Putin crede că Rusia ar putea lua și Washingtonul, dacă a luat Berlinul?

Sunt câteva luni de când Ucraina bate alarma că Rusia s-ar pregăti să vină cu război peste ea. Părerile între Kiev și Moscova rămân împărțite între „va fi” și „nu va fi război”. Nici negocierile NATO – Rusia de săptămâna trecută nu au făcut mai multă claritate în jurul Ucrainei. Lucrurile au rămas la faza condiționalităților reciproce: America insistă ca Rusia să își retragă trupele de la granița cu Ucraina, iar Rusia – ca SUA să pună punct extensiei în Est, să nu admită aderarea Ucrainei la NATO și să-și retragă trupele din Bulgaria și România. Până la urmă, toate au rămas pe vechi. Rusia a continuat masarea de trupe la graniță cu Ucraina, iar NATO – concentrarea de nave și tehnică de război la Marea Neagră, ca răspuns la acțiunile Rusiei. Potrivit ultimelor evaluări ale Kievului, Rusia ar fi finalizat săptămâna trecută acumularea în regiune a peste 127 de mii de militari. Președintele SUA Joe Biden consideră că Vladimir Putin are de gând „să facă ceva” și nu exclude posibilitatea unei invazii, din momentul în care a comasat peste 127.000 de soldați la granița ucraineană. Oleksandr Pavlyuk, comandantul Operațiunii Forțelor Comunale ale Ucrainei din Donbas, susține, într-o declarație de ultimă oră, că acest lucru s-ar putea întâmpla pe 20 februarie, după încheierea Jocurilor Olimpice de la Beijing.

Moscova neagă orice plan agresiv. Viceministrul rus de Externe Serghei Riabkov, negociatorul şef al Moscovei la discuțiile dintre SUA și NATO, a anunțat după Bruxelles că el nu crede că există riscul ca un război pe scară largă să înceapă în Europa sau în altă parte, dând asigurări că Moscova nu are planuri să lovească sau să invadeze Ucraina. Așa sau altfel, riscurile că Rusia ar putea ataca rămân. Un indiciu, greu de neglijat, este și faptul că de la începutul anului mai multe state, inclusiv Rusia, Statele Unite, Marea Britanie, Australia… și-au retras o parte a personalului din cadrul misiunilor diplomatice de la Kiev.

Ce va urma? Într-un interviu pentru TVR Moldova, Mircea Geoană, secretar adjunct NATO, anunța luni că „Alianța își dorește continuarea dialogului cu Federația Rusă, deoarece suntem în faţa celui mai complicat moment de securitate pentru Europa din ultimii 30 de ani”. Marți, la Paris, consilieri politici din Rusia, Ucraina, Franţa şi Germania au purtat discuții în „formatul Normandia” în problema Ucrainei. Rusia și NATO nu renunță însă la varianta de soluționare a problemei pe cale militară. Potrivit unui comunicat NATO, „Alianţa a plasat forțe în așteptare şi a trimis nave şi avioane de luptă pentru a întări apărarea în Europa de Est în faţa operațiunilor militare ale Rusiei la granițele Ucrainei”. De cealaltă parte, Rusia și-a anunțat participarea, alături de China și Iran, în nordul Oceanului Indian, la exercițiul „2022 Marine Security Belt”, care are scopul „de a consolida securitatea în regiune și a extinde cooperarea multilaterală între cele trei țări pentru a sprijini împreună pacea mondială”, scrie presa rusă.

Așadar, Rusia și NATO continuă să își pună nervii la încercare. Riscantă treabă, pentru că, de la o zi la alta, aria conflictului se extinde. La mijloc nu mai e doar Ucraina. Ucraina devine doar un motiv. Întrebare: la ce am mai deschis hotarele, dacă nu ne putem înțelege fără arme? Un război al Rusiei cu Ucraina, chiar dacă va fi să se limiteze doar la această arie geografică, deja e un mare pericol pentru pacea Europei. Ucraina are toate șansele să devină un Afganistan al Europei.

Războiul nu va rezolva nimic, așa cum nu a rezolvat nici cel de la Nistru, din 1992. Războaiele nu rezolvă problemele, ele creează probleme. Și dacă marii lideri politici ai lumii nu pot ajunge la împăcare, poate e cazul să cerem Bisericii s-o facă. Biserica Catolică a cerut ca 26 ianuarie să fie Ziua Mondială a Rugăciunilor de pace pentru oprirea crizei din Ucraina. „Urmăresc cu îngrijorare creșterea tensiunilor care amenință să dea o nouă lovitură păcii în Ucraina și să pună sub semnul întrebării securitatea din Europa cu repercusiuni încă și mai largi”, a remarcat în adresarea sa publică, cu acest prilej, suveranul pontif Papa Francisc. Ar fi să urmeze o adresare similară și din partea Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului. Pacea în lume nu poate avea alternative.