EDITORIAL Moscova spune că Moldova e o amenințare. Ce-i răspundem?

„În ultimul timp, autoritățile prooccidentale din Republica Moldova și-au intensificat brusc poziția antirusă. Chișinăul denotă în mod deschis o atitudine ostilă față de Moscova, a început procesul de ieșire din CSI, susține deschis regimul neonazist de la Kiev și lucrează pentru absorbția Republicii Moldova de România.

Cu toate acestea, poporul din Transnistria, care nu dorește să rupă relațiile cu Rusia, împiedică realizarea acestor planuri. KP.RU (Komsomolskaia Pravda din Rusia) a discutat cu secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Șoigu, despre riscurile pe care le prezintă această situație pentru Rusia”, scrie în preambulul unui interviu publicat în seara zilei de 21 aprilie Boris Andreev de la Komsomolskaia Pravda. 

Cine e Șoigu?

Serghei Șoigu este apropiatul lui Putin timp de câteva zeci de ani, deși în ultimul timp a fost retrogradat, fiind solicitat să elibereze postul de ministru al Apărării, pe care l-a ocupat vreo 12 ani. În prezent este secretar al Consiliului de Securitate de la Moscova, fiind acuzat în baza multor investigații jurnalistice că a acumulat averi nejustificate, că și-a angajat rudele în funcții publice, care fac afaceri cu alți apropiați ai Kremlinului, inclusiv cu fiica sa, Ksenia, firma căreia a acumulat milioane din contractele cu statul. Cu toate acestea, Șoigu își permite să bată cu pumnul în masă și să arate din deget multor state europene, care nu i-au cerut nimic și nu l-au întrebat nimic. 

De exemplu, recent, Șoigu ar fi declarat că „Rusia a avertizat Finlanda, Estonia, Letonia și Lituania că Moscova își rezervă «dreptul la autoapărare» în cazul în care dronele ucrainene atacă teritoriul rus în timp ce traversează spațiul lor aerian”. Adică, Rusia consideră că e corect să atace Ucraina cu drone, bombe și rachete timp de 4 ani, nonstop, dar ucrainenii nu au voie să solicite și să primească ajutor pentru apărare și pentru descurajarea atacurilor, căci cei care îi ajută ar deveni imediat țintă rusească. 

Ce vor Șoigu și Kremlinul de la Moldova?

Bine, Moldova nu a oferit ajutor sub formă de drone Ucrainei (pentru că nu le are, dacă le avea – era bine să dea o mână de ajutor). Totuși, Șoigu se simte amenințat de Moldova și promite răfuieli concrete. 

Cel puțin, întrebările KP accentuează expres această frică de amenințările care vin de la Chișinău: „Arestarea liderilor politici din Găgăuzia și în special, blocada Transnistriei. Care este situația actuală acolo și ce amenințări reprezintă aceasta pentru securitatea națională a Rusiei?”

Șoigu confirmă – faptul că Moldova se ocupă de problemele sale teritoriale și juridice prezintă o amenințare la adresa Moscovei, deși nu mare, dar nici de ignorat: „În ceea ce privește amenințările, desigur, nu există un pericol existențial pentru Rusia care să provină din această regiune. În același timp, nu trebuie să uităm că peste 220 000 de cetățeni ruși locuiesc în Transnistria, iar interesele și securitatea lor sunt în prezent amenințate din cauza acțiunilor nechibzuite și iresponsabile ale Kievului și Chișinăului. Și, dacă va fi necesar, Rusia va lua toate măsurile necesare și va folosi toate mijloacele disponibile pentru a-i proteja în conformitate cu prevederile Constituției.”

Ce le spunem celor care cred în KP, Șoigu și Putin? 

1. Nici regiunea găgăuză, nici cea transnistreană, nu fac parte din componența Federației Ruse, nu dețin hotare cu Federația Rusă, nu produc arme, bombe, sateliți, nu planifică să atace Rusia, nu au amenințat niciodată securitatea națională a Rusiei. Dacă nu există niciun pericol, nu există argumentare pentru a ataca. 
2. Declarația că în regiunea transnistreană a Republicii Moldova trăiesc 220 de mii de cetățeni rusi nu este acoperită de cifre oficiale. Cu siguranță, e vorba de mult mai puțini locuitori cu pașaport rusesc în regiune, dar nu cifra e importantă, ci apartenența teritorială. Regiunea transnistreană aparține constituțional Republicii Moldova și oamenii de aici își rezolvă problemele la ei acasă.
3. Dacă Rusia crede că în regiunea transnistreană locuiesc sute de mii de cetățeni ruși, fără să prezinte date plauzibile, să le amintim că, potrivit datelor oficiale, peste 350 de mii de rezidenți din regiune dețin acte oficiale ale Republicii Moldova. O altă parte dintre ei dețin pașapoarte ucrainene. Alții dețin și acte românești. Toți sunt în mod egal locuitori ai unei regiuni a Republicii Moldova, recunoscută oficial ca parte a Moldovei, inclusiv de Federația Rusă. 
4. Prin analogie, în Rusia locuiesc vreo sută de mii de cetățeni ai Republicii Moldova, dar Moldova nu planifică să atace Rusia pentru faptul că cetățenii moldoveni de acolo nu au școli, grădinițe, universități în limba lor maternă, nici pentru faptul că autoritățile ruse nu le răspund în limba română la solicitări. 
5. Ieșirea Moldovei din CSI nu înseamnă un atac asupra Rusiei, căci CSI nu înseamnă Rusia, înseamnă o comunitate de state în care Rusia este egală cu alte state, iar ieșirea oricărui stat din CSI e o libertate, nu un afront adus oricărui stat membru. 
6. Cetățenii Republicii Moldova au decis demult să se asocieze cu UE, dețin acte care le permit  libera circulație în UE, unde se bucură de multe libertăți de care nu s-ar putea bucura în Rusia: internet nelimitat, roaming, infrastructură, facilități de călătorie, posibilități de studii și instituții de apărare a drepturilor. Niciun stat nu poate interzice cetățenilor R. Moldova să se alăture UE, inclusiv rezidenților din regiunea transnistreană. 
7. Prin amplificarea mesajelor de ură și a falsurilor rostogolite de către KP și orchestra de entități pro-ruse pe canalele de Telegram, paginile de Facebook și TikTok, se urmărește înspăimântarea cetățenilor Republicii Moldova de un posibil atac al Rusiei. Dar mai întâi, chiar rușii trebuie să creadă că cel mai mic stat, Moldova, este o amenințare pentru Rusia – cea mai mare țară cu cea mai mare armată.